318 matches
-
o paletă foarte largă și variată de aspirații, generatoare nu numai de motivații În muncă (aspirații legate de motivații exterioare muncii, dar presupunând munca, cum ar fi câștigul), ci și de aspirații generatoare de motivații pentru muncă (cum ar fi: autorealizarea, prestigiul, satisfacția În profesie, libertatea În decizii, creativitatea etc.). Așteptările exprimă aprecierea de către subiect a gradului de realizabilitate a aspirațiilor sale (probabilitatea subiectivă de realizare), legate de muncă. Există o gradație a aspirațiilor (de la aspirațiile-vis, spre cele de acțiune) ce
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
ani de viață ca o cheie în abordarea holistă a conținutului (Michal Nachmias) 127 Remarci de final 138 Note 139 5. Analiza holistă a formei 141 Analiza structurii - strategii (Rivka TuvalMashiach) 141 Povești ale vieții în două etape: narațiuni ale autorealizării (Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach și Tamar Zilber) 165 Remarci de final 172 Note 173 6. Perspectiva categoriilor de conținut 175 Experiențele din liceu văzute din perspectiva adultului (Amia Lieblich) 178 Adulții și familiile lor (Rivka Tuval-Mashiach) 196 Remarci de final
[Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
putea constitui un instrument eficient pentru înțelegerea identității, dar că avem, în același timp, nevoie de criterii mai flexibile de definire a unei bune narațiuni, atunci când ne referim la poveștile vieții femeilor. Povești ale vieții în două etape: narațiuni ale autorealizării (Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach și Tamar Zilber)tc "Povești ale vieții în două etape\: narațiuni ale autorealizării (Amia Lieblich, Rivka Tuval‑Mashiach și Tamar Zilber)" Secțiunea următoare descrie o formă narativă specială pe care am întâlnit-o în doar două
[Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
mai flexibile de definire a unei bune narațiuni, atunci când ne referim la poveștile vieții femeilor. Povești ale vieții în două etape: narațiuni ale autorealizării (Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach și Tamar Zilber)tc "Povești ale vieții în două etape\: narațiuni ale autorealizării (Amia Lieblich, Rivka Tuval‑Mashiach și Tamar Zilber)" Secțiunea următoare descrie o formă narativă specială pe care am întâlnit-o în doar două dintre cazurile pe care le-am avut la dispoziție, așa cum dezvăluiam deja în prima secțiune a capitolului
[Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
său fiuși întoarcerea în Israel după o lungă ședere în Europa: „Am simțit intuitiv că aici pot face mai mult, că aveam șanse mai mari să-mi realizez visele... Am venit și am primit tot ceea ce cerusem”. Viața actuală ca autorealizare A trăi ca evreu practicant a reaprins flacăra vieții lui Ian și povestea lui, de asemenea. Prin comparație cu absența din relatare a părinților, rabinul este descris cu lux de amănunte și cu o enormă admirație. Povestea creează impresia că
[Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
și-au cunoscut soțiile și și-au crescut copiii. Astfel, evenimentul căsătoriei și paternitatea nu marchează anumite etape în relatările lor, ci sunt incluse în marea căutare. Remarci de finaltc "Remarci de final" Poveștile celor doi bărbați, numite narațiuni ale autorealizării, sunt diferite în ceea ce privește conținutul - una dintre ele se referă la descoperirea sensului în religie, alta la succesul în artă- și totuși sunt foarte asemănătoare ca formă. Acest model în două etape poate fi văzut ca o manifestare a personalității profunde
[Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
Conștiinciozitatea și deschiderea spre nou au fost măsurate cu scalele corespunzătoare din Inventarul de Personalitate NEO-PI-R (Costa, McCrae, 1992). Fiecare scală conține 48 de itemi, cuprinzând subfactori ce descriu fiecare construct. Cei șase subfactori ai conștiinciozității cuprind: competență, ordine, responsabilitate, autorealizare, autodisciplină și precauție. Deschiderea spre nou cuprinde, de asemenea, șase subfactori: imaginație, interese artistice, reactivitate emoțională, spirit aventurier, interese cognitive, valori. Consistența internă la cele două scale ce vizează conștiinciozitatea și deschiderea spre nou este de .86 și, respectiv, .89
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Hough, 1992; Schneider, Hough, Dunnette, 1996). Dimensiunile înguste sunt definite în termeni mai comportamentali decât dimensiunile Big Five, ceea ce permite evaluări mai precise ale efectului acestor dimensiuni asupra altor variabile. Hough (1992) consideră că dimensiunea conștiinciozității ar trebui descompusă în autorealizare și ordine. Autorealizarea vizează anumite niveluri ale voinței și măsura în care un individ este persistent și angajat în atingerea propriilor scopuri. Ordinea se referă la gradul în care oamenii caută ordine și structură în propria viață și măsura în
