114 matches
-
cu ochii de un albastru nespus de frumos, jucându-i cu vioiciune pe chipul său de monah ortodox. Pictură lui Iurco nu vine din cele din afară, modelele externe sunt părelnice, peste tot dai de ipostaze obiectivate ale sinelui, de autoscopii. Sau, mai simplu: bărbatul și femeia, artistul și „umbra” Celuilalt, aflați mereu în traiectoria dintre tine, privitor, și operă. Cine sunt aceste personaje care te țintuiesc parcă în propria lor uitătură? Cu ochi exoftalmici, ele par, mai curând, naturi umane
PATA UMANĂ de DAN CARAGEA în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_adrian_iurco_p_dan_caragea_1372758304.html [Corola-blog/BlogPost/363967_a_365296]
-
de zile-n șir/Din răsărit până-n amurg,/Peste câmpiile-n delir/ În doruri apele îmi curg.(Joc de primăvară). Un optimism melancolic se desprinde din versurile lui Gavril Moisa. Revelația provine din exultanța confesiunii,vizunea fiind o formă de autoscopie a sufletului.În fuziunea contemplației cu meditația,poetul pune un strop de eleganță și demnitate, îndepărtând cu grijă manifestările intime ale crizei de sensul lor funabulesc.Atenția se îndreaptă mai degrabă spre valoarea aforistică a observației cu care se încheie
ALERGÂND DUPĂ FLUTURI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Alergand_dupa_fluturi.html [Corola-blog/BlogPost/356790_a_358119]
-
Nebuni și destin guvernat, De verbul partidei. Se-ngrădește Turnul de veghe/ Pe Tabla de Șah. Nopțile-s albe. Cad zilele negre ... “( Jocul). Poemele acestui volum posedă o “ auto“-conștiință paradisiac - infernală, ele reflectă o amintire ontologică, o amintire a autoscopiei Ființei în dialog cu Timpul. Poetul evită să intre direct în exprimarea adevărului ontologic, egal cu “aproape identic”, apelând la metaforă, care stabilește ”echivalentul “: “Sunt triunghiul cu vârful în Cerc/ Străpung până la tine Infinitul/ Spre Timpul Magic. Mai încerc/ Perfecțiunea
POETICA TIMPULUI REAL DIN TRANSCENDENTUL IMAGINAR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Poetica_timpului_real_din_transcendentul_imaginar_al_florin_tene_1326302523.html [Corola-blog/BlogPost/361919_a_363248]
-
candide amintiri, fantasme. Dacă îi privești lucrările realizezi că viața este un vis, “un vis frumos”. Brodetsky descoperă raiul din el și-l pictează.” BRĂDUȚ DUMBRAVEANU ,, Pașii făcuți de acest pictor sunt negrăbiți, dar fermi, ambițioși, cenzurați de odihnele unei autoscopii răbdător evaluatoare, proprie parcă ființei-melc care-și privește trupul ca pe un artefact, pași însă care îi asigură deja lui Dumitru Brodetsky un loc special în oricare muzeu românesc de artă contemporană. Un artist hipersensibil și foarte talentat. O mare
DUMITRU BRODETSKY de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 by http://confluente.ro/Portret_de_artist_dumitru_br_rodica_elena_lupu_1375820181.html [Corola-blog/BlogPost/366621_a_367950]
-
Nebuni și destin guvernat, De verbul partidei. Se-ngrădește Turnul de veghe/ Pe Tabla de Șah. Nopțile-s albe. Cad zilele negre ... “( Jocul). Poemele acestui volum posedă o “ auto“-conștiință paradisiac - infernală, ele reflectă o amintire ontologică, o amintire a autoscopiei Ființei în dialog cu Timpul. Poetul evită să intre direct în exprimarea adevărului ontologic, egal cu “aproape identic”, apelând la metaforă, care stabilește ”echivalentul “: “Sunt triunghiul cu vârful în Cerc/ Străpung până la tine Infinitul/ Spre Timpul Magic. Mai încerc/ Perfecțiunea
POETICA TIMPULUI REAL DIN TRANSCENDENTUL IMAGINAR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 by http://confluente.ro/Poetica_timpului_real_din_transcendentul_al_florin_tene_1328956196.html [Corola-blog/BlogPost/346747_a_348076]
-
Scrisul Românesc“ acordate autorilor-colaboratori fideli și Premiul de Debut în volum la poezie și proză a urmat Lansarea de cărți semnate de importanți scriitori care au susținut cu continuitate timp de zece ani rubrici permanente în Revista „Scrisul Românesc“ precum: Autoscopii, autoficțiuni sau Câmpul cu maci, de Irina Mavrodin, Scrisori deschise, de Dumitru Radu Popescu, Sertarul cu albine, de Carmen Firan, Note de lectură, de Virgil Nemoianu, Pro domo I, de Ovidiu Ghidirmic, Din partea cealaltă, de Dumitru Radu Popa, Între femei
