37 matches
-
lexie (da/nu): ................................... - dificultăți de calcul (da/nu): .............................................. - dificultăți de scriere (da/nu): .............................................. IV. Nivelul achizițiilor școlare (conform vârstei și standardelor curriculare specifice): .......... V. Stil de lucru în realizarea sarcinilor: ............................. VI. Motivația (tipul și factori stimulanți): ........................ VII. Voința (prezența/absența autoreglajului, prezența/absența efortului voluntar): ................ VIII. Afectivitate (prezența/absența emoțiilor, dispoziție, sentimente etc.): .................... IX. Comportamentul: (normal specific vârstei/agresivitate/instabilitate/hiperactivitate/cu reacții dezadaptative etc.) a) comportamentul la clasă: ................................. ... b) comportamentul în afara clasei (în spațiul școlar): ....................... ... c) comportamentul în spațiul social
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278243_a_279572]
-
lexie (da/nu): ................................... - dificultăți de calcul (da/nu): .............................................. - dificultăți de scriere (da/nu): .............................................. IV. Nivelul achizițiilor școlare (conform vârstei și standardelor curriculare specifice): .......... V. Stil de lucru în realizarea sarcinilor: ............................. VI. Motivația (tipul și factori stimulanți): ........................ VII. Voința (prezența/absența autoreglajului, prezența/absența efortului voluntar): ................ VIII. Afectivitate (prezența/absența emoțiilor, dispoziție, sentimente etc.): .................... IX. Comportamentul: (normal specific vârstei/agresivitate/instabilitate/hiperactivitate/cu reacții dezadaptative etc.) a) comportamentul la clasă: ................................. ... b) comportamentul în afara clasei (în spațiul școlar): ....................... ... c) comportamentul în spațiul social
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278242_a_279571]
-
lexie (da/nu): ................................... - dificultăți de calcul (da/nu): .............................................. - dificultăți de scriere (da/nu): .............................................. IV. Nivelul achizițiilor școlare (conform vârstei și standardelor curriculare specifice): .......... V. Stil de lucru în realizarea sarcinilor: ............................. VI. Motivația (tipul și factori stimulanți): ........................ VII. Voința (prezența/absența autoreglajului, prezența/absența efortului voluntar): ................ VIII. Afectivitate (prezența/absența emoțiilor, dispoziție, sentimente etc.): .................... IX. Comportamentul: (normal specific vârstei/agresivitate/instabilitate/hiperactivitate/cu reacții dezadaptative etc.) a) comportamentul la clasă: ................................. ... b) comportamentul în afara clasei (în spațiul școlar): ....................... ... c) comportamentul în spațiul social
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278241_a_279570]
-
înclinațiile spre comoditate și compromisuri. Viața cu solicitările, plăcerile, bucuriile și capcanele ei reprezintă un permanent și solicitant exercițiu de autoeducație. Numai cei ce învață din experiența proprie și a altora, numai cei ce își construiesc un sistem solid de autoreglaj și de aspirații realizabile urcă treptele afirmării profesionale, familiale și sociale. Diplomele școlare, universitare, postuniversitare și chiar titlurile academice nu reprezintă întotdeauna și o garanție a educației elementare, inițiale. Poți întâlni, din păcate, oameni titrați și înzorzonați cu înalte funcții
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
mai face cutare, cine s-a mai culcat/căsătorit cu cine, cine a mai murit, cine s-a despărțit ori s-a îmbolnăvit, cum o mai ducem... Până la urmă, totul devenea un fel de raport despre starea speciei umane, un autoreglaj verbal. Comunitatea rurală sau de mahala reînvia, spectral, sub forma colectiviza(n)tă a cozii comuniste de la oraș. La București stăteam mai rar la coadă, stăteau, în schimb, ai mei, mai ales taică-meu, care, ca lector universitar, avea un
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