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Hough, Dunnette, 1996). Dimensiunile înguste sunt definite în termeni mai comportamentali decât dimensiunile Big Five, ceea ce permite evaluări mai precise ale efectului acestor dimensiuni asupra altor variabile. Hough (1992) consideră că dimensiunea conștiinciozității ar trebui descompusă în autorealizare și ordine. Autorealizarea vizează anumite niveluri ale voinței și măsura în care un individ este persistent și angajat în atingerea propriilor scopuri. Ordinea se referă la gradul în care oamenii caută ordine și structură în propria viață și măsura în care se controlează
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
scopuri. Ordinea se referă la gradul în care oamenii caută ordine și structură în propria viață și măsura în care se controlează și își premeditează alegerile (gândesc înainte de a acționa). Realizând o cercetare metaanalitică, Hough (1992) ajunge la concluzia că autorealizarea este un predictor mai bun pentru performanța generală (r =.19) și pentru eficiența în vânzări (r =.27) decât ordinea (r =.07, respectiv r =.06). Luând în considerare dimensiunile mai restrânse ale conștiinciozității, avem posibilitatea de a identifica motivele relației negative
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
de a aloca resurse cognitive în realizarea sarcinii, în condițiile în care receptează un feedback negativ și sentimente de frustrare. O explicație posibilă a rezultatelor obținute în acest studiu ar putea fi faptul că indivizii puternic orientați spre succes și autorealizare s-au obișnuit cu performanțe ridicate și, în consecință, nu au alocat resursele cognitive necesare pentru a reînvăța cum să realizeze sarcina decizională în noua situație. Un nivel ridicat de autodisciplină și de ordine poate genera o persistență îndelungată într-
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
pot concentra pe menținerea ordinii existente până când să reușească să se deprindă cu noua situație. Luând în considerare aceste aspecte, o posibilă explicație a relației negative dintre conștiinciozitate și performanța decizională ar putea fi dată de dimensiunile corespunzătoare ordinii sau autorealizării evaluate cu ajutorul NEO-PI-R (ordine, precauție, responsabilitate, respectiv autorealizare, autoeficiență și disciplină). Pentru o evaluare corectă, am luat în calcul și variabilele corespunzătoare deschiderii spre nou (fantezie, estetică, sentimente, acțiuni, idei și valori). În raport cu conștiinciozitatea, este destul de dificil de a face
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
reușească să se deprindă cu noua situație. Luând în considerare aceste aspecte, o posibilă explicație a relației negative dintre conștiinciozitate și performanța decizională ar putea fi dată de dimensiunile corespunzătoare ordinii sau autorealizării evaluate cu ajutorul NEO-PI-R (ordine, precauție, responsabilitate, respectiv autorealizare, autoeficiență și disciplină). Pentru o evaluare corectă, am luat în calcul și variabilele corespunzătoare deschiderii spre nou (fantezie, estetică, sentimente, acțiuni, idei și valori). În raport cu conștiinciozitatea, este destul de dificil de a face estimări precise ale dimensiunilor deschiderii spre nou. Oricum
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
de adaptare Dimensiuni Fidelitate Performanță decizională inițială Performanță decizională după prima schimbare Performanță decizională după a doua schimbare Dimensiuni ale conștiinciozității (1) Competență .72 .01 .01 .02 (2) Ordine .82 .00 .25 .35 (3) Responsabilitate .82 -.04 .26 .28 (4) Autorealizare .77 -.27 .14 .06 (5) Disciplină .77 .09 -.03 -.02 (6) Precauție .78 -.12 .30 .24 Dimensiunile deschiderii spre nou (1) Fantezie .72 .15 -.20 -.21 (2) Estetică .67 .01 -.27 -.21 (3) Sentimente .71 -.08 -.28 -.30 (4) Acțiuni
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
26, r=.28, p<.05) și prevedere (r=.30, r=.24, p<.05). Performanța decizională a fost operaționalizată ca medie pătratică a erorilor, astfel încât valorile pozitive reflectă niveluri ridicate de eroare. Observăm că nu există corelații semnificative între dimensiuni ale autorealizării și performanțele decizionale post-schimbare. Astfel, relația dintre conștiinciozitate și eficiența decizională poate fi atribuită ordinii, și nu autorealizării, deoarece observăm că indivizii care prezintă niveluri ridicate de autorealizare tind să aibă performanțe decizionale post-schimbare mai bune. În privința dimensiunilor deschiderii spre
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
ca medie pătratică a erorilor, astfel încât valorile pozitive reflectă niveluri ridicate de eroare. Observăm că nu există corelații semnificative între dimensiuni ale autorealizării și performanțele decizionale post-schimbare. Astfel, relația dintre conștiinciozitate și eficiența decizională poate fi atribuită ordinii, și nu autorealizării, deoarece observăm că indivizii care prezintă niveluri ridicate de autorealizare tind să aibă performanțe decizionale post-schimbare mai bune. În privința dimensiunilor deschiderii spre nou, observăm că există corelații semnificative între performanțele decizionale după prima sau a doua schimbare și acțiuni (r
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
