198 matches
-
societatea americană, în care totul nu este decât aparență. Ce este monstrul invizibil, dacă nu acea latură ascunsă a ființei noastre care, în jocul cu realitatea, trișează de fiecare dată? Printre temele abordate de Chuck Palahniuk se numără iubirea, schimbarea, automutilarea. Iubirea apare chiar în începutul romanului. Există mai multe forme ale iubirii în Monștri invizibili, și anume: iubirea părinților pentru copiii lor (în acest caz Shannon a fost mereu în umbra fratelui ei Shane), iubirea dintre frate și soră, iubirea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
în fine, iubirea înșelătoare, care nu este cu adevărat iubire. Tema schimbării este și ea prezentă în roman. Personajele își schimbă mereu locul, numele, mașinile, poveștile proprii, sexul și orientarea sexuală, fiind într-un raport permanent cu „virusul mortal“Sida. Automutilarea, sau distrugerea de sine, reprezintă de fapt tema principală a acestei cărți. Prin distrugerea sinelui și ștergerea completă a trecutului este posibilă crearea unei noi identități. Încă din momentul începerii narațiunii, Shannon precizează că viața sa nu este decât un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
moartea înjositoare, batjocorirea trupului neînsuflețit al fratelui ei, lăsat să putrezească neîngropat din porunca lui Creon, Antigona care se trage totuși, așa cum îi reamintește Ismena chiar la începutul tragediei, dintr-un neam blestemat să piară de moarte violentă (de esemplu, automutilarea lui Oedip ori sinuciderea Iocastei). Gata să se sacrifice pentru a fi pe placul morților ei îndrăgiți, pentru a respecta ceremonialul funebru al înmormântării lui Polinice, Antigona i se împotrivește lui Creon, care îi interzisese să se atingă de rămășițele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
apucături nu tocmai ortodoxe. În fine, caracterul și moravurile inginerului Edward fuseseră Întoarse și pe față și pe dos. Unii Îl priveau ca pe un erou, alții ca pe un personaj malefic, cu tendințe sado-masochiste. Nu fusese exclusă nici ipoteza automutilării. Se pare că numele avusese o influență nefastă asupra destinului său, deformându-i caracterul. Era posibil să fi fost un copil renegat. Sau abuzat de mic de vreo rudă apropiată sau chiar de unul din părinți, din care pricină acumulase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
femei. Reviste din alea cu coperte lucioase. Pretindea că le cumpără pentru Helen și Anna, dar de fapt le lua pentru el. Așa că era la curent cu tot felul de chestii pe care tații n-ar trebui să le știe: automutilări, radicali liberi, AHA, Jean-Paul Gaultier și cele mai bune metode de a obține un bronz artificial. Așa că mama a luat telefonul și s-a pus să facă niște investigații discrete. Când era luată la întrebări, spunea că un văr de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
executat mizerabil și în mare grabă, fiind direct interesat doar de recunoașterea numelui său în rândul publicului, făcând tot ce îi stă în putință pentru a ajunge la această recunoașere și deseori dedându-se la acțiuni extreme și stupide precum automutilarea sau alte manifestări similare - considerate de către el ca având valoare artistică. Matei Călinescu surprinde cu abilitate acest fenomen: La ce se gândește artistul-kitsch atunci când se așează la lucru? Evident, în primul rând se gândește să impresioneze și să facă plăcere
ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
spaniolă. Vorbea În spaniolă, cu multe greșeli de gramatică. La Început ne-a venit să rîdem și Paco zîmbea. N-am Înțeles tot discursul, dar ideea era că Paco trebuie pedepsit ca un exemplu, ca să nu mai fie cazuri de automutilare și că toți cei care vor mai Încerca așa ceva vor primi aceeași pedeapsă. Și atunci, În timp ce Ăla-l ținea de mînĂ și lui Paco Îi era rușine și-i părea rău că se vorbește așa de el, celălalt Își scoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
difuza anunțuri promoționale care includ scene de violență, sex, limbaj vulgar sau alte elemente ce pot afecta copiii. ... (2) În intervalul orar 6,00-22,00 nu pot fi difuzate emisiuni care conțin: ... a) detalii sau metode de sinucidere ori de automutilare; ... b) demonstrații sau detalii importante privind tehnici criminale; ... c) demonstrații sau detalii importante privind exorcismul, practici oculte, fenomene sau practici paranormale. Articolul 16 (1) Criteriile în funcție de care se apreciază producțiile difuzate în serviciile de programe au drept scop asigurarea protecției
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216221_a_217550]
-
difuza anunțuri promoționale care includ scene de violență, sex, limbaj vulgar sau alte elemente ce pot afecta copiii. ... (2) În intervalul orar 6,00-22,00 nu pot fi difuzate emisiuni care conțin: ... a) detalii sau metode de sinucidere ori de automutilare; ... b) demonstrații sau detalii importante privind tehnici criminale; ... c) demonstrații sau detalii importante privind exorcismul, practici oculte, fenomene sau practici paranormale. Articolul 16 (1) Criteriile în funcție de care se apreciază producțiile difuzate în serviciile de programe au drept scop asigurarea protecției