începe ! Trebuie, totuși, să sperăm în bine ! (MERIDIANUL, An IX, nr.28 (706), joi, 19 iulie 2007, Editorial) Era și este de anticipat că urmează o criză alimentară în toată lumea ! Dar nu din cauza înmulțirii populației, mai ales în Europa unde autoreglajele (familiale) conduc spre natalitate cu minus. Cauza: biodieselul ! La noi criza încă n-are colții ascuțiți deși marea majoritatea a populației trăiește la limita de subzistență ! Dacă anul acesta Cel de Sus (cu grindina și ploile) ne ocrotește, putem avea
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
unor elemente ale teoriei sistemelor. General vorbind, orice fenomen uman sau social poate fi mai bine explicat dacă facem apel la teoria sistemelor, Întrucât omul, ca individ, cât și societatea, ca Întreg, reprezintă sisteme deschise, adică sisteme cu reglaje și autoreglaje, care au schimbări deosebit de complexe cu mediul. Peripatethice Cu atât mai mult, teoria generală a sistemelor este utilă explicației personalității umane și personalității morale, În particular. Personalitatea se distinge ca un subsistem specific, cu funcții extrem de importante pentru devenirea de
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
care pot fi ușor de prevăzut. Pentru a cunoaște caracterul cuiva trebuie să Încercăm să răspundem la Întrebarea fundamentală „De ce”, să ne Întrebăm În legătură cu motivele, și valorile ce fundamentează comportamentul cuiva. Caracterul este deci un subsistem relațional valoric și de autoreglaj al personalității care se exprimă printr-un ansamblu de atitudini-valori. În structura caracterului se disting trei grupe fundamentale de atitudini: atitudinea față de sine Însuși: modestie, orgoliu, demnitate, sentiment de inferioritate, culpabilitate, atitudinea față de ceilalți, față de societate: umanism, patriotism, atitudini politice
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
devine ineficientă. Această axiomă surprinde efectul placebo, cum anume corpul se poate vindeca cu ajutorul minții. 3. Nu exista eșec, ci numai feedback. Acest postulat consideră că din orice eșec se poate Învăța ceva și poate fi utilizat ca mecanism de autoreglaj și autocorecție. Presupune centrarea pe soluții și nu pe probleme. Cu toții ne-am Împotmolit la unele examene, am suferit În dragoste, am clădit unele planuri care s-au distrus neașteptat. Aceste rezultate nu pot fi considerate eșecuri cu toate că educația și
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
am fi avut posibilitatea conștientizării lor. Predicția - deducțiile ce se fac pe baza ipotezelor formulate. Proces psihic (p.p.) concept care denumește o succesiune de faze În funcționarea psihicului; orice p.p. constituie un subsistem de activitate informațională care este dotat cu autoreglaj. Procese psihice și mentale Procesele necesare punerii În joc a percepției, gândirii, planificării, dorințelor și luării de decizii sunt evenimente conștiente. Acest proces de autoobservație este denumit introspecție. Evenimentele trăite se fixează În memorie, de unde pot fi din nou aduse
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
sale algoritmic, după un program Înscris În memoria speciei (instinct, reflex necondiționat etc.), sau „Învățat", dobândit (reflex condiționat, deprindere etc.) Psihic uman (p.u.) realitate subiectivă de natură informațional-energetică; un sistem de maximă complexitate, dotat cu posibilități perfecționate de autoorganizare, autoreglaj și autoprogramare prin Însăși funcționarea sa, a cărei finalitate este informarea, comanda și control interacțiunii dintre om și mediul său de existență. Altfel spus, psihicul este instrument al adaptării specific umane; este determinat filogenetic (prin informația ereditară ce determină aspecte
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
a factorilor igienici, devenind periclitanți pentru organizații, mai ales atunci când ocupă poziții manageriale. Explicația este legată de nivelul de dezvoltare psihologică, această categorie de angajați neavând activată nevoia de autorealizare. Ei rămân ancorați la un nivel mai puțin matur al autoreglajului personal. Caracteristicile celor două tipuri de angajați, cei ce acționează pentru satisfacerea factorilor motivaționali (motivation seekers) și cei care acționează pentru satisfacerea factorilor igienici (hygiene seekers) sunt prezentate în tabelul 3. Aplicația directă propusă de Herzberg pe baza modelului motivație-igienă
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