ridicate de eroare. Observăm că nu există corelații semnificative între dimensiuni ale autorealizării și performanțele decizionale post-schimbare. Astfel, relația dintre conștiinciozitate și eficiența decizională poate fi atribuită ordinii, și nu autorealizării, deoarece observăm că indivizii care prezintă niveluri ridicate de autorealizare tind să aibă performanțe decizionale post-schimbare mai bune. În privința dimensiunilor deschiderii spre nou, observăm că există corelații semnificative între performanțele decizionale după prima sau a doua schimbare și acțiuni (r = -.31, r = -.30, p<.05) și idei (r = -.33, r
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
consistent cu opinia că nu întotdeauna (și mai ales în condiții de schimbare organizațională) conștiinciozitatea este un lucru bun (Feist, 1998; Tett, 1998). Analizele suplimentare arată că aspectele legate de ordine (prevedere, responsabilitate și ordine), și nu cele de voință (autorealizare, eficiență, disciplină), duc la o relație negativă cu adaptabilitate. Pe baza rezultatelor acestui studiu, putem considera că abilitățile cognitive generale, deschiderea spre nou și chiar conștiinciozitatea pot fi utilizate ca predictori ai adaptabilității. De fapt, sunt predictori mai puternici ai
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
în afara acestor strategii de activare a studenților, pot fi concepute și altele. Strategiile activării „mecanice” și activării „forțate” ridică unele controverse. Ele par a desconspira atitudini educaționale învechite. Pe de altă parte, par a nu corespunde cu respectarea nevoilor de autorealizare ale fiecărui pretendent la reușită. Este surprinzător faptul că aceste strategii n-au fost sugerate chiar de studenți. Iată despre ce este vorba: la sfârșitul ultimului seminar de psihologia educației și, mai recent, la finalul seminarului de psihologie managerială am
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
în ceea ce privește planificarea și luarea unor decizii importante. d) respectul de sine - capacitatea de a aprecia aspectele pozitive și posibilitățile pe care le ai cât și acceptarea aspectelor negative. Este legat de cunoașterea punctelor forțe cât și a celor vulnerabile. e) autorealizarea - abilitatea de a realiza propriile capacități potențiale, capacitatea de a începe să te implici în căutarea unor scopuri care au o anumita semnificație pentru tine. 2. Domeniul interpersonal - se referă la ceea ce numim aptitudini personale. Cei care știu cum să
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
sentimente interzise. Studiul valorilor personale (SPV) se centrează pe acele aprecieri care privesc propria persoană, într-un mod mult mai pronunțat pentru sine și într-o relativă independență de relațiile cu ceilalți. Testul cuprinde 6 mari tipuri de valori: 1. autorealizare (achievement): să am cele mai înalte standarde de realizare personală; să realizez ceva dificil, important, semnificativ, la un nivel superior și într-o manieră distinsă; să-mi îmbunătățesc aptidutinile și atitudinile personale, atingînd maximum de competență, dar tinzînd permanent atît
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cînd de imaginea unui film sau a unei cărți cu o lectură fără sfîrșit, de zborul unei păsări care trece în această liniște derizorie și totală a unor vieți care nu au nici un sens și nici o importanță pe pămînt."138 Autorealizarea corelează puternic cu varietatea, de care se și apropie ca scoruri. Femeile îi acordă chiar o importanță mai mare decît o fac bărbații (și în special cei proveniți din mediul rural, cu puțini ani de studii absolviți). Dorința de a
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ca omul care nu-și poate gratifica trebuințele de bază, să nu manifeste nici un act creativ. Creativitatea emergentă, cea prin care îmbogățești omenirea, te-ai aștepta după această teorie s-o regăsești doar atunci când toate trebuințele așezate sub trebuința de autorealizare s-au gratificat. Pe Maslow însă nu acest tip de creativitate îl interesează, ci cel pe care îl poți regăsi în orice om, pe orice nivel social. Autorealizarea înseamnă după Maslow, sănătate psihică, evoluție și maturizare, nu înseamnă în nici un
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
teorie s-o regăsești doar atunci când toate trebuințele așezate sub trebuința de autorealizare s-au gratificat. Pe Maslow însă nu acest tip de creativitate îl interesează, ci cel pe care îl poți regăsi în orice om, pe orice nivel social. Autorealizarea înseamnă după Maslow, sănătate psihică, evoluție și maturizare, nu înseamnă în nici un caz geniu, talent ori productivitate cu orice preț, sau cu atât mai puțin cu prețul sănătății psihice. Autorealizarea la acest psiholog are altă semnificație decât a lăsa omenirii
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
îl poți regăsi în orice om, pe orice nivel social. Autorealizarea înseamnă după Maslow, sănătate psihică, evoluție și maturizare, nu înseamnă în nici un caz geniu, talent ori productivitate cu orice preț, sau cu atât mai puțin cu prețul sănătății psihice. Autorealizarea la acest psiholog are altă semnificație decât a lăsa omenirii un precipitat de cultură universal valoros. Aceasta a fost posibil pentru că: „Am învățat să aplic cuvântul creativ nu numai produselor ci și oamenilor, într-un mod caracterologic, ca și activităților
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]