198 matches
-
G. de Clérambault care reunește tulburări de gândire, limbaj, halucinații, automatisme. Automatismul mintal cuprinde toate fenomenele psihice parazitare de adiție sau inhibiție pe care bolnavul le trăiește, dar cărora le atribuie o origine exterioară persoanei sale (fenomene de influență xenopatică). Automutilare: act de autoagresivitate parțială, orientat asupra unei regiuni sau segment corporal. Baraj: tulburare psihică caracterizată prin oprirea bruscă a actelor voluntare sau provocate ale bolnavului, în plin proces de desfășurare ale acestora. Boală psihică: tulburare a stării de echilibru sau
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Index tematic Absență Abulie Acalculie Acatisie Achinezia Afazie Agitație Agnozie Agorafobie Agrafie Agresivitate Alcoolism Alexie Alienare mintală Ambivalență Amimie Amnezie Amuzie Andropauză Anestezie Angoasa Anorexia mintală Anormalitate Anticipație Anxietate Apatie Aprosexia Apsihia Arierație mintală Astenie Ataxia Aura Autism Automatismul mintal Automutilare Baraj Boală psihică Bovarism Bradipsihie Carență de autoritate Carență afectivă Catalepsie Cataplexie Catatonie Cenestopatie Ciclotimie Claustrofobie Cleptomanie Colecționarism Comă Complex Confabulație Confuzie mintală Constituție Contagiune psihică Coprolalie Criză Culpabilitate Degenerescență Déja vu Delir Demență Demență precoce Demonopatie Dependență Depersonalizare Depresie
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
prin propriul corp și de a corela diferitele informații, astfel încât să poată reacționa într-un mod corect. Simptome ale deficienței în I.S. Probleme de comportament Reacție prea puternică / prea slabă la stimuli senzoriali; Probleme de concentrare; Hiperkinetic /foarte retras; Agresiv / automutilare. Probleme de motricitate: neîndemânare, mișcări automate, dificultate în coordonare ochi mână, căderi frecvente. Probleme în I.S.?!!! * Prelucrarea fragmentată, în loc de o percepție globală a informației. Problemele nu sunt cauzate de deficiențe la nivelul organelor senzoriale ci de faptul că persoanele cu
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
o deplină onestitate intelectuală? Drama concesiilor tactice a fost și este specifică întregii culturi alternative. Ea n-a putut supraviețui, într-o măsură foarte variabilă cu aspecte de analizat de la caz la caz decât cu prețul unor cedări, concesii și automutilări, uneori mari și dureroase. Ceea ce s-a numit, cu un termen mai mult sau mai puțin propriu, rezistența prin cultură (de care ne-am ocupat anterior) n-a fost deloc scutită de astfel de traumatisme. Ne gândim și la cazul
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
colectivă, se identifică violența cetățenilor contra puterii (revoluții, terorism, greve), a puterii contra cetățenilor, precum și violența paroxistică, războiul. în violența personală intră acele acte de violență care sunt comise de un individ împotriva altcuiva (violența interpersonală), a lui înșiși (suicid, automutilare), a animalelor sau a unor obiecte (distrugerea bunurilor). Locul de desfășurare al acestor comportamente violente poate fi familia, spații publice sau de agrement din comunitate, diferite instituții (școală, locul de muncă, instituții de protecție socială, de reabilitare etc.). Aceste forme
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
reprimări grave (fizice, emoționale, sexuale, asupra bunurilor materiale, marginalizare socială). Comportamentele violente pot fi direcționate spre ceilalți (în război, viol, acte de terorism, maltratare), spre ambient (distrugerea bunurilor), spre natură (distrugerea florei și a faunei) sau spre propria persoană (suicid, automutilare). Victima manifestă, în general, dorința de a evita comportamentul a cărui țintă e. Acest aspect de autoapărare lipsește adesea însă în violența domestică, sporind riscul dat de accesul permanent al agresorului la victimă. Pentru a evita atacul, victima poate fugi
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
școală, iar abuzul căruia i-a căzut victimă nu face decât să-i sporească incapacitatea de a face față cerințelor școlare; depresie, anxietate, insomnii, coșmaruri; iritabilitate crescută, mânie, comportamente ostile cu agresorul, cu ceilalți adulți „care nu l-au apărat”, automutilare, suicid; frică de străini, de situații noi, de a-i pierde pe cei dragi, de a fi luat de acasă; nivel scăzut al stimei de sine, al încrederii în abilitățile proprii, în capacitatea de a se descurca; neîncredere, neajutorare, sentimente
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sexual al copilului, în familie, sau în sistemul de protecție, situația acestuia, incapacitatea de a controla sau schimba, sentimentul neputinței și al unei dedublări căreia trebuie să-i facă față, fac mai dramatice încă urmările. Nebunia, suicidul și comportamentele de automutilare, precum și crima pot apărea ca niște consecințe firești în absența unor intervenții profesioniste adecvate și de durată cu copiii victime ale acestui tip de violență. 4. Neglijarea. Margaret Lynch (1985), promotoarea prevenirii abuzului și a neglijării copilului în Marea Britanie, consideră
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
alți factori care le mediază efectul. Dacă experiențele timpurii adverse petrecute într-o cronologie nefastă a dezvoltării conduc la construirea unui atașament insecurizant la copil, acesta, la rândul lui, va fi un predictor al comportamentelor de risc, al comportamentelor de automutilare chiar la tineri (Stroufe et al., 2010). Cu toate acestea, efectul nu este la fel în fiecare caz în parte. Cercetătorii au descoperit însă în laboriosul lor studiu longitudinal cinci factori de risc al căror efect de vulnerabilizare a copilului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Când ieșirea din criză se face pe panta negativă, disperarea se cronicizează într-o depresie a cărei abordare va impune îngrijiri de specialitate. în această stare, persoana este nu doar vulnerabilă, ci există riscul de a dezvolta comportamente autoagresive, de automutilare, mergând până la suicid. Adesea dezvoltă dependență de alcool, medicamente sau alte substanțe nocive. Prietenii sunt importanți și în această situație, dar de regulă persoana depresivă nu este agreată social. Izolarea socială a persoanei depresive se petrece în mod natural ca
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
o trecere în revistă a lucrărilor recente asupra tratamentului personalității bordeline, Paris raportează rezultatele a 4 studii controlate și aleatoare asupra eficienței terapiei DBT. Conform acestor studii, DBT este eficientă în numeroase simptome ale personalității bordeline, mai ales în cazul automutilărilor. In ceea ce privește farmacoterapia, Paris raportează rezultatele a două studii controlate și aleatoare privind administrarea de valproate, a două studii privind fluoxetine și a unui studiu privind fluvoxamine. Conform acestor studii, farmacoterapia este eficientă în cazul unor simptome ale personalității
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
occidentale aflate în perioada de mijloc a adolescenței, sau la începutul vârstei adulte. Se pare că prevalența bulimiei este în creștere. Bulimia este însoțită, adesea, de anxietate patologică (anxietate socială, anxietate generalizată...), de depresie clinică, de comportamente suicidare și de automutilări cât și de abuzuri de substanțe toxice sau de medicamente (alcool, calmante, marihuana, amfetamine, pentru diminuarea apetitului, diuretice...). Tulburarea se manifestă la persoanele sensibile la critică sau la respingere, la cele care sunt mai degrabă perfecționiste. Acestea reacționează de obicei
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și în timpul purgației. Din nefericire, după diminuarea tensiunilor, bulimiile și purgațiile antrenează reacții emoționale negative (rușine, culpabilitate, disperare...), situație care favorizează apariția unor noi crize. Bulimiile, purgațiile și consecințele acestora (oboseală, dificultăți de concentrare, izolare socială, critici, cheltuieli alimentare, furturi, automutilări...) deteriorează, de asemenea, stima de sine deja diminuată. Figura 1. Teoria menținerii bulimiei după Fairburn Percepție de sine Perfecționism negativă clinic Insatisfacție corporală Influență socială Control alimentar excesiv Crize de bulimie Stresori Emoții Satisfacție emoțională psihosociali negative tranzitorie Comportamente compensatoare
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Suprainvestire Indoială de sine școlară Anxietate de eșec Insatisfacție corporală Pubertate Deces al bunicului Comentarii Eșec sentimental privind aspectul fizic Conflicte conjugale Regim Plecarea surorii Eșec școlar Afecte depresive Crize de Gânduri compulsive bulimie Exerciții de abdomen Abuz de alcool Automutilări Izolare Vomismente Idei suicidare socială Abuz de laxative Terapeutul îi explică lui Gwen teoria holistică și analiza funcțională, iar Gwen este de acord cu imaginea problemelor sale. Plan terapeutic în cazul Gwen Obiectivele lui Gwen Terapeutul stabilește obiectivele terapeutice: - un
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a terapiei, analizele comportamentale progresive și soluțiile respective, identificarea modelelor de funcționare, psihoeducația patologiei și a instrumentelor terapeutice, procedurile administrării contingențelor, antrenamentul în vederea însușirii de competențe, expunerile, modificarea cognitivă, intervenția asupra mediului, consultarea pacientului, strategiile utilizate în cazul comportamentelor suicidare, automutilărilor sau a celor care interferează cu terapia, protocoalele de spitalizare sau în ceea ce privește medicația, etc. Alte strategii solicită în mod direct competențele sale relaționale: validarea emoțională, validarea comportamentală, validarea cognitivă, strategiile de întărire, observarea limitelor, comunicarea reciprocă, comunicarea ireverențioasă, utilizarea paradoxurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
