105 matches
-
pe o rugăminte de a opri și a transporta persoana În cauză până la o anumită destinație, pe direcția sa de deplasare. Dacă, Însă, concomitent cu perceperea semnului făcut cu o mână spre direcția sa de deplasare, conducătorul autoturismului observă că autostopistul face același semn cu mâna cealaltă dar orientat spre direcția opusă, că se uită În altă parte, că nu stă În picioare, ci se află În poziția culcat pe marginea șoselei, atunci este foarte probabil ca el să interpreteze gestul
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
care el, conducătorul auto, a fost implicat: omul aflat pe marginea șoselei dorește să fie transportat cu autovehiculul până Într-un anumit loc. În consecință, conducătorul auto va anticipa o serie de acțiuni, parte a experiențelor anterioare, cum ar fi: autostopistul va face un semn cu mâna și cu degetul opozabil; el, conducătorul auto, va opri sau nu; dacă va opri, va fi Întrebat unde merge și dacă Îl poate lua sau nu pe autostopist, care este tariful etc. Doar recurența
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
corespunzător evenimentului În desfășurare) și despre organizarea acestuia, adică dacă relațiile Între aceste obiecte sunt conforme scene-ului. Identificarea unui referent ca element al unui scene este mult mai ușoară decât identificarea lui atunci când se află izolat. În exemplul cu autostopistul (subcap. 3.3.), șoferul este ajutat să interpreteze corect semnul non verbal produs de către acesta de cele două ipoteze pe care și le poate forma asupra scene-ului În care are loc actul de comunicare: inventarul este complet (șosea, autoturism
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
semnul non verbal produs de către acesta de cele două ipoteze pe care și le poate forma asupra scene-ului În care are loc actul de comunicare: inventarul este complet (șosea, autoturism, șofer, autostopist etc.), iar relațiile dintre obiecte sunt „normale” (autostopistul se află pe partea dreaptă, nu pe cea stângă, a șoferului; poziția lui În raport cu solul este corectă - este verticală și nu orizontală ș.a.). 4.2. Contextul În teoria pertinenței 4.2.1.Introducere Unul dintre elementele care individualizează teoria pertinenței
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
exemple ale eforturilor lui bine intenționate, dar sortite eșecului. BARSR, Corespondența lui N. Iorga, 1931-1932 86 Memorii, vol. VI, pp. 380-384 și 400-413 87 Iorga stătea întotdeauna pe scaunul din față, lîngă șofer și avea obiceiul să accepte să ia autostopiști 88 Barbu Theodorescu, Nicolae Iorga, București, 1933 și cealaltă ediție din 1943 89 "Neamul românesc", 14 unie, 1 iulie și 18 octombrie 1932. Vezi și 10 ianuarie 1933 90 Partidul Agrar al lui Argetoianu a continuat în mod inutil tergiversarea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]