pleda retragerea subiectivității totale din orice obiectivare. A doua remarcă legată de modelul din Republica privește mijloacele de proiectare a cetății platoniciene. Platon nu are în vedere demersul democratic modern de construire a societății, cel care procedează prin încercări și autoreglaje, prin critică și ajustare, admițîndu-și în mod extrem de salutar imprefecțiunea de principiu și indefinita amendabilitate. Platon se referă la o știință politică perfectă, contemplată în cerul ideilor, aplicată sau obiectivată în cetatea oamenilor, știință ce rămîne de realizat în cetatea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
intră în legătură cu pacientul; asigurarea unei atmosfere de calm, de încurajare, de stimă și înțelegere; utilizarea unor procedee de manevrare care să nu provoace reacții adverse; când este cazul, se poate solicita ajutorul unei alte persoane, pentru a manevra corect pacientul. AUTOREGLAJ (fr. autoréglage; engl. self-adjustment) - Posibilitatea unui sistem de a se echilibra în raport cu un program care poate fi stabil (fix) sau apt de reorganizări (sinonim cu autoconducere). După Golu și Dicu (1972), autoreglajul este „un ansamblu de acțiuni (transformări) aplicate de către
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
unei alte persoane, pentru a manevra corect pacientul. AUTOREGLAJ (fr. autoréglage; engl. self-adjustment) - Posibilitatea unui sistem de a se echilibra în raport cu un program care poate fi stabil (fix) sau apt de reorganizări (sinonim cu autoconducere). După Golu și Dicu (1972), autoreglajul este „un ansamblu de acțiuni (transformări) aplicate de către un subsistem (numit mecanism de reglare) altui subsistem (numit obiect al reglării) în interiorul unuia și aceluiași sistem”. Autoreglajul presupune complementaritatea funcțiilor de comandă și control. Structurile operaționale ale reglării și autoreglajului cuprind
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
stabil (fix) sau apt de reorganizări (sinonim cu autoconducere). După Golu și Dicu (1972), autoreglajul este „un ansamblu de acțiuni (transformări) aplicate de către un subsistem (numit mecanism de reglare) altui subsistem (numit obiect al reglării) în interiorul unuia și aceluiași sistem”. Autoreglajul presupune complementaritatea funcțiilor de comandă și control. Structurile operaționale ale reglării și autoreglajului cuprind următoarele elemente: a) mecanismul ce elaborează semnalele de autoreglaj în baza unei evaluări dintre actual și rezultatele așteptate; b) mecanismele de execuție ce regizează acțiunile conform
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
1972), autoreglajul este „un ansamblu de acțiuni (transformări) aplicate de către un subsistem (numit mecanism de reglare) altui subsistem (numit obiect al reglării) în interiorul unuia și aceluiași sistem”. Autoreglajul presupune complementaritatea funcțiilor de comandă și control. Structurile operaționale ale reglării și autoreglajului cuprind următoarele elemente: a) mecanismul ce elaborează semnalele de autoreglaj în baza unei evaluări dintre actual și rezultatele așteptate; b) mecanismele de execuție ce regizează acțiunile conform comenzilor; c) obiectul supus reglării; d) dispozitivul de conexiune inversă ce face posibilă
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
un subsistem (numit mecanism de reglare) altui subsistem (numit obiect al reglării) în interiorul unuia și aceluiași sistem”. Autoreglajul presupune complementaritatea funcțiilor de comandă și control. Structurile operaționale ale reglării și autoreglajului cuprind următoarele elemente: a) mecanismul ce elaborează semnalele de autoreglaj în baza unei evaluări dintre actual și rezultatele așteptate; b) mecanismele de execuție ce regizează acțiunile conform comenzilor; c) obiectul supus reglării; d) dispozitivul de conexiune inversă ce face posibilă modularea și evoluția secvențială a autoreglajului. În sistemul psihic uman
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
ce elaborează semnalele de autoreglaj în baza unei evaluări dintre actual și rezultatele așteptate; b) mecanismele de execuție ce regizează acțiunile conform comenzilor; c) obiectul supus reglării; d) dispozitivul de conexiune inversă ce face posibilă modularea și evoluția secvențială a autoreglajului. În sistemul psihic uman autoreglajul se dezvoltă la diverse niveluri. În acest sens, pe de o parte sunt puse în evidență cuplurile: senzoriomotor, senzorio-senzorial, senzorio-verbal, verbo-verbal, iar pe de altă parte, modalitățile instinctive, motivaționale și afective, intelectuale și voluntare. Considerând
