318 matches
-
ai rezultatelor la învățătură și socio-profesionale. Sunt școlari care în pofida rezultatelor slabe la o materie, obțin rezultate bune la alt obiect sau la alt profesor. Întâlnim de asemenea elevi care au posibilități reale de învățare dar datorită trebuinței scăzute de autorealizare școlară și profesională, nu simt nevoia utilizării acestor capacități. Deci, inteligența școlară nu este o valoarea psihică absolută, ci eficiența ei este condiționată mereu de întreaga viață psihică a subiectului, mai ales de particularitățile afectiv motivaționale și volitive ale personalității
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
la ce anume se referă termenul. Totuși, o încercare de circumscriere a conceptului și de descriere a lui arată că postmodernitatea a devenit sinonimă cu o serie de schimbări sociale, cum ar fi: preocuparea indivizilor pentru nevoi ca autoexprimarea și autorealizarea, ei trăind în medii sociale în care nevoile de bază sunt satisfăcute; serviciile iau locul industriei, ca sector economic dominant; relativizarea cunoașterii și a ideii de progres; apariția unor noi ideologii, cum ar fi de exemplu ecologismul; mobilitate extinsă în
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
două sate este similară, neexistând diferențe majore. Locuitorii celor două sate sunt tradiționaliști prin faptul că au o atitudine fatalistă față de viață (vezi Anexa 3, punctul 3), valorizează economisirea în detrimentul consumului, nu își planifică acțiunile, preferă o atitudine minimalistă în ce privește autorealizarea și apreciază cinstea. În același timp, sunt înclinați spre modernitate prin faptul că acceptă și doresc schimbarea, acționează mai degrabă după voința proprie (și nu imitând comportamentul celorlalți), preferă familia mică și să pună interesele proprii pe primul loc și
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
constituie spațiul datorită căruia persoana își realizează propria demnitate, pune în practică propriile capacități, dezvoltă propria ingeniozitate și creativitate, contribuie la binele comun. Că munca este izvor de demnitate este un element antropologic universal (factor esențial de umanizare și de autorealizare), pe care noi îl redescoperim tocmai în timpul acestei crize care îl distruge și îl reduce, în mod brutal, la o variabilă improbabilă a mecanismelor cinice ale capitalismului financiar. Dacă „demnitatea vine din munca demnă, din munca onestă, din munca de
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
fără a învăța permanent. Disponibilitatea și deschiderea spre învățarea continuă sunt caracteristici din ce în ce mai pregnante ale omului contemporan. Pe de altă parte, constrângeri de natură internă (obținerea/menținerea unei imagini de sine și a unei stime de sine adecvate, dorința de autorealizare și de obținere a unui prestigiu social ridicat etc.) îi determină pe adulți să învețe mereu. Oamenii devin din ce în ce mai conștienți de faptul că satisfacerea unor nevoi, dorințe și aspirații psihoindividuale este de neconceput fără dezvoltarea personală, deci fără învățare. Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
2. Învățarea autodirijată pune accentul pe însușirea, și nu pe transmiterea cunoștințelor Focalizarea învățării pe cel ce învață, pe nevoile, posibilitățile și aspirațiile sale, face ca însușirea de cunoștințe și dobândirea de capacități și competențe să fie privită ca o autorealizare (individuală) a acestuia. Din această perspectivă, adultul este „un subiect mai degrabă diferențiat decât deficitar”. Rămâne la latitudinea lui să conștientizeze lipsurile și să decidă care dintre ele „urmează să fie înlăturate prin învățare”. 3. Învățarea autodirijată are o determinare
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și în psihologia organizațională, s-a impus, cu toate controversele, piramida trebuințelor a lui Maslow, ce indică limpede ierarhia nevoilor umane, dar și necesitatea satisfacerii acestora într-o anumită ordine. Astfel că, în vârful piramidei, se află nevoia de autoafirmare, autorealizare, ca nevoie de dezvoltare, dar satisfacerea ei depinde de satisfacerea celorlalte niveluri ale piramidei, și anume: nevoile fiziologice, aflate pe treapta cea mai de jos, nevoile legate de siguranță și cele sociale (inclusiv la locul de muncă) și nevoile legate
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
fără a învăța permanent. Disponibilitatea și deschiderea spre învățarea continuă sunt caracteristici din ce în ce mai pregnante ale omului contemporan. Pe de altă parte, constrângeri de natură internă (obținerea/menținerea unei imagini de sine și a unei stime de sine adecvate, dorința de autorealizare și de obținere a unui prestigiu social ridicat etc.) îi determină pe adulți să învețe mereu. Oamenii devin din ce în ce mai conștienți de faptul că satisfacerea unor nevoi, dorințe și aspirații psihoindividuale este de neconceput fără dezvoltarea personală, deci fără învățare. Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
2. Învățarea autodirijată pune accentul pe însușirea, și nu pe transmiterea cunoștințelor Focalizarea învățării pe cel ce învață, pe nevoile, posibilitățile și aspirațiile sale, face ca însușirea de cunoștințe și dobândirea de capacități și competențe să fie privită ca o autorealizare (individuală) a acestuia. Din această perspectivă, adultul este „un subiect mai degrabă diferențiat decât deficitar”. Rămâne la latitudinea lui să conștientizeze lipsurile și să decidă care dintre ele „urmează să fie înlăturate prin învățare”. 3. Învățarea autodirijată are o determinare