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176552_a_177881]
-
datorată nevoii de similaritate și de rutină rigidă. Programul TEACCH este o abordare funcțională (Schopler, 1994) adoptată în mai multe țări în vederea integrării copiilor cu autism în activitățile din școlile obișnuite și validată empiric ca eficientă pentru tratarea comportamentelor de automutilare (Norgate, 1998) și îmbunătățirea abilităților indivizilor cu autism înalt funcțional și sindrom Asperger (Kunce & Mesibov, 1998). De asemenea, acest program este mai eficient decât alternativele educaționale nespecifice (Panerai, Ferrante & Zingale, 2002). Verificați-vă cunoștințele AAMR consideră retardarea mintală o stare
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
tînăr, cu instincte autodistructive, dar sensibil cu un (implant/proteză/talent telectronic) ceea ce face ca forțele răului (megacorporații/catacombe pline cu criminali/poliție) să-l urmărească (peisaje urbane pustiite/enclave luxoase elitiste/stații spațiale excentrice) dominate de grotesc (tunsori/haine/automutilări/muzică rock/hobbiuri sexuale/droguri/jucărioare telectronice/ arme noi/halucinații exteriorizate) reprezentînd (moravurile/modelele) unei civilizații moderne ajunse în faza finală a declinului); eroul se aliază cu tineri/forme de inteligență artificială/grupuri rock cu spirit rebel și cu limbaj
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
afirmă că există pentru majoritatea autiștilor un continuum de probleme de procesare și susține ideea existenței și eficienței integrării senzoriale ca metoda de intervenție pentru aceștia. Ea susține, de asemenea că masajul, stimularea senzorio-motorie contribuie la reducerea sau chiar eliminarea automutilării, fără a fi necesare medicamentele și cosideră că efectele acestui tip de intervenție sunt mai eficiente la copii datorită plasticității SNC. Stimularea senzorială este o tehnică de tratament care constă în aplicarea directă a unei stimulări senzoriale cu scopul obținerii
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
unei mântuiri, temă de altfel decisivă pentru aderarea la un cult ale cărui caracteristici orgiastice nu erau total străine unui grec, dacă ținem cont de procedeele de odinioară prin care fusese venerat Dionysos chiar de către ei. Excesele cultului (de ex. automutilarea), nu le-a atras prea mulți simpatizanți, iar comedia greacă nu a pierdut ocazia de a-i ironiza sacerdoții Cybelei, care cutreierau țara propagând cultul acesteia. Tot un caracter extatic prezenta și cultul care provenea din orașul Byblos, de pe coastele
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
nevoii”. Manifestările violente, care duc la un profund sentiment de descărcare, sunt urmate, de obicei, de un sentiment de jenă și rușine; mânat de sentimentul rușinii și al culpabilității, omul caută să e autopedepsească, fie prin mustrare, fie prin auto-lovire, automutilare. Aceste acte, prin care se condamnă pornirile libidinale, care „ne-au făcut de rușine”, sunt asemănătoare celor descrise de S. Rosenzweig sub numele de „reacții intrapunitive”. Autoagresiunea, care contrazice aparent „principiul plăcerii”, este interpretată de S. Freud ca rezultatul întoarcerii
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
tehnologic virtual, cu atât mai mult sunt amplificate natura și condiția umane în ambiguitatea lor. În această direcție de interpretare, performările lui Stelarc chestionează relația corpului uman cu mașinile informatice, cu robotica și cu Internetul, ca tehnologii ale societății postindustriale. Automutilarea și suferința nu pot fi alungate din cadrul acestei relații, dimpotrivă chiar, cu cât se străduiește umanul să se elibereze de necesitate și de nevoia fiziologică, cu atât mai mult se vede prins în sistemul bifurcat al altor limite, al altor
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
sens deopotrivă tehnologic și postmodern la cyborgizarea individului și la mutația transgenică. Prin medierea interfeței computaționale, subiectivitatea și corporalitatea se imagine/ază, ajungând până la performările postobiect care mizează pe mișcarea imaginii trupului în contexte virtuale efemere și interactive. De la arta automutilării corporale (vezi Stiles, 1991, pentru această subdirecțieă, asociind noțiunile rezistenței și ale supraviețuirii, precum acționismul vienez al anilor 1960-1970, la arta feministă sau postcolonială, chestionând probleme de gender, rasă și sex, exemplele de body art șterg granițele dintre artă și
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Urechile au aici o semnificație de creație și de sublimare a materiei. În imaginar, urechea are o legătură intimă cu pedeapsa. Ea este locul fizic al expierii, după cum arată expresiile: «a fi tras de urechi», «a lăsa urechile în jos». Automutilarea pe care și-o aplică Van Gogh se poate înțelege parțial prin această interpretare simbolică. Vezi Bijuterie pentru cercei. Oase În mai multe tradiții, oasele fac obiectul unui cult, pentru că sunt considerate «partea eternă» a trupului. Într-adevăr, dintre toate
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
