204 matches
-
stă mintea decît la autonomii trădătoare. * Un alt gînditor, dar de cu totul altă extracție, Marius Țuca, trage și el, la ANTENĂ 1, semnale de alarmă împotriva UDMR, dar fără a-și obosi mintea cu întrebarea cît poate fi de autonomist un mesaj extremist venit din partea unei formațiuni politice aflate la putere. Dar e greu de crezut că asemenea întrebări îl pot tulbură pe realizatorul emisiunii care îi poartă numele. Marius Țuca se considera, se pare, România însăși, punînd întrebări în numele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17901_a_19226]
-
Moldovă e vorba: despre cea a lui Ștefan cel Mare sau despre cea a lui Iliescu cel Mic?). De fapt, e un fel de a lua cu mîna stîngă ceea ce, furat de peisaj, partidul a dat cu dreapta. Respingînd "pretențiile autonomiste" (oare avansate de către cine?), moldovenii noului pesedist Simirad sugerează că în sînul propriului partid s-ar afla oameni care doresc dezlipirea Transilvaniei! Și pentru că am ajuns aici, aflu cu stupoare că un tînăr universitar din Australia, pe numele său Pantazi
Zgomotul și euforia by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15706_a_17031]
-
a avut vreo replică la obrăznicia unui Raduly Robert, primarul din Miercurea Ciuc, a lui Arpad Antal, edilul din Sfântu Gheorghe, a lui Vona Gabor, mai-marele lui „Jobbik”, partid de factură neofascistă, a răspopitului Tőkés László, nenorocitul care, în obsesia lui autonomistă, cerea protectoratul Ungariei asupra Transilvaniei, a lui Csibi Barna, nenorocitul care și-a permis să-și bată joc de eroul nostru național Avram Iancu, militanți pentru autonomia teritorială a așa-zisului Ținut Secuiesc, pentru refacerea cosmetizată a Regiunii Autonome Maghiare
„Caii troieni” şi introducerea cenzurii prin uşa din dos! [Corola-blog/BlogPost/94190_a_95482]
-
abia încheiat împingea însă "mecanismul interpretativ înspre interminabile și oțioase discursuri justificative asupra capacității epistemologice a fiecărei teorii în parte", ceea ce putea naște din capul locului o îndoială. Ce credit (absolut ) puteam acorda unei anume metode, fiecare atingînd o "inflație autonomistă", de vreme ce aveam a face cu mai multe soluții? Cu atît mai dubioasă ni se putea înfățișa fiecare din ele cu cît își aroga intenția unei "eficiențe științifice", pe baza "unei teorii închegate, apropiate de un normativ filosofic, deci în înveliș
Amurgul metodelor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7993_a_9318]
-
pentru acest spirit sintetic." S-o admitem neezitant, avem postulat în rândurile citate un concept credibil și convingător. Unul în stare să concureze cu succes tatonantele până acum încadrări intertextuale care s-au dovedit funcționale mai cu seamă în paradigmele autonomiste și care s-au pretat popularizării în chip neașteptat de rapid. Fiindcă, dacă reducționismele binare de tipul referențial / textual au putut crea școli axate pe un fragmentarism delirant, această metatranzitivitate se instituie dacă nu ca o formă de consens, măcar
Pornind de la prefață by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8722_a_10047]
-
cu Verestoy și n-a ieșit Rus primar, vine acum dl - repet - fost ministru de Interne și ne spune că tot ce ține de Transilvania nu se negociază la București. Abia plecă „mâncătorul de unguri” Gh. Funar și vine acum „autonomistul ardelean” Rus! Stimate dle vice și fost ministru, vă raportez cu respect că îmi bag picioarele în toate combinațiile matale de partid și locale, în toate frustrările care vă macină personal: soarta Transilvaniei se negociază la București, soarta Bucureștiului se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
