41 matches
-
Ghica, se simte o sufocare a naratorilor de către autori. Această depășire a competențelor narative transformă uneori discursul naratorului în pur discurs auctorial, încălcând limitele verosimilului." Este vorba de dimensiunea morală a discursului literar, una dintre trăsăturile accentuate ale romantismului Biedermeier, autohtonizată într-o asumare critică a modernității ca reflex al epocii pașoptiste. Șapte teme ale romanului pașoptist este un studiu plăcut, întemeiat pe o reconsiderare obiectivă a textelor. Caracterul polemic reformează prejudecățile estetice și, fără a fi ostentativ în inovare, se
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]
-
se automarginalizează. La fel ca la Piatra-Neamț. Că tot avem proaspăt în minte exemplul. Unul rămas pe teritoriul invadatorilor e luat în tărbacă. Răspunde cu o glumă vulgară. Umor gros. Tipul părea băiat finuț. Dar îi e frică. S-a autohtonizat. A adoptat deja codurile populației invadatoare. A fost aproape asimilat cultural și lingvistic. „Mânca-ți-aș“, zice. Invers, asimilarea e mult mai greu să se producă. La o poantă fină aruncată peste graniță de autohtoni, aurolacii răspund prin tăcere. Sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
forțată a valorilor altei epoci istorice. Ifigenia lui Euripide renunță să lupte pentru viață când înțelege că altfel oștile grecești nu vor porni spre Troia. Ifigenia lui Eliade își acceptă cu seninătate moartea transformată în sacrificiu creator. Legenda elină e autohtonizată prin relevarea legăturilor cu folclorul românesc : jertfa Ifigeniei se înrudește cu a Anei lui Manole și cu moartea ciobanului mioritic, transfigurată în nuntă cosmică, atitudinea aparent pasivă a eroilor dovedind înțelegerea superioară a destinului. Piesa ilustrează astfel preocuparea constantă a
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
organizeze o conferință de presă sau să iasă în față cu o declarație publică (dar pe cine mai interesează)? - că românii nu tac naibii mai mult. Am avea mare nevoie de câteva duzini de Carol I, care să nu se autohtonizeze; - oboseala inutilă (dar dulce) paternală. Codruț 5 decembrie 2005, Predeal Fauna care populează acest curs este destul de diversă, interesantă, bogată. Exită tipul (complet atipic!) al ardeleanului vorbitor de germană, căruia îi place foarte mult să dea din gură, să explice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
stare mentală. Semnele vitalității lirice apar. Poetul se confesează prin peisaj și participă la ritmurile elementare ale naturii, având un real sentiment al geografiei și al istoriei, simțite ca spații vaste și timpuri imemoriale, precum la A. E. Baconsky, ori autohtonizate la Aurel Rău și Aurel Gurghianu"22. Conceptul de generație, pe care îl considerăm esențial de consemnat, a fost propus, inițial, de către Albert Thibaudet, "fiind utilizat pentru "decuparea" epocilor din istoria unei literaturi, și care, căzut în desuetudine, la un
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
într-o comedie ieftină M-me Fromage iar Coșbuc e, pur și simplu, Ghiță. Nu scapă nici marile nume ale artei europene: Brahms e Beethovențel, Maeterlinck (simbolist neagreat de Caragiale) Pontifex Maximus Mauricius Maeterlinckus, Beethoven se românizează în Babacul, Dante e autohtonizat Alighierescu, Haydn e papa Joseph iar Haendel rămîne puișorul săsesc; nu scapă nici compozitorul Caudella numit cu intuiție etimologică maestrul Codiță, în perioada cînd îi era colaborator la Hatmanul Baltag, Iacob Negruzzi e înaintat la rangul de Ilustre și iubite
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
30, Humanitas, București, 1995); pentru o sinteză bogat documentată, dar insuficient argumentată, vezi Zigu Ornea, Anii ’30. Extrema dreaptă românească, Editura Fundației Culturale Române, București, 1995. Ontologia etnică este un concept pe care îl folosesc pentru a descrie discursul ce autohtonizează categorii fundamentale, cum ar fi timpul și spațiul, îndeobște considerate universale. Inventarea (de către poeți, filozofi, etnografi etc. a) unui „specific național” esențialist este echivalentul radical, pe verticală, al geografiei simbolice, o spațializare orizontală a identității naționale. Pentru o aplicație a
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
ceea ce este impropriu/străin acolo unde tradiția nu te ajută, ca în cazul cupolei de catedrală ortodoxă, reprodusă poate după Pantheonul parizian la Cluj. Prin urmare, campania de "românizare" a administrației își are un pandant vizibil în tentativa de a autohtoniza, rescriind-o în spiritul etniei majoritare, arhitectura orașelor intracarpatice ale României Mari. Un prim val (al anilor douăzeci și până la jumătatea anilor treizeci) este acela al catedralelor și marilor biserici ortodoxe în centre urbane semnificative (Catedrala încoronării de la Alba Iulia
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
și cu legile realității generale. „Curentul de autohtonizare” a culturii, pe care aveau să-l susțină și alți teoreticieni de la „Gândirea” (în speță, ortodoxiștii), atribuie autenticitate numai formelor culturale dezvoltate pe notele specificului etnic. Dacă întâia formă care s-a autohtonizat este, în concepția lui B., literatura, iar cea de pe urmă filosofia („expresia superlativă a cunoașterii de sine, fundamentală și armonizată”), în logica modernă („periferică, compozită, unilaterală, individualizată la exces”) ar fi necesară o reformă pentru a fi înțelese în mod
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285599_a_286928]
-
sistemul pluripartidismului și al libertății de exprimare garantat, invariabil, doar de guverne de dreapta). Contrar aparențelor, nu mă grăbesc totuși să expediez ironic această chestiune pentru că unghiul de lectură al stângii intelectuale (nu neapărat al "stângii Bamboo" cum a fost autohtonizată, ironic, celebra gauche caviar franțuzească), reprezentată astăzi de grupul clujean de la www.criticatac.ro, este unul demn de luat în seamă. Chiar chestiunea lecturii sociale a impactului pe care manelele îl au asupra societății noastre, precum și prejudecățile "elitelor" asupra acestei
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
reprezentat de George Drumur, Iulian Vesper și, parțial, de Ion Roșca). Întreaga poetică de la I. e afină cu expresionismul, întrucât creația bucovineană rezidă în misticismul ei și se declară nu împotriva modernității în general, pe care a încercat să o autohtonizeze, ci împotriva modernismului lovinescian, definit ca europenizant, avangardist, psihologizant. Plecarea lui Mircea Streinul la București atrage după sine și declinul revistei, deși aceasta apare încă timp de câteva luni, datorită probabil eforturilor lui Barbu Slușanschi. C.Br.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287500_a_288829]
-
relației cu noua cucerire teritorială, parcursul are și un sens masculin complementar, al verticalității: simbolul ignic și fumul, "stâlp al cerului", coborârea dinspre izvoare înspre vatră, întâlnirea cu bătrânul înțelept și predarea prerogativelor puterii, uciderea animalului-totem devenit apoi emblematic (motiv autohtonizat în urma preluării unui ansamblu cinegetic meridional), sacrificiul animalului-gonaci, înălțarea pe stâlp a capului de bour, înființarea noii lumi (centrul ei fiind vatra). Etapele mitului marelui vânător, combinate cu cele ale mitului întemeierii, se fixeaxă cu ajutorul formelor simbolice ale "diurnului" (regalitatea
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
din Iași, M. Eminescu, Veronica Micle, A. D. Xenopol, I. Ianov. B. a debutat la „Convorbiri literare” (1867) cu o povestire de factură romantică, publicând apoi versuri și piese de teatru. Într-un limbaj presărat cu forme dialectale, el încearcă să autohtonizeze unele motive din romantismul german, folosind și procedee caracteristice lui D. Bolintineanu. În perioada studiilor în străinătate, se îndreaptă spre lirica de meditație. Subordonând poezia căutărilor sale filosofice, introduce și în pasteluri note meditative. În genere, utilizează imagistica obișnuită din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285778_a_287107]
-
iconografiei bizantine. O altă variantă interesantă care se desprinde de tradiția decadentă a temei, Salomeea oferind capul sfântului Ioan, o înfățișează pe Salomeea oferind capul sfântului Ioan chiar mamei sale, Herodiada. Și aici devine vizibil eclectismul tablourilor Ceciliei Cuțescu-Storck, care autohtonizează tema. Cele două personaje apar unul în profil, Salomeea, și altul în prim plan, frontal, Herodiada pe care o identificăm și prin faptul că ea poartă o coroană, este regina. Salomeea păstrează o rezervă resemnat-hieratică, întinzând deasupra mesei talgerul pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o contribuție substanțială la dezvoltarea poeziei la Începuturile noastre literare. Fără nici o exagerare, el este primul mare poet original, considerat pe drept, de M. Eminescu „rege al poeziei”. Autor al unor volume de poezii de inspirație populară, Vasile Alecsandri a autohtonizat poezia, i-a dat specific național. A valorificat ca nimeni altul folclorul, oportunitatea fundamentala de a afișa tezaurul național așa cum Îl proiectase M. Kogălniceanu În „Dacia literară”. Dincolo de poezia originală, profund influențată de folclor, V. Alecsandri este primul culegător de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de oști. Dar numele celebrului grec se leagă de predispozițiile unor români de a căuta asemenea nume pentru odraslele, lor. Cuvântul e tradus În românește, iar derivatul se leagă de „dandana” cu sinonimele aproximative: poznă, Încurcatură, belea, bucluc; numele se autohtonizează În cel mai comic chip: Agamiță, Gagamiță. Cetateanul turmentat este alegătorul anonim; el trăiește comedia alegerilor necinstite, amețit și nedumerit de tot ce se petrece În jurul lui. Este Îmbătat cu vorbe de Nae Cațavencu, de aceea Întreabă: „Eu cu cine
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]