COLOCVIILE „SCRISUL ROMÂNESC“ – 2013 by http://uzp.org.ro/colocviile-scrisul-romanesc-2013/ [Corola-blog/BlogPost/93772_a_95064]
-
eului:” M-am întors acasă pe un drum de țară/ și-am stat de vorbă cu pădurea,/mi-a spus cum cucul cântă în fiecare vară,/ de când eu am plecat aiurea. “(“Suflet rătăcit “). Poemele din acest volum sunt, în fond, autoscopii lirice, în care au încăput mai toate dorurile poetei sprijinite pe un substrat liric, moral și religios:”Parcă-I primăvară, Doamne,/ iar pe-aproape e Crăciunul,/ caut anii tinereții/și nu mai găsesc nici unul “( “ Pe aproape e Crăciunul“).Poemele sunt
APARIŢIE EDITORIALĂ-UN STROP DE VEŞNICIE, POEZII DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Aparitie_editoriala_un_strop_de_vesni_al_florin_tene_1353419622.html [Corola-blog/BlogPost/364887_a_366216]
-
de conștiință- acesta este ideea care se desprinde din această carte. De aici decurge și o filosofie dihotonică a eului, văzut sub aspectul dublului echivalent. Omul viețuiește simultan în două lumi felurite, comunicând rar pe canalul premonițiunilor, revelației și al autoscopiei. Nu e fără interes nota onirică, văzută de Aristotel C. Pârvulescu filozofic, dar și justițiar.( Săracul de el ). Inventivitatea este hotărât remarcabilă cantitativ și ea se combină cu un limbaj plastic. Remarcăm propuzițiunea calofilă, fraza calculată în tot și imagistă
SINCERITATEA REFLECȚIEI ÎNTR-UN FLORILEGIU DE ESEURI, CRONICĂ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1474473038.html [Corola-blog/BlogPost/384379_a_385708]
-
de zile-n șir/Din răsărit până-n amurg,/Peste câmpiile-n delir/ În doruri apele îmi curg.(Joc de primăvară). Un optimism melancolic se desprinde din versurile lui Gavril Moisa. Revelația provine din exultanța confesiunii,vizunea fiind o formă de autoscopie a sufletului.În fuziunea contemplației cu meditația,poetul pune un strop de eleganță și demnitate, îndepărtând cu grijă manifestările intime ale crizei de sensul lor funabulesc.Atenția se îndreaptă mai degrabă spre valoarea aforistică a observației cu care se încheie
GAVRIL MOISA-ALERGÂND DUPĂ FLUTURI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Gavril_moisa_alergand_dupa_fluturi_al_florin_tene_1326992424.html [Corola-blog/BlogPost/361351_a_362680]
-
Blecher este elegant, comparabil cu scrisul lui Kafka și Rilke. Un ultim volum de proză apare postum în 1971: "Vizuina Luminată", considerată de mulți a fi lucrarea sa de forță. Proza lui Blecher este îmbibată de atmosfera sanatoriului, este o autoscopie, uneori o adâncă introspecție în inconștient, scopul este cercetarea absurdului care guvernează existența, mprevizibilul destinului uman. La granița dintre real și vis, Blecher analizează freudismul și onirismul folosind practici suprarealiste cu ținta de a realiza un produs estetic, literar, de
MAX BLECHER, UN KAFKA SUPRAREALIST. de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 by http://confluente.ro/adrian_grauenfels_1455342921.html [Corola-blog/BlogPost/342652_a_343981]
-
cu duioșie în viziuni duioase încărcate de speranțe, ce se încheagă într-un spectacol al exorcismului divin. Speranțele încarnate în imagini conduc către fenomenul Fata Morgana, hrănită de metafore surprinzătoare, ce produc contemplații calde ale alterității, vibrații extatice ale sufletului. Autoscopia, care e în fond o confesiune deghizată, tulbură imaginarul liric până la o înaltă vibrație, întorcând vioara invers, cum o fac virtuoșii arcușului. Privirea ia locul simțurilor, amintirile se derulează în panorama modulare, pigmentate de maliție, în sensul mărinimiei. Acceptând identificarea
EMILIA TUDOSE TRIUMFUL IUBIRII , CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Emilia_tudose_triumful_iubiri_al_florin_tene_1364888889.html [Corola-blog/BlogPost/366066_a_367395]
-
Experiența extracorporală (), este un fenomen încadrat printre cele paranormale, reprezentând o experiență ce implică, de obicei, o senzație de plutire în afara corpului cuiva și, în unele cazuri, perceperea propriului corp fizic dintr-un loc (autoscopie). Termenul ca atare a apărut în 1943 în cartea lui George Nugent Merle Tyrrell - "Apparitions"., și a fost adoptat de către cercetători, cum ar fi Celia Green și Robert Monroe, ca o alternativă la "proiecția astrală", "călătorie sufletului", sau "mersul spiritului