practica o lectură inspirată a Sfintelor Scripturi, încă neorânduite într-un canon. Membrii săi își considerau viziunile ca fiind tot atât de inspirate precum textele comunității. Treptat, structurile din ce în ce mai închegate ale Bisericii au înăbușit sau, oricum, au marginalizat asemenea tipuri de mișcări autonomiste. Prima parte (cap. 1-5) constituie răspunsul indirect, dar usturător pe care acești „profeți creștini” îl dau preoților și episcopilor, deveniți între timp (ne aflăm deja pe la 150 d.Hr.) cârmuitorii comunităților. Ei se asimilează „adevăraților profeți” din Vechiul Testament, luându-și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Ministrul german de Interne nu exclude posibilitatea ca o aripă periculoasă a extremei-dreapta germane să comită acte inspirate de , relatează AFP, citând un interviu publicat miercuri de Rheinische Post. Hans-Peter Fridrich s-a declarat îngrijorat de "autonomiștii naționali", care au preluat modelul autonomiștilor de stânga și care au aproximativ 1.000 de simpatizanți, printre care se numără și tineri neonaziști, transmite . Autoritățile germane "supraveghează aceste medii în profunzime", a spus el, precizând că activitățile de urmărire vizează
Germania nu exclude posibilitatea producerii unor atacuri inspirate de atentatele din Norvegia () [Corola-journal/Journalistic/60019_a_61344]
-
de Interne nu exclude posibilitatea ca o aripă periculoasă a extremei-dreapta germane să comită acte inspirate de , relatează AFP, citând un interviu publicat miercuri de Rheinische Post. Hans-Peter Fridrich s-a declarat îngrijorat de "autonomiștii naționali", care au preluat modelul autonomiștilor de stânga și care au aproximativ 1.000 de simpatizanți, printre care se numără și tineri neonaziști, transmite . Autoritățile germane "supraveghează aceste medii în profunzime", a spus el, precizând că activitățile de urmărire vizează atât extrema-dreaptă, cât și extrema-stângă și
Germania nu exclude posibilitatea producerii unor atacuri inspirate de atentatele din Norvegia () [Corola-journal/Journalistic/60019_a_61344]
-
instituit în jurul tipului de exegeză pe care-l practică Raicu. Sub acest aspect, prefața lui Vasile Popovici e remarcabilă, atâta vreme cât aduce în lumină dimensiunea politică (deci nu îngust estetică) a eseurilor. Ei bine, da, Raicu nu e evazionist, nu e autonomist, ci, lucru încă și mai greu, onest. El sondează literatura de dincolo de literatură, adică acea zonă în care eticul, socialul, culturalul, omenescul, literarul și literalul se întâlnesc. Mă interesează mai cu seamă cel din urmă termen. Literalul. Fiindcă datorită lui
Inimitabil by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6511_a_7836]
-
spus-o și Guvernul, și alți actori politici din România - nu va avea loc decât pe bazele europene, economice, administrative, care reprezintă standardul, nu pe baze etnice, să fie foarte clar", a subliniat Titus Corlățean. El a precizat că modelele autonomiste nu reprezintă un standard european, nu sunt acceptate nici în Europa și nu pot fi acceptate nici în România. "Așa-numitele modele autonomiste nu sunt un standard european, nu sunt acceptate ca standard în Europa și nu pot fi acceptate
Corlăţean: Regionalizarea nu va avea loc pe baze etnice by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/35864_a_37189]
-
nu pe baze etnice, să fie foarte clar", a subliniat Titus Corlățean. El a precizat că modelele autonomiste nu reprezintă un standard european, nu sunt acceptate nici în Europa și nu pot fi acceptate nici în România. "Așa-numitele modele autonomiste nu sunt un standard european, nu sunt acceptate ca standard în Europa și nu pot fi acceptate, evident, și potrivit Constituției, nici în România. Descentralizare, da. Autonomie administrativă cu resurse economice pentru dezvoltare și viața tuturor cetățenilor, fie ei maghiari
Corlăţean: Regionalizarea nu va avea loc pe baze etnice by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/35864_a_37189]
-
o demență a ceea ce a spus domnia sa. Apoi îi îndeamnă pe românii din Ardeal să-l fluiere, să-l huiduie pe premierul unui guvern străin, pe premierul Viktor Orban. Asta este soluția pe care o vede dânsul la discursurile separatiste, autonomiste, radicale ale Guvernului Orban cât și ale extremiștilor mai mult sau mai puțin fasciști. Cum este posibil ca un președinte, un șef de stat, să-și îndemne concetățenii să fluiere un șef de guvern străin? Iată ce enormități debitează domnul