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
în baza unei evaluări dintre actual și rezultatele așteptate; b) mecanismele de execuție ce regizează acțiunile conform comenzilor; c) obiectul supus reglării; d) dispozitivul de conexiune inversă ce face posibilă modularea și evoluția secvențială a autoreglajului. În sistemul psihic uman autoreglajul se dezvoltă la diverse niveluri. În acest sens, pe de o parte sunt puse în evidență cuplurile: senzoriomotor, senzorio-senzorial, senzorio-verbal, verbo-verbal, iar pe de altă parte, modalitățile instinctive, motivaționale și afective, intelectuale și voluntare. Considerând proprietățile de durată, finalitate și
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
la diverse niveluri. În acest sens, pe de o parte sunt puse în evidență cuplurile: senzoriomotor, senzorio-senzorial, senzorio-verbal, verbo-verbal, iar pe de altă parte, modalitățile instinctive, motivaționale și afective, intelectuale și voluntare. Considerând proprietățile de durată, finalitate și eficiență a autoreglajului, întreaga activitate psihocomportamentală ar putea fi interpretată ca un sistem ierarhizat și autoreglabil. Unii autori susțin că obiectul psihologiei se centrează asupra proceselor de autoreglaj (Popescu-Neveanu, 1978). B BABINSKI (Semnul) - Reprezintă răspunsul plantar extensor ce apare la stimularea părții laterale
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
instinctive, motivaționale și afective, intelectuale și voluntare. Considerând proprietățile de durată, finalitate și eficiență a autoreglajului, întreaga activitate psihocomportamentală ar putea fi interpretată ca un sistem ierarhizat și autoreglabil. Unii autori susțin că obiectul psihologiei se centrează asupra proceselor de autoreglaj (Popescu-Neveanu, 1978). B BABINSKI (Semnul) - Reprezintă răspunsul plantar extensor ce apare la stimularea părții laterale a plantei și se manifestă prin: dorsiflexia halucelui; flexia dorsală a piciorului; flexia genunchiului și coapsei; contracția tensorului fascia lata. Stimularea: începe de la călcâi și
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
din care face parte; faptul acesta a fost deja pus în valoare de către gestaliști (de exemplu, în percepție); b) legile de transformare fac astfel ca procesele de compoziție ale ansamblului să se poată modifica, supunându-se unei cauze exterioare; c) autoreglajul face ca permutările, răsturnările etc. să fie posibile, începând doar de la legile de compoziție care controlează grupul. STRUCTURĂ SPAȚIALĂ (fr. structure spatiale) - Modalitate de aranjare a părților unei totalități în anumite raporturi spațiale de ordine, poziție, simetrie, corespondență etc. Percepția
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
și cerințele documentelor școlare (plan de învățământ, programă analitică, manual, predarea profesorului etc.), prevede probabilistic valoarea, nivelul și performanțele ce ar putea să le obțină elevul în etapa următoare de pregătire. 4. Funcția cibernetică sau de feed-back (de reglaj sau autoreglaj). Analizând finalitățile învățământului - rezultatele pregătirii elevului, evidențiate de apreciere și notare, deci a ieșirilor, din care se stabilește mărimea de corectare a intrărilor, se stipulează optimizarea procesului de predare - învățare, aplicându-se principiul feed-back ului. 5. Funcția social-economică. Această funcție
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Viorica Timofte () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_905]
-
unor linii de formare universitară cu caracter realist, aplicativ și concret. Adept al liberalismului românesc, Haret a Înțeles ca nimeni altul circularitatea fecundă a contextelor și acțiunilor, a complexității dezvoltării sociale și a formelor adiacente de răspuns În plan educativ. Autoreglajul permanent dintre cele două niveluri procesuale garanta, În viziunea sa, creșterea și progresul În plan social. Filosofia sa de acțiune, prefigurată În lucrarea Mécanique sociale (1910), conform căreia societatea formează un corp de indivizi ce aspiră mereu către echilibru, acesta
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]