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și în psihologia organizațională, s-a impus, cu toate controversele, piramida trebuințelor a lui Maslow, ce indică limpede ierarhia nevoilor umane, dar și necesitatea satisfacerii acestora într-o anumită ordine. Astfel că, în vârful piramidei, se află nevoia de autoafirmare, autorealizare, ca nevoie de dezvoltare, dar satisfacerea ei depinde de satisfacerea celorlalte niveluri ale piramidei, și anume: nevoile fiziologice, aflate pe treapta cea mai de jos, nevoile legate de siguranță și cele sociale (inclusiv la locul de muncă) și nevoile legate
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
indică existența unei legături între interesul față de satisfacerea unor nevoi individuale de bază (securitate socială, prosperitate economică ș.a.) identificate ca fiind materialiste, și slaba dezvoltare economică a unei societăți și interesul față de satisfacerea unor nevoi superioare de tip intelectual, estetic (autorealizare, preocupare pentru mediu ș.a.) identificate ca fiind postmaterialiste, și o puternică dezvoltare economică (Inglehart, 1997). Schwartz propune o tipologie universală a valorilor. Organizarea structurală (aranjarea, pattern-ul) a valorilor conform acestui model e dată de compatibilitatea sau incompatibilitatea dintre ele
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
importanța pe care o atribuie anumitor valori față de altele, decât de prezența sau absența acestora în sistemul lor de orientări. Cele zece valori de bază despre care Schwartz spune că pot fi identificate în toate societățile sunt: autonomie, stimulare, hedonism, autorealizare, putere, securitate, conformitate, tradiție, benevolență, universalism. Acestea sunt structurate pe două dimensiuni: deschidere la schimbare versus conservatorism și concentrare asupra sinelui versus transcendența sinelui (Schwartz, 1994, 2006). Modelul lui Hofstede propune cinci dimesiuni ale culturii: distanța socială, evitarea incertitudinii, individualism
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
în câștiguri a două persoane cu același statut organizațional, dar a căror performanță de rol diferă Diferențele între venituri trebuie să fie mai mici sau mai mari pentru a încuraja efortul individual Tradiție Securitate Conformitate Autonomie Stimulare Putere Hedonism Benevolență Autorealizare Universalism să respecte obiceiurile transmise în familie sau religioase; să trăiască în zone liniștite, sigure; să evite orice ar putea fi periculos; să se poarte mereu frumos; să evite să facă ceva despre care ceilalți ar putea spune că e
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
să aibă mulți bani și lucruri scumpe. putere să se distreze; să se răsfețe. hedonism să-i ajute pe cei din jur; să se preocupe de bunăstarea lor. benevolență să fie un om de succes; ceilalți să îi recunoască realizările. autorealizare să aibă grijă de mediul înconjurător; să protejeze natura. universalism Răspunsurile posibile sunt ierarhizate pe o scală de la 1 la 6, în care 1 înseamnă în totalitate, iar 6 înseamnă deloc. Primii 5 itemi sunt cei folosiți de noi în
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
organizare a societății, care generează o serie de necesități universale ale omului în calitatea sa de ființă socială: nevoia de celălalt om, cum se exprima Marx, nevoia de comunicare, de cunoaștere, nevoia unui mediu uman și social stimulator, nevoia de autorealizare, de afirmare a „forțelor umane esențiale”, nevoia de control asupra mediului de viață, natural și social etc. Asupra acestei probleme se va reveni. Aici aș dori doar să subliniez faptul că este posibilă elaborarea unei liste cu nevoi umane universale
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
următoarele cinci grupe de nevoi (trebuințe) a căror satisfacere trebuie asigurată în ordinea: nevoi fiziologice elementare (hrană, adăpost, îmbrăcăminte) → nevoi de securitate și siguranță → nevoi de contacte umane și afiliere la grup → nevoi de statut social și stimă → nevoi de autorealizare. Orice proces de management, asociat unui ciclu managerial, se finalizează prin intermediul funcției de control-evaluare. Deși i se acordă o atenție mai redusă, importanța ei în economia proceselor manageriale nu trebuie diminuată. Această funcție presupune evaluarea rezultatelor, compararea lor cu obiectivele
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
guverna mentalitatea sa au creat istoria politică modernă a instituțiilor și a practicilor sociale. Libertatea individului modern a devenit o problemă, o mare temă a dezbaterii filosofice moderne doar atunci când formarea omului (culturală, socio-profesională, mentală) ca individ cu pretenții de autorealizare și de emancipare în gândire a fost pusă în discuție, lăsată în suspensie de către mașina Politikului, care și-a sporit mecanismele de control și, implicit, puterea în detrimentul puterii civililor. Instrumentele "lucrează", dar lucrează ticălos și, de regulă, în detrimentul dezvoltării societății
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
rațiune, (Toma de Aquino) înseamnă că omul posedă în sine capacitatea de a accede la discursul normativ. Este vorba despre o capacitate ca datorie a omului, creat după „chipul și asemănarea lui Dumnezeu”, de a nu atinge în mod arbitrar autorealizarea comportamentului său. Experiența furnizează indicii asupra modului în care anumite exigențe morale corespund sau nu cu sensus ecclesiae (sensul Bisericii), adică cu simțul comun al credincioșilor. În mod inevitabil, discursul despre raportul dintre experiență și sensus ecclesiae reclamă modalitatea în
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]