tatălui vitreg Antecedente istorice Toxicodependență Prostituție 12 tentative de suicid cu spitalizări consecutive Singurătate, vid, plictiseală Amenințare cu ruptură Antecedente imediate Puternice stări emoționale Dorințe suicidare Nevoie imperioasă de a se automutila Amenințări cu sinuciderea Tentative de suicid Comportamente problemă Automutilări Dificultăți privind controlul furiei Consecințe asupra mediului Consecințe asupra subiectului Relații afective perturbate Cicatrice datorate automutilărilor Respingeri-abandonuri ale relațiilor Devalorizare Atenție specifică acordată Doamnei B. Intăriri ale temerilor legate de abandon de către anturajul său după apariția Evitarea situațiilor conflictuale comportamentelor
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Amenințare cu ruptură Antecedente imediate Puternice stări emoționale Dorințe suicidare Nevoie imperioasă de a se automutila Amenințări cu sinuciderea Tentative de suicid Comportamente problemă Automutilări Dificultăți privind controlul furiei Consecințe asupra mediului Consecințe asupra subiectului Relații afective perturbate Cicatrice datorate automutilărilor Respingeri-abandonuri ale relațiilor Devalorizare Atenție specifică acordată Doamnei B. Intăriri ale temerilor legate de abandon de către anturajul său după apariția Evitarea situațiilor conflictuale comportamentelor probleme Alinare emoțională Non-dezvoltare a competențelor de control a emoțiilor Grupurile psiho-educaționale Caracteristici generale Prima ședință
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de vinovăție determină la rândul lor o stimă de sine scăzută (victimele cred că merită ceea ce li s-a întâmplat). Apare astfel confuzia existențială care favorizează o percepție cronică a sinelui ca victimă (victimizing). Alcoolul, drogul, mâncarea, apetitul sexual crescut, automutilarea, sinuciderea sunt soluții pe care victimele abuzului sexual le folosesc pentru a pune capăt suferinței. Uneori adoptă strategii agresive de necontrolat, devastatoare chiar, perpetuând astfel ciclul abuziv. Statisticile cu privire la agresivitatea sexuală variază în funcție de definiția acesteia și de metodele de studiu
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
medicul-șef. Acesta, după o noapte de nesomn, o privea ca prin ceață, fără să priceapă. Apoi, ieșind din amorțeală, a zvârlit cu o voce răgușită: - Ce vrei să fac? Le telefonez imediat să-l ia de aici. Asta-i automutilare... - Va ajunge la consiliul de război... - Ei și? Așa-i trebuie, nu? În timp ce alții crapă în tranșee... El... Dezertorul! A urmat o clipă de tăcere. Medicul s-a așezat și a început să-și maseze fața cu palmele pătate cu
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
făcut să sufăr cel mai mult în timpul spovedaniilor lor nocturne era dragostea de nedruncinat pentru Rusia, pe care confidențele lor o trezeau în mine. Rațiunea mea, care lupta împotriva arsurii votcii, se răzvrătea: „Țara asta e monstruoasă! Răul, tortura, suferința, automutilarea sunt distracțiile preferate ale locuitorilor ei. Și totuși, o iubesc? O iubesc pentru absurditatea ei. Pentru monstruozitățile ei. Văd în ele un sens superior, pe care nici un raționament logic nu-l poate pătrunde...” Dragostea aceasta era o permanentă sfâșiere. Cu
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
un caracter paradoxal, deoarece ele nu pot fi aplicate În afară, nu pot fi comunicate celor neinițiați; f) numeroase teste și probe (postul Îndelungat, vânătoarea fără arme, călătoria către un loc greu accesibil, dar dotat cu statut sacral, incursiuni războinice, automutilarea); g) efectuarea unor sacrificii, depunerea unor jurăminte; h) rituri consacratoare, care dramatizează finalizarea inițierii prin metafore ale morții și renașterii rituale (performarea ceremoniilor funerare și apoi a celor de naștere, transa și trezirea din transă, intrarea și ieșirea dintr-o
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
stimă de sine scăzută │ 1 b) Sentimente de culpă excesivă │ 1 c) Trăiri anxioase (frică, angoasă) │ 1 d) Sentiment de abandon │ 1 e) Absența sensului în viață │ 3 f) Ideație suicidară │ 3 g) Tulburări de somn │ 3 h) Existența unor automutilări │ 5 a) Distrugere de bunuri │ 1 b) Tendințe și comportamente agresive față de animale │ 3 c) Tendințe și comportamente agresive față de alte persoane │ 5 d) Incapacitatea de a-și controla impulsurile sexuale │ 5 Anexa (Se utilizează în cazul tinerilor pentru care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275775_a_277104]
-
stimă de sine scăzută │ 1 b) Sentimente de culpă excesivă │ 1 c) Trăiri anxioase (frică, angoasă) │ 1 d) Sentiment de abandon │ 1 e) Absența sensului în viață │ 3 f) Ideație suicidară │ 3 g) Tulburări de somn │ 3 h) Existența unor automutilări │ 5 i) Tentative de suicid │ 5 a) Distrugere de bunuri │ 3 b) Tendințe și comportamente agresive față de animale │ 3 c) Tendințe și comportamente agresive față de alte persoane │ 5 d) Incapacitatea de a-și controla impulsurile sexuale │ 5 B. INVENTAR FACTORI
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275775_a_277104]