Experiență extracorporală () [Corola-website/Science/329805_a_331134]
-
cultivat o imunitate la posibilele influențe sau mentorate. Înfruntând, uneori, opacitatea criticilor (cazul Scării lui Iacob, din 2006, masacrată de un tânăt cronicar) și rămânând fidelă propriei formule. Eliminând ce era rezidual în scrisul său și devotându-se unei primejdioase autoscopii. Un rol catalitic, cred eu, va fi jucat și romanul Acasă, pe Câmpia Armaghedonului (2011), remarcabil literar și eficient psihologic (în măsura în care a ajutat-o pe autoare să-și coaguleze epic apocalipsa interioară). Fără acest roman, mi-e greu să-mi
Din nou acasă, pe Câmpia Armaghedonului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2467_a_3792]
-
la etajul tău, /.../ pulsul care începe să scadă, /.../ dinții care se macină" (Contractul social e bun de la natură?). Mariana Marin folosește un registru spasmodic și mutilant al reprezentărilor corporale drept principala cale de figurare poetică a acestei agresiuni, semnalizînd transformarea autoscopiei într-o auto-disecție. Sensibilitatea Marianei Marin este una a epocilor crepusculare. Totul, chiar și corpul, a fost marcat de istorie și a devenit un sediu al răului, corupției și morții. Departe de a asista la demersul spiritualizării materiei precum cel
Expresioniști după expresionism by Georgeta Moarcăș () [Corola-journal/Journalistic/8147_a_9472]
-
Își povestesc chestii, comunică, Împărtășesc, Își fac viața mai plăcută. Cam ce dracu’ o fi cu mine? De ce nu pot să mă mai uit În spate cînd las acolo niște oameni cu care aș putea rămîne prieten? Mă adîncesc În autoscopii și simt cum deznădejdea Își Înfășoară și mai strîns ghemul de sîrmă pe inimă. De ce? Pentru că abia am reușit să-mi fac prieteni și acum plec iar În necunoscut, pentru Încă un an și o lună. Nu, serios, de ce? Pentru că
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
simțită prezența cel mai des. Romanul, prin problematica sa, e predispus unei asemenea maniere imaginare. O iubire e tulburată de gelozie și incertitudine. Singură, conștiința acestui erou lucid nu reușește să niveleze accentele patologice ale dramei interioare, mai ales că autoscopia la care recurge personajul-narator nu o lasă nici un moment în stare latentă. Ce mijloc mai adecvat putea găsi autorul pentru a reda cinetica psyheei decât învăluirile și mișcările peristaltice ale șarpelui? Iată o radiografie sufletească a lui Ștefan Gheorghidiu, care
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
în ochi: ambii sunt agreați de generalul Sternwood, ambii au relații complicate cu Vivian și conflictuale cu Carmen, ambii sunt îndrăgostiți de Mona Mars. Unul dintre ei însă e mort, iar celălalt are prilejul să-și contemple, ca într-o autoscopie, propria existență. Sau măcar deznodământul unei existențe ce-ar fi putut fi primejdios de asemănătoare dacă împrejurările ar fi fost diferite. Astfel se explică și una dintre particularitățile de structură ale romanului - absența explicației logice a încăpățânării lui Marlowe de
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
narate este spațiul îngust pe care și l-a îngăduit: vocea, gândirea, acțiunea aparțin în întregime eroului, nu scriitorului. Printr-un proces creator greu analizabil, el s-a detașat de universul fictiv, limitându-se la contemplarea, din exterior, a acestuia. Autoscopia s-a soldat însă cu un rezultat sub așteptări. Faptul că, deși Chandler a acceptat câteva compromisuri, romanul nu s-a vândut foarte bine (zece mii de exemplare în Statele Unite și opt mii cinci sute în Marea Britanie, în primul an) n-
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
