34 matches
-
abuz sexual față de propriii copii, mai cu seamă în cazul copiilor vitregi. Dacă în prima variantă a teoriei conflictualiste, conflictul este structural și se poate rezolva doar prin schimbarea sistemului social, în cea de-a doua, asistența socială, terapia și autoterapia pot surmonta sau ameliora situațiile tensionale (vezi capitolele 9 și 10). d) Inspirate din teoria conflictualistă sau dezvoltând în paralel critici la compoziția de roluri și reguli ale familiei tradiționale, perspectivele feministe asupra familiei subliniază gravele inechități în defavoarea soțiilor și
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
învățarea acceptării unui soț de către celălalt, așa cum este el (Nicholas, 2005). Deci, dacă nu putem schimba atitudinile și conduitele unuia sau amândurora dintre partenerii conjugali, să-i ajutăm să se suporte reciproc (cât de plină este lumea concretă de asemenea autoterapii!). 9.3.4. Abordarea sistemică și redescoperirea individului: terapia cognitivătc "9.3.4. Abordarea sistemică și redescoperirea individului\: terapia cognitivă" Tratarea familiei ca unitate - terapia de cupluri maritale și grup familial -, a devenit o practică curentă astăzi. S-a produs
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ca aceștia, tocmai pentru că sunt și se percep ca atare, să nu aibă nevoie de tarapie cognitivă sau să nu apeleze la ea. (Oricum, este de presupus că ei practică un mai eficient autocontrol logic și, dacă e cazul, o autoterapie spontană). Să observăm în încheiere că, spre deosebire de celelalte abordări și în speță de cele constructivist-interpretative, orientarea cognitivistă, deși admite alternative de gândire, are ca asumpție esențială existența unui referent ontic și a unei variante perceptiv-inferențiale corecte, fundamentată rațional. Ea face
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
eronate, având adânci implicații asupra stimei de sine și cauzând imense suferințe. Terapia încearcă să elimine sau să alineze respectivele traume și să recâștige încrederea și prețuirea de sine. 10.5.2. Terapie și autoterapietc " 10.5.2. Terapie și autoterapie" Dragostea pasională, întreținută de incandescența și idealismul tinereții, dacă nu trece în indiferență sau ostilitate, capătă oricum forme mai benigne. În forme mai așezate, ea persistă și sunt cupluri unde niciodată nu apar probleme serioase în raporturile afective. Dar la
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
construi viitorul, și nu de a pedepsi un comportament trecut. 10.5.3. Mentalități și comportamente culturale. Nevoia de restructurare socialătc "10.5.3. MentalitĂȚi și comportamente culturale. Nevoia de restructurare socială" Asistența, terapia familială și implementarea unor programe de autoterapie nu pot eluda diferențele marcante ce există în schemele de reprezentări și conduite dintre clasele și straturile sociale, dintre etnii și mai cu seamă dintre bărbat și femeie. Acestea din urmă cuprind un registru larg, de la cele de constituție corporală
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
realizarea asistenței familiale în România, cel mai sensibil și important termen mi se pare a fi cel din mijloc. E adevărat că există și o modalitate mai puțin costisitoare de asistență psihosocială a familiei, și anume implementarea sau sugerarea de autoterapie, în care, într-un anumit grad, se înscrie și lucrarea de față. Dar dacă cunoașterea unor principii generale de studiere, interpretare și asistență a grupului familial poate oferi puncte de sprijin pentru (auto)tratarea cazurilor concrete, problemele psihosociale particulare (și
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Editura Curtea Veche. Marinoff, L. (2009), Înghite Platon, nu prozac, București, Editura Trei. Maurois, A. (2008), Scrisoare către un tânăr, București, Editura Niculescu. Milcu, M. (2005), Psihologia relațiilor interpersonale. Competiție și conflict, Iași, Editura Polirom. Moreau, A. (2007), Autocunoaștere și autoterapie asistată, București, Editura Trei. Nørretranders, T. (2008), Omul generos, București, Editura Publica. Oglev, I., Russev, Vl. (2005), Securitatea psihologică, București, Editura Ideea Europeană. Osho (2006), Compasiunea. Suprema înflorire a iubirii, București, Pro Editură și Tipografie. Osho (2003), Emoțiile. Cum ne
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
anxioase. Decizia de a le trata în mod specific este determinată de analiza funcțională. In unele cazuri, frecvente, o fobie socială se află în spatele unui consum cronic de alcool sau de hașiș: consumul de substanțe toxice este o tentativă de autoterapie a tulburării fobice (se bea înainte de a se expune unor situații pentru a atenua panica, și apoi pentru a atenua sentimentul de rușine). Tratamentul fobiei este indispensabil în cadrul programului de prevenire a recidivelor. In sfârșit, unii pacienți schizofreni sau cu
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
nevrozei dinaintea Facerii, melancolia fundamentală a divinului care nu și-a dat încă o determinare. Un Dumnezeu care nu s-ar elibera în actul Facerii trebuie imaginat ca devenind duh rău, sinucigaș sau killer. Creația începe deci sub semnul unei autoterapii divine, și fiecare zi a ei este o treaptă de sănătate în plus. Când Dumnezeu, la capătul fiecărei zile, își admiră opera și o declară bună, el afirmă în primul rând o bunăstare psihică. Iar când în ziua a șasea
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]