332 matches
-
marilor valori heteronomice ale literaturii. II.2. Estetizare / Autonomie Secolul al XIX-lea constă într-o enormă bifurcare între estetizare și heterogenie, dintre autonomia și determinismul literaturii. Estetizarea scoate pe primul plan preocupările pentru definirea specificului literar, literatura luptă pentru autonomizare, heterogenia - determinismul cauzal-istoric și conținutul ideologic. Noile paradigme produc două tipuri de definiții ale literaturii care au în 46 vedere fie sensul îngust, strict specific al ideii de literatură, fie sensul larg, extensiv. Ideea autonomiei artei nu era o noutate
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
cu a calității, esenței și specificului estetic”. Prin preluarea sensului estetic de către poezie, aceasta din urmă se consolidează, se intensifică, dobândește un maximum de specificitate. Aspectul creator al literaturii devine poetic prin definiție. Dacă literatura frumoasă este prima specificizare și autonomizare precis definită terminologic a literaturii, dominarea poeziei are o nouă urmare tradusă printr-un nou concept: literatura poetică. Literatura se poetizează, dispare monopolul ei cultural. Sensul cultural se estompează în favoarea unui început de plăcere, distracție, gratuitate, estetizare. Poetizarea literaturii ca
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
fără scop are sensul precis de a respinge scopurile străine esenței sale și de a se realiza doar pe sine, ca artă, în funcție de obiectivul și efectul urmărit. Opera de artă literară se definește și prin delimitarea literaturii de non-literar. Procesul autonomizării are în vedere, în primul rând, distanțarea de domeniul cultural de orice formă. II.3. Heteronomie / Determinism Autonomia însă este una relativă. Valoarea estetică este totdeauna asociată altor valori, pură nu a fost niciodată, doar dominantă. Pe lângă dominarea esteticului, secolul
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
anii 1970 firul conducător al reflecției privind reorganizarea relațiilor dintre stat și colectivitățile locale, dintre stat și societate (a se vedea raportul Guichard din 1976). Dar reculul puterii publice perceptibil la sfârșitul anilor 1970 nu putea fi luat drept liberalizare. Autonomizarea societății franceze în raport cu statul va rezulta în principal din subordonarea sa crescândă față de piața internațională, care se substituia statului ca forță directoare. Cât privește descentralizarea din 1982, dotând orașele cu un cadru juridic ce le dădea mai multă libertate de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
un profil specializat. Acest fapt confirmă că uneori, chiar la nivelul unor factori de decizie în protecția socială, apar multiple confuzii, ambiguități și incoerențe în definirea profesiei de asistent social care conduc, în mod iresponsabil, la fragmentarea sa. Astfel, prin autonomizarea unor activități ce aparțin profesiei de asistent social, dar care primesc denumiri specifice, adesea din cele mai ciudate, se creează o falsă impresie că ele ar fi de sine stătătoare și că necesită o nouă formare într-un alt domeniu
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
motivul că va duce la "demarcarea" națională a muncitorilor, și ipso facto, la un separatism pe criterii naționale ale clasei truditoare, propunerea "autonomiei național-culturale" este denunțată ca falsă soluție la chestiunea spinoasă a națiunii în gândirea marxistă. Mai grav, această autonomizare pe criterii național-culturale duce la reificare liniilor verticale dintre națiuni, în același timp în care obscurează mult mai însemnatele clivajele clasiale pe orizontală fronturile exploatării și liniile în care se poartă lupta de clasă. Organizarea naționalităților ca subunități culturale distincte
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
rezolvarea de probleme (problem- solving) în ciclul preuniversitar și relansarea cercetării științifice în mediul universitar; c) punerea în legătură a sistemului educațional cu mediul economic, administrativ și cultural; d) introducerea comunicațiilor electronice în sistemul de învățământ; e) descentralizarea managerială și autonomizarea instituțională; f) promovarea cooperării internaționale (Marga, 1999, p. 49). O altă modificare formală a constat în reconfigurarea structurii anului școlar dintr-o organizare trimestrială într-una semestrială (începând cu 1999). Marea inovație adusă de Legea din 1995 (în fapt, o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]