9 matches
-
susținută la societatea cunoașterii”. Este calea spre o cetățenie activă, spre dobândirea unor competențe (în domeniul tehnologiei, limbilor străine, angajării antreprenoriale și în viața socială) care să permită o situare corespunzătoare în context. Între aceste competențe, deprinderile sociale cum sunt autoorientarea, asumarea riscurilor, încrederea în sine, autonomia deciziei ar putea juca un rol important în organizarea scenariilor de viață. Toate aceste competențe necesare sunt determinate de nevoia, mai accentuată astăzi decât oricând, de a face față schimbărilor accelerate - caracteristică a societății
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
cercetătorului francez, cade într-o capcană din care nu mai poate ieși: "secretul oricărei experiențe estetice reușite rezidă în capacitatea sa de a înșela atenția. Și pentru a o face, trebuie să reușească să angajeze atenția într-o dinamică de autoorientare care să rămână deschisă"85. Caracteristica acestui mod specific al atenției e risipa de energie pe care o presupune. Prin reluarea efortului de parcurgere, intensitatea și concentrarea ieșite din comun, relația estetică obligă la un angajament excesiv. Privită din unghiul
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
celălalt, nimeni nu învață pe cineva anume sau pe el însuși. Diferențele dintre orientarea tradițională și cea liberală sunt bazate pe modele diferite ale inteligenței și, în paralel, duc la schimbări inerente în evaluare. ÎNVĂȚARE INSTRUIRE Cercetare Repetare Învățare-gândire prin autoorientare Transmitere de informații IN OUT IN OUT EVALUARE paradigma contextuală psihometrică spirit inteligență IN OUT Sursa: Iucu, 2001. 6.3. Strategiile de evaluaretc "6.3. Strategiile de evaluare" Diversitatea situațiilor didactice, precum și varietatea obiectivelor evaluării presupun aplicarea unei strategii diferite
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
motive: profesionale, cognitive, social- morale, individuale și relaționale. a) Motivele profesionale. Majoritatea motivelor învățării sunt centrate pe viitoarea profesiune. Aceasta mai ales la elevii din clasele mari ale liceului. Elevii iau decizia pentru o profesiune sau alta prin procesul de autoorientare. Impulsurile interne, care poartă numele de motivație, stau la baza autoorientării profesionale. În ultimă instanță elevul învață cu scopul de a se pregăti pentru o profesiune. De aceea, în școală trebuie formate și dezvoltate capacitățile, aptitudinile, interesele și înclinațiile pentru
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
Majoritatea motivelor învățării sunt centrate pe viitoarea profesiune. Aceasta mai ales la elevii din clasele mari ale liceului. Elevii iau decizia pentru o profesiune sau alta prin procesul de autoorientare. Impulsurile interne, care poartă numele de motivație, stau la baza autoorientării profesionale. În ultimă instanță elevul învață cu scopul de a se pregăti pentru o profesiune. De aceea, în școală trebuie formate și dezvoltate capacitățile, aptitudinile, interesele și înclinațiile pentru o profesiune sau alta (F. Turcu, 1975). De obicei, în procesul
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
cerințe educaționale speciale care sunt capabili să învețe după programa școlară a învățământului obișnuit trebuie să beneficieze și de o echilibrare a dezavantajelor (de exemplu, flexibilitate în timp, utilizarea unor dispozitive ajutătoare, cum ar fi computerele pentru lucrările scrise etc.). Autoorientarea în ceea ce privește succesul la învățătură, precum și integrarea elevului în clasă sunt decisive pentru ca el să se simtă bine la școală și să simtă că este acceptat în raport cu posibilitățile sale, să aibă sentimentul că e capabil de a îndeplini cerințele școlii și
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
a scris, o profundă cunoaștere a realităților etnografice din numeroase zone, acumulată prin cercetarea directă ori prin intermediari. Din bogata culegere rezultată a apărut postum o selecție reprezentativă: Literatură populară (1982). În studiul (de asemenea postum, 1994) De la instinctul de autoorientare la spiritul critic axat pe tradiția autohtonă. Reflecții asupra conceptului despre specificul etnic în literatură, ca emanație a sursei folclorice, admite existența nu doar a spiritului critic în cultură, examinat de G. Ibrăileanu în lucrarea sa din anul 1909, ci
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
responsabile la societatea cunoașterii. Aceste noi competențe de bază trebuie să acopere domeniile principale și se referă la: abilități în domeniul tehnologiei informației și al comunicării, cunoașterea unor limbi străine, cultură tehnologică și spirit antreprenorial, competențe sociale (încrederea în sine, autoorientarea, toleranța și acțiunea în parteneriat etc.) și abilități privind metaînvățarea (a învăța cum să învețe). 2. Realizarea unor investiții superioare în resursele umane. Aceasta presupune creșterea vizibilă a nivelului investițiilor în resursele umane, în educarea și formarea oamenilor, valoarea cea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
responsabile la societatea cunoașterii. Aceste noi competențe de bază trebuie să acopere domeniile principale și se referă la: abilități în domeniul tehnologiei informației și al comunicării, cunoașterea unor limbi străine, cultură tehnologică și spirit antreprenorial, competențe sociale (încrederea în sine, autoorientarea, toleranța și acțiunea în parteneriat etc.) și abilități privind metaînvățarea (a învăța cum să învețe). 2. Realizarea unor investiții superioare în resursele umane. Aceasta presupune creșterea vizibilă a nivelului investițiilor în resursele umane, în educarea și formarea oamenilor, valoarea cea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]