cu peripeții care să-i biciuiască necontenit simțurile când principalul purtător de mesaj, Philip Marlowe, trece printr-o compactă pasă negativă. Nesigur pe sine, nemulțumit de propria condiție existențială, el alternează momentele de amară meditație asupra lumii cu o crudă autoscopie. Un întreg capitol, 13, e construit pe dinamica precară a eșecului și revoltei, a capcanei în care detectivul se știe prins. În cărțile anterioare, momentele de reflecție se derulau în spațiul protector al propriului apartament. De data aceasta, suferind de
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
și creatorul cu acest nume! Unul comunicativ, bonom, sociabil, jovial, iubitor de prieteni și libațiuni, altul insularizat, întors spre sine și hiperboreu, monologând deziluzionat despre moarte. Unul direct, senzual și voios, privitor spre lume, altul abscons, încifrat, fantezist și dedat autoscopiei, demonstrând că "Eu, adică El" (cum se numește un micropoem), sunt expresii ale dualismului carne-spirit, ireconciliabil. Se verifică aici opinia lui Proust (Contre Sainte-Beuve): agentul creator e altcineva decât omul biologic! Putem vorbi deci de un Nichita înseninat, epurat de
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
însemne din afară și din interior, repere plasticizante și simbolisme de infra-text; în totul, figurație naturistă și transpoziții în melos dualități în serie configurând o mitologie subiectivă pe fundalul erosului universal. Bipolarități în care nu e nici tristețe, nici narcisism. Autoscopia merge în pas cu apropierea de Ceilalți. Frazarea clară, liniară, nu exclude efectele metafizice de adânc. Dincolo de unduiri și dubii se succed refrene tonifiante; numai moartea e linie dreaptă din clipa ultimă a existenței în infinit. Funcționează, vădit, în aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
discutarea în grup mic a comportamentelor parentale cotidiene și particulare în situații deosebite; discutarea față în față a problemelor; culegerea de informații asupra activităților copilului, asupra dezvoltării și asupra problemelor care pot interveni, prezentate în forme didactice și ludice; tehnicile autoscopiei, care implică analiza propriilor experiențe sociale și reflecția asupra lor; crearea de povești pentru copii pornind de la propria experiență; tehnica incidentelor critice, care folosește analiza evenimentelor și a situațiilor problemă prin prisma soluțiilor găsite; ateliere de creație în care părinții
Arta de a fi părinte by Luciana Petronela Fechita () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1404]
-
o poveste de mult uitată/ colb colb// Între voi doi așez memoria mea lătrătoare/ ca-ntr-un pat conjugal:/ nu m-ați dorit/ dar mi-ați prezis jupuirea” (Fericita vârstă adultă). În paralel cu etalarea visceralității, devenită concomitent pretext de autoscopie și de autopsie, P. accentuează acum destructurarea poncifelor feminității, corodate de acizii lucidității și ai ironiei: „Creierele noastre sunt izomorfe: știm - femeile/ prețuiesc sentimentul nu dorința/ carnea noastră expertă/ nu e însăși iubirea” (Scrisoare către dragostea unui bărbat II). Puseele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288793_a_290122]
-
autorități, iar aparținătorii celor înmormântați acolo sunt invitați să asiste la operațiune, pentru identificarea sepulturilor și supravegherea transferului. Pe de altă parte, Augusta se află după o îndelungată cură de psihoterapie și, în principiu vindecată, își reasumă sinele, printr-o autoscopie retrospectivă - în care anamneza morții Agatei are un loc important -, dublată de o mistuitor- izbăvitoare dezlănțuire de erotism. Poate fi vorba astfel, parabolic, cum au observat comentatorii, de o „dublă deshumare”. Nu tematica și așa-zicând anecdotica în sine sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288735_a_290064]
-
care evit să vînd legal trei bilete! discursurile de miză mică trec pe prefabricate, noi ne ducem la casa noastră etc, Tîrgu Cărbunești împădurit, ramificația spre Alunu segment de linie subcarpatică olteană, proiectul prin Băbeni Vîlcele la Pitești, avantajele de autoscopie, eu toată săptămîna mi-am făcut planul că noaptea asta o dorm! halta Jupînești, să urcă bagaboantele să danseze, bă, mangă! eram mort de beat și mergeam cu mașina, agățasem două p..., ne băgasem cu ăla în seamă, bagaboante! Craiova
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]