CTP: Băsescu mai vrea niște voturi de la românașii urâtori de bozgori by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/35916_a_37241]
-
despre Înaltul Domn, de strajă Basarabiei - Mihai Eminescu, despre Nichita Stănescu, Armata Română, Radu Golban, Vida Gheza, despre „anonima nesemnată” sau vreme când bufonii devin eroi, despre Ceardașul care se joacă la Cotroceni, în timp ce, în Transilvania, ungurii pregătesc un martie... autonomist, dar și despre cei care își uită istoria, mereu în vâltoarea viforelor, și care riscă să o retrăiască, din păcate. Receptarea raportului dintre viață și literatură, cu inteligență, incisivitate, promptitudine și asumare, sinonimia cu responsabilitatea cuvântului scris într-o Galerie
CĂRŢI NOI-MARIANA CRISTESCU TIMPUL IUBIRILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364386_a_365715]
-
cea „ascunsă în beci”, craniile de cristal, trăirea în legendă. Într-o dinamică a semnificațiilor și a demersurilor tipologice se situează acei români pentru un Nobel: Mihail Diaconescu, Florentin Smarandache, Mihai Prepeliță, dar și umbrele slugărniciei Guvernului român în fața obrăzniciilor autonomiste, peste care trece raza de aur a „Punților de lumină într-un veac cu noapte mare”. Noua carte a Marianei Cristescu, „Timpul iubirilor”, în devălmășiile unui timp prezent, reconfirmă o reală personalitate în domeniu, cu sentimentul deplin al clipei reîmbogățite
CĂRŢI NOI-MARIANA CRISTESCU TIMPUL IUBIRILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364386_a_365715]
-
A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Atitudini > EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Editorial, de MARIANA CRISTESCU Repetiția este, cu adevărat, „mama învățăturii”? Sau obsesie autonomistă? „Repetitio mater studiorum est” („Repetiția este mama învățăturii”) - spuneau latinii. Cu siguranță, dacă ne raportăm la aprofundarea unor cunoștințe necesare în procesul de studiu, exercițiul susținut - antrenamentul - este un element pe cât de necesar, pe atât de eficient. Dacă extrapolăm, noțiunea
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361604_a_362933]
-
Iluzii. Așa cum am spus în titlu, petiția pentru autonomia Transilvaniei este bazată, din păcate, doar pe prostie (sau absurditate și incultură, dacă preferați) și rasism. Deocamdată, atât! Până la urmă, întrebarea din titlu - „Repetiția este, cu adevărat, «mama învățăturii»? Sau obsesie autonomistă?” - devine retorică. MARIANA CRISTESCU Referință Bibliografică: Editorial, de Mariana Cristescu / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1117, Anul IV, 21 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361604_a_362933]
-
Forumului Civic al Românilor din Harghita și Covasna, pentru păstrarea și afirmarea identității culturale, confesionale și lingvistice într-un mediu multietnic și pluriconfesional, eliminarea unor discriminări care vizau românii numeric minoritari în cele două județe și pentru stoparea unor proiecte autonomiste și separatiste promovate de unii lideri ai maghiarilor din zonă. Capitolul dedicat programelor principalelor ma �nifestări științifice și culturale, organizate de asociațiilor membre ale Forumului Civic al Românilor din Harghita și Covasna, a fost extins prin publicarea unor rapoarte și
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347068_a_348397]
-
serios pentru cei care susțin politica extremistă și pro-rusă a Guvernului lui Viktor Orban. Acest avertisment ar trebui luat în serios și în România cu privire la formațiunile care colaborează strâns cu Viktor Orban și care îl ajută în promovarea ideilor revizioniste, autonomiste si liberale. Dacă Guvernul Viktor Orban a ajuns să fie tratat la fel ca puterea din Rusia pe plan internațional, UDMR ar trebui tratat cu aceeași măsură în România, pentru că s-a dovedit o formațiune pusă în slujba derapajelor Budapestei
ÎMI VREAU ŢARA ÎNAPOI! EU CU CINE VOTEZ? de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340362_a_341691]
-
al multor altor forțe de dreapta occidentale. Inacceptabil la liderul maghiar este faptul că el pune interesele maghiare mai presus decât prioritățile marilor puteri. Acest lucru nu îi va fi iertat. Cea mai bună dovadă a intransigenței occidentale față de regimurile „autonomiste” (care manifestă independență națională în raport cu marii actori strategici) este, așa cum indică analiștii, subminarea sistematică de către SUA a regimurilor arabe modernizatoare din Africa de Nord și Orientul Apropiat. Toate aceste regimuri erau nu doar orientate spre modernizare, ci și naționaliste, adică susceptibile de
Cheia geopolitică a alegerilor prezidențiale din România () [Corola-blog/BlogPost/339984_a_341313]
-
de a defini o cauză ca națională într-un mediu care o depășește. Socialiștii ridiculizează bazele națiunii negînd caracterul esențial, atemporal, al identității țărănești. Și totuși, paradoxal, socialiștii din Basarabia, în același an, 1900, denunțînd tirania ruso-țaristă, afirmînd o voință autonomistă, sînt la originea ruperii de imperiu a acestei provincii rusificate și, deci, la formarea ulterioară a României Mari. Revoluționarii se află la rădăcina mișcării de eliberare a popoarelor. Această dinamică de fond este instrumentată de naționalism într-o perspectivă istorică
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
arhiducele Franz-Ferdinand se arată interesat. El a creat un cerc de reflecție în castelul său din Belvedere și s-a înconjurat de un "cabinet fantomă". Naționalitățile sînt reprezentate aici de cîțiva unguri pro-dinastici, de cîteva figuri de marcă ale mișcării autonomiste române (Alexandru Vaida-Voevod, Maniu și Aurel Popovici). Arhiducele moștenitor nu-i agreează pe unguri și caută o formulă de revizuire a dualismului, întreținînd relații foarte bune cu regele Carol al României. Contele Czernin care, în 1913, va fi numit ambasador
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
o expresie necesară a dreptului natural, se înfăptuiește în climatul dezbinat între rușii revoluționari și rușii albi, românii cuceriți de socialismul revoluționar și de revoluția bolșevică, și românii liberali sau conservatori. Aceasta pune în față aspirațiile majorității românilor, în detrimentul perspectivelor autonomiste ale minorităților rusă, ucraineană, bulgară, găgăuză, greacă și evreiască... Întoarcerea la problema basarabeană se situează într-o cronologie rusească. Marii istorici ai Basarabiei Ștefan Ciobanu, în lucrarea Unirea Basarabiei, publicată la București în 1929, și Brătianu au subliniat impulsul decisiv
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și de strategia Aliaților care au făcut presiuni pentru dezmembrarea imperiului. De partea sa, istoriografia română tinde să respingă rolul statului român și să minimalizeze ponderea marilor puteri în ceea ce privește poporul. Lunile octombrie și noiembrie sînt martorele apariției unei adevărate mișcări autonomiste, inițiativele locale din sate însemnînd o ruptură cu vechea ordine, ruptură cu marii proprietari, ruptură cu ordinea ungară. Continuitatea analizelor istorice este evidentă și s-a impus ca tradiție istorică imediat după război pînă în anii '90. Institutul de studii
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
lăsa să se creadă că există o dublă identitate a provinciei: proromână și antirusă, apoi antibolșevică. În realitate, Bucureștiul descoperă o provincie profund rusificată, cel puțin în rîndul elitei orășenești, puternic subdezvoltată și marcată de un radicalism social, în întregime autonomist și refractar unei integrări care i-ar afecta tradițiile. Punerea în aplicare a românizării i-a revenit armatei, sprijinită de Ministerul Educației. Trebuiau create structurile învățămîntului românesc acolo unde populația alfabetizată se exprima în rusă. Trebuia format un patriotism românesc
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]