247 matches
-
transformă, cu ajutorul unei forme de energie primară, În cele din urmă solară, În substanță organică reducătoare, adică producătorii, și heterotrofele care, utilizând această substanță, generează energia de care au nevoie, adică consumatorii, eliberând produșii anorganici oxidați de care au nevoie autotrofele. Cititorul atent ar putea replica acum că am omis ceea ce Îndeobște se consideră ca un al treilea segment al biocenozei, anume descompunătorii. De fapt aceștia, care consumă substanța organică redusă, produsă de autotrofe, dar neoxidată În totalitate de către consumatori, adică
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
produșii anorganici oxidați de care au nevoie autotrofele. Cititorul atent ar putea replica acum că am omis ceea ce Îndeobște se consideră ca un al treilea segment al biocenozei, anume descompunătorii. De fapt aceștia, care consumă substanța organică redusă, produsă de autotrofe, dar neoxidată În totalitate de către consumatori, adică rezidiile și corpurile organismelor moarte, sunt Întotdeauna organisme heterotrofe. Mai precis, avem o singură treaptă de producție, autotrofele, și două trepte succesive de consum, consumatorii și descompunătorii, ambele heterotrofe. Întrebarea care planează, sau
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
segment al biocenozei, anume descompunătorii. De fapt aceștia, care consumă substanța organică redusă, produsă de autotrofe, dar neoxidată În totalitate de către consumatori, adică rezidiile și corpurile organismelor moarte, sunt Întotdeauna organisme heterotrofe. Mai precis, avem o singură treaptă de producție, autotrofele, și două trepte succesive de consum, consumatorii și descompunătorii, ambele heterotrofe. Întrebarea care planează, sau cel puțin așa cred eu, e ce fel de relații există Între aceste categorii de organisme, pentru că Îndeobște ele sunt considerate − așa cum am folosit și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
spre timpurile actuale și, mai mult, această evoluție are loc sub forma unor oscilații. Ce putem afla de aici În folosul temei propuse astăzi? Din nou trebuie să ajungem la biocenoză, amintind că Între condițiile optime oxidante caracteristice segmentului ei autotrof, În principal vegetal și condițiile optime reducătoare caracteristice segmentului heterotrof, În principal animal, nu poate Încăpea Înțelegere decât ca urmare a unor oscilații În cursul cărora, rând pe rând, cele două segmente ