54 matches
-
totuși tendința de a continua să le aplice, alternanțele sînt percepute în genere ca un fapt nu atît arhaic, cît popular. Cuvinte cu alternanțe - vocalice sau consonantice - sînt folosite azi cu intenții umoristice, parodice, ca exemple de forțată adaptare și autohtonizare a lexicului neologic. Desigur, o serie de forme se plasează în zona incertă a variației, în care norma e mai mult sau mai puțin arbitrară iar uzul adesea o ignoră. Cazul cel mai cunoscut este cel al alternanței o/oa
"Silicoane", "riboane", "armagedoane" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15539_a_16864]
-
de la sfârșitul secolului al XV-lea marcat de căderea Bizanțului. Fără influența centrului cultural bizantin se constată nevoia de a se traduce textele sacre, scrierile canonice, hagiografii și lucrările marilor părinți ai ortodoxiei, fapt care duce în curând la o "autohtonizare prin provincializare" a culturii bizantine și care o obligă să își caute în spiritualitatea occidentală "multe din resursele propriei modernizări". Fenomenul de descoperire, de receptare și de asimilare a valorilor creștinismului occidental va dura câteva secole. Pe acest fundal, Ion
Despre începuturile literaturii românești by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15239_a_16564]
-
există două opțiuni. Ori păstrezi identitatea literalizînd și adaugi echivalentul în notele de subsol, dublînd traducerea cu un comentariu filologic și semantic solid, ori reconstruiești, în limba țintă, un univers care tinde să piardă trăsăturile gîndirii și expresivității printr-o autohtonizare excesivă. O prezență “străină” nu are cum să diminueze calitatea sau nivelul de înțelegere a unui text. Dimpotrivă, îl face mai interesant, adăugînd poeticității scriiturii, poeticitatea limbii înseși. Altfel cum să numim textul rezultat dintr-o traducere autohtonizantă: “inspirat după
Despre cai, oale și vin by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13450_a_14775]
-
-o cu ajutorul său. Avînd de la început o sonoritate voit comică, conținînd o combinație fonică onomatopeică, expresivă, numele însuși al motorului de căutare Google evocă limbajul copiilor. Termenul e supus în româna actuală juvenilă unor modificări prin joc de cuvinte: de la autohtonizarea Goguleee, dintr-o parodie recentă, pînă la transcrierea fonetică gugăl (aceasta apare de obicei ca gugal, din cauza absenței semnelor diacritice, ca de obicei refăcute în citatele reproduse mai jos): "am căutat cu gugăl și nu am găsit nimic relevant", "privirea
"A gugăli" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12662_a_13987]
-
clientului, mi s-a propus la un moment dat "să facem facturica". Cum situația diminutivelor în româna actuală mă interesează foarte mult, am acceptat cu entuziasm. Diminutivul facturică mi se pare a fi, în primul rînd, un semn clar al autohtonizării inevitabile a modelor și modelelor străine: rostit în magazine moderne, de persoane tinere și bine educate, care practică un comerț cît se poate de standardizat, cuvîntul creează atmosferă locală. Nu pare un rezultat al cursurilor de marketing sau al traducerilor
"Facturica" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11459_a_12784]
-
descurajează pe autor ci, din contră, îi revelează importanța descoperirii stereotipiilor semnificative în toată complexitatea lor, ca reacții normale ale procesului de profesionalizare a scriitorului (grefarea unor modele rămâne doar la nivelul "rețetelor" vădit occidentale și nu exclude procesul de autohtonizare). Operele luate în calcul - Manoil, Elena, de Dimitrie Bolintineanu, Misterele din București, Ioan M. Bujoreanu, Un boem român, Pantazi Ghica, Scrieri alese, Radu Ionescu, Catastihul amorului și La gura sobei - oferă autorului posibilitatea unui demers critic axat pe cele șapte
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]
-
astfel de text să fie tratat cu aceleași "arme" cu care ne apropiem de un scriitor "adevărat" (Preda, Buzura, Breban etc.). Un foarte bun eseu îi dedică Paul Cernat lui Adrian Păunescu ("Un poet pentru casa poporului"). Este corect descrisă autohtonizarea marilor mișcări ale tineretului occidental (hippie, spre exemplu), întreprinsă de cunoscutul bard. Sloganul "Make love not war" s-a transformat în "Iubiți-vă pe tunuri". Cultura pop a făcut puterea politică să se simtă amenințată prin intermediul fenomenului declanșat de Păunescu
Tînăr avînt masochist by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15657_a_16982]
-
ce constă acest spor. El poate fi identificat și precizat în trei zone ale inspirației și realizării artistice: un realism al peisajului natural, prezentat ca fundal al lirismului său, ca "stare de spirit" (ca să utilizez o sintagmă devenită clasică), o autohtonizare a tematicii poetice și, nu în ultimul rând ca importanță, o diversificare spectaculoasă de ordin lexical. Voi încerca să explic, pe rând, aceste trăsături caracteristice ale creației sale. La cei trei poeți "canonizați" ai "Cercului literar din Sibiu" (Radu Stanca
Al patrulea poet al "Cercului literar" by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15767_a_17092]
-
va coincide cu intrarea țării sub jugul unei pături naționaliste și xenofobe, pentru care Occidentul începe la Bagdad, iar metoda predilectă de comunicare cu populația e gura de mitralieră. P.S. Pentru că am pomenit de ziua Sf. Valentin: întreaga filozofie a autohtonizării prostești, a felului în care înțelegem, adaptăm și respectăm valorile occidentale e dată de distanța enormă dintre semnificația originală (conform unei tradiții englezești, în acea zi păsările își aleg perechea) și deflorarea radiofonică a frumoasei Nuți de către macho-ul Cristi
Fecioara Nuți și păsăroiul Cristi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16367_a_17692]
-
substantivul deja existent consum și pentru că intră în seria foarte bogată a împrumuturilor și a derivatelor moderne în -ism și - ist. Consumism și consumist sînt, în mai mare măsură, adaptate, pentru că pot părea chiar create în română, de la consum. Această "autohtonizare" le face mai transparente, le motivează semantic suplimentar. Dezavantajul termenului consumerism e că are aparent aceeași transparență, care se dovedește totuși înșelătoare: conduce la reconstituirea unei rădăcini consumer, inexistente în română. Mai există și a treia opțiune: echivalentul englezescului consumer
Din nou despre consum(er)ism... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9427_a_10752]
-
credinței religioase și a patriotismului nației care le-a creat. Un anume spirit modernist se află infuzat chiar Acatistului... - recurgerea la virtuțile poliritmiei (alternanța dactilicului și trohaicului), ale unei imagistici de o abundență extraordinară, șocînd deseori prin noutate sau prin autohtonizare. Mult mai substanțial este efortul de a fuziona tradiționalismul și modernismul în volumul Pregătiri pentru călătoria din urmă. Năzuind să fie un îndreptar de edificare creștină, cartea e structurată (și sugestia unei arhitecturi precise venea, poate, și de la Baudelaire, considerat
Cazul Paul Sterian - Ortodox și futurist by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9429_a_10754]
-
Colán, capabilă să redea într-o română nuanțată atît vorbirea de stradă cubaneză, cît și monoloage interioare destructurate, plus o întreagă atmosferă de oraș tropical și hedonist, cum pare să arate Havana lui Cabrera Infante, fără să exagereze în direcția autohtonizării prea apăsate dar reușind totuși să dea o reprezentare foarte bună în limba română a unei cărți care-mi închipui că sună teribil de polifonic în original. Plăcerea cu care se citește romanul lui Cabrera Infante se hrănește într-o
Trei tigri (a)politici by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5732_a_7057]
-
dintre comentatorii de pe internet cunosc originea termenului mai bine decât majoritatea dicționarelor noastre. Desigur, etimologia greșită a termenului pelicanol nu e cel mai grav lucru cu putință; e posibil ca dicționarele să fi fost victimele intenției politice de copiere și autohtonizare a produselor străine. E totuși supărătoare persistența unei explicații nu tocmai logice (de ce numele produsului de lipit s-ar fi format de la substantivul comun pelican?), pentru o evoluție recentă, care poate fi ușor verificată. Era drept că verificarea se putea
Denumire comercială by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5934_a_7259]
-
există cu adevărat o „jale de popor străvechi, îmbătrânit în experiența crudă a vieții, ajuns la bocetul ritual”, conform memorabilei definiții călinesciene, ea nu trebuie nicidecum interpretată ca o „desfacere de conținutul politic”, care e totuși evident, ci ca o autohtonizare a motivelor și tonalităților biblice. Țara din Poezii este Ardealul de dinainte de 1918, înfățișat ca un eden decăzut, răsunând de un plâns universal și ale cărui frumuseți sunt acoperite de cenușă. Câte o imprecație se face auzită ici-colo, dar atitudinea
Octavian Goga (1 aprilie 1881-7 mai 1938) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5647_a_6972]
-
săi (Heliade, Abbeatici, Spinazzola), dar dicționarul, în parte și datorită stadiului în care se află vocabularul limbii române, păcătuiește printr-o exagerare de această natură, reflectată adesea, chiar și atunci cînd limba română posedă corespondentul termenilor italieni, într-o simplă autohtonizare a vocabulei italiene. De cele mai multe ori, prezența seriei sinonimice atenuează impresia de exagerare (acuminato = ascuțitu, acuminatu; adornare =a adorna, a orna, a împodobi, a înfrumuseța, a găti, a face onoare, a da lustru; ascesa = ascindere, suire, rîpă, suisu, urcusu; astuto
Un dascăl uitat: Gian Luigi Frollo by Dumitru Cârstocea () [Corola-journal/Memoirs/17919_a_19244]
-
al finicului, sugerează bucuria cu care Iisus a fost întâmpinat de pământeni și mai este încă așteptat și întâmpinat în sufletele oamenilor. Florile sunt simbolul frumuseții divine revărsate în darurile pământului. Pânza, motivele populare, florile și salcia aduc totodată o autohtonizare a motivului cristic. Crucile incizate prezente în expoziție reprezintă înțepăturile suportate de Iisus. „Crucea Darului” în partea de sus are scrise de trei ori cuvântul „dar” și inițialele IC, la mijloc sunt cusute trei spice aurii de grâu, în jur
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
al finicului, sugerează bucuria cu care Iisus a fost întâmpinat de pământeni și mai este încă așteptat și întâmpinat în sufletele oamenilor. Florile sunt simbolul frumuseții divine revărsate în darurile pământului. Pânza, motivele populare, florile și salcia aduc totodată o autohtonizare a motivului cristic. Crucile incizate prezente în expoziție reprezintă înțepăturile suportate de Iisus. „Crucea Darului” în partea de sus are scrise de trei ori cuvântul „dar” și inițialele IC, la mijloc sunt cusute trei spice aurii de grâu, în jur
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
și meșteșugul tiparului, în tipografia aceluiași Petru Efesiul, iar în 1819 ajunge "director" al tipografiei și tipărește pentru întâia dată un Axion în românește, care, din nefericire, nu s-a păstrat. Perioada sa de debut muzical corespunde cu campania de autohtonizare a vieții eclesiastice. La numai 23 de ani, Anton Pann este numit de mitropolitul Dionisie Lupu în comisia pentru traducerea cântărilor bisericești din grecește în românește, folosindu-se de noua semiologie hrisantică. În anul 1821 fiind refugiat la biserica Sf.
ANTON PANN de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353075_a_354404]
-
imaginar definibil ca baroc. Propunând „un nou model de interpretare”, un alt cercetător, Ion Istrate, prezintă într-o lucrare importantă, Barocul literar românesc (1982), geneza b. din spațiul nostru cultural ca implicat în acțiunea formativă a cărților populare, convergentă cu autohtonizarea fondului spiritual bizantin. Asimilarea tot mai adâncă a culturii bizantine a dus la descoperirea fundamentelor europene, greco-latine, ale acesteia, preluate de umanismul Renașterii și transmise b. Dar în acele fundamente își are sursa primordială și cultura românească. Pe de altă
BAROC. Termenul. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285653_a_286982]
-
, carte populară sub al cărei nume este cunoscută traducerea și autohtonizarea satirei alegorice bizantine Poricologos, atribuită lui Teodor Prodromos. Cele mai vechi tălmăciri românești, datând din 1781, au fost făcute după versiunea greacă, apărută la Veneția în 1752 și 1775. M. Gaster tipărește pentru prima dată textul Istoriei poamelor în Chrestomație
ISTORIA POAMELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287630_a_288959]
-
succesiunea a trei feluri de imnuri, ca și aceea a „icosurilor” și „condacelor”, în număr de douăsprezece -, dar se recurge și la poliritmie (dactilicul alternează cu trohaicul), la imagistica de o abundență extraordinară, șocând deseori prin noutate sau prin îndrăzneala autohtonizării. Mult mai substanțial este efortul de a fuziona tradiționalismul și modernismul în Pregătiri pentru călătoria din urmă. Năzuind să fie un îndreptar de edificare creștină, cartea e structurată - sugestia unei arhitecturi precise venea, poate, și de la Charles Baudelaire, considerat de
STERIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
cărturarului român, încadrată în ideologia iluminismului european, căruia acesta îi aparține de drept, în timp ce opera este abordată în relație cu scrieri literare din epocă. Caracterul original al Țiganiadei, comentat într-o manieră modernă care revitalizează calitatea textului, e fixat în „autohtonizarea prin folclor a parodiei clasicului”, de o analiză pertinentă având parte și funcția parodiei eroi-comice și a ironiei, precum și strategia narativă. O lucrare de sinteză, Introducere în istoria literaturii române (1997; Premiul Asociației Scriitorilor din Iași), prezintă originile literaturii române
SOROHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289804_a_291133]
-
element creștin s-a dizolvat din conținutul Bisericii în adâncul poporului, încreștinându-l pe el, uneltele și vitele cu care lucrează, pământul pe care trăiește”. Expresia în folclor a pătrunderii duhului creștin în toate componentele lumii de la țară e, după Crainic, autohtonizarea sacrului. Asemenea slavofililor ruși, care propuneau un „Hristos rusesc”, doctrinarul român al ortodoxismului consideră, într-un eseu anterior articolului din 1929, Iisus în țara mea (1923), că viziunea specific românească a lumii implică valorificarea artistică și literară a acelor situații
TRADIŢIONALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290235_a_291564]
-
ar trebui să se întemeieze pe Mărturisirea ortodoxă a lui Petru Movilă, adoptată drept catehism al ortodoxiei mondiale în sinodul din 1642 de la Iași. Studii în spirit autohtonist, nu și ortodoxist, a publicat în „Gândirea” Petru Marcu-Balș (viitorul Petre Pandrea). Autohtonizarea creației artistice era încurajată de cronicarii „Gândirii”, în special de cel muzical, G. Breazul, și de cel plastic, Francisc Șirato. Pictorul A. Demian a decorat paginile revistei în stil bizantin. În deceniul al patrulea etnicismul și ortodoxismul și-au avut
TRADIŢIONALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290235_a_291564]
-
Pădurea sare din rădăcini, / Nicăieri nu e bine, / Taci și ascunde-te-n tine”. Priveliștile sumbre sunt contrapunctate când și când de scene idilice. Pe măsura avansării în timp, în versuri se precizează o tendință de cromatizare a figurației prin autohtonizare explicită, discursul liric primește accent social și un tot mai lămurit sens politic. Făcându-se vocea străbunilor, cântărețul amintește: „am fost goi și flămânzi, am fost orbi și desculți”, trăind în „vetre sărace”. El prevede cum „făclii vor izbucni curând
TULBURE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290297_a_291626]