afectiv. În mod evident, partea din corp tatuată sau găurită nu este neutră, la fel ca alegerea motivului sau a formei. La nivel psihologic, în afară de funcțiile citate înainte, tatuajul, piercingul și scarificarea fac parte din riturile de mutilare sau de automutilare. Pot uneori îmbrăca o formă patologică și pot fi expresia pulsiunilor agresive asupra propriei persoane. Falus, penis În afară de semnificația pur sexuală (vezi Sexualitate), falusul simbolizează puterea, forța masculină, creația. El reprezintă, din timpuri imemoriale, obiect de cult, iar reprezentările sale
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
relaționarea cu factorii de mediu și cu cei din jur fiind redusă doar la primul sistem de semnalizare (senzații, percepții dar și acestea prea puți diferențiate); Viața afectivă este redusă la trăirea impulsurilor primare, cu crize acute de plâns, autoerotism, automutilare, apatie. 1.3.5. Caracteristici ale copilului cu sindrom Down Boala a fost descrisă de Langdon Down (1866) sub numele de idioție mongoliană. K. Blessing a constatat însă că 60% dintre cazuri sunt la nivelul imbecilității sau al debilității mintale
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
30 de persoane, iar un scaun de toaletă, de 20 de persoane. Pe lângă sexul neprotejat, în penitenciare mai există și alți factori de risc, cum ar fi: nivelul scăzut de igienă, folosirea în comun a lamelor de ras, tatuarea și automutilarea. Vizitele conjugale nu sunt permise. În închisori se cunoștea existența la sfârșitul anului 2002 a 12 cazuri de SIDA, iar în 2003, din 1.043 de testări, s-au identificat două cazuri pozitive. Serviciul Medical Independent al Direcției Generale a
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
lumea, pe când corpul (soma) este limitat la suportul biologic și fiziologic al acestuia. Important este însă rolul pe care trupul îl joacă în patologia psihiatrică, ca sediu „resimțit de bolnav” al simptomatologiei unor boli psihice: isteria, ipohondria, halucinații, suicid, nevroze, automutilări, cenestopatii, alcoolism, toxicomanii etc. În cazul acesta lucrurile se diferențiază din nou. Corpul extern este în raport cu prezentificarea persoanei ca acțiune, a lui „a-fi-în-lume” în cadrul comunicării. Corpul intern este sediul instinctelor și al afectivității pe care le trăiește ca pe o
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de la alimentele comestibile către obiecte sau produse necomestibile ca în cazul coprofagiei, pica etc.; b) Pervertirea instinctului matern, manifestat prin abandonul copilului, aversiune sau ură față de copil, refuzul de a-l îngriji, pruncucidere; c) Pervertirea instinctului de autoconservare manifestat prin automutilări, sau suicid; d) Perversiuni ale instinctului sexual, vizând obiectul plăcerii sau modalitatea de obținere a plăcerii erotico-sexuale. Acest grup de perversiuni cuprinde o gamă extrem de largă de manifestări din care vom menționa: nimfomania și satiriasisul, exhibiționismul și fetișismul, sadismul și
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
poate manifesta prin neplăcere, insatisfacție și suferință (S. Nacht). Direcția sau sensul de manifestare al actelor de agresivitate, poate fi de două feluri: heteroagresivitatea (orientată către un obiect sau către altă persoană) și autoagresivitatea (orientată către sine ca în cazul automutilărilor sau al suicidului). Potențialul agresiv se mai poate descărca prin forme de conduită de tip sublimativ, cum ar fi alcoolismul sau toxicomaniile. Spre deosebire de agresivitate care este o stare psihică potențială, violența este o formă de conduită agresivă „învățată” prin adoptarea
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dispoziții specifice, mai sus prezentate, cu caracter latent. Acestea se pot manifesta „în act” printr-o gamă largă de aspecte numite de specialiștii în problemă, funcții suicidare. Acestea sunt următoarele: 1) Funcția suicidară: se exprimă prin tendințele autoagresive ale individului (automutilări, operații chirurgicale repetate efectuate la cererea bolnavului, asceză, posturi prelungite și nejustificate etc.). Acestea reprezintă formele de suicid cronic (E. Menninger) orientate asupra propriei persoane. 2) Funcția heteroagresivă: este o formă care, din punct de vedere psihanalitic, maschează un sentiment
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
reactivă, fie că apare în cazul depresiilor melancoliforme endogene. K. Menninger distinge trei forme de suicid: a) Suicidul cronic reprezentat prin ascetism, martiraj, sacrificiul de sine, invaliditatea nevrotică, dependența de alcool, comportamentul antisocial, psihozele depresive. b) Suicidul focalizat reprezentat prin automutilare, apelul la intervenții chirurgicale repetate, accidentele intenționale, impotența sexuală, frigiditatea. c) Suicidul organic reunește componenta autopunitivă, componenta agresivă, componenta erotică și modalitatea preferată de suicid. În același context medico-psihologic, M. Quidu distinge următoarele tipuri de suicid: a) Suicidul reușit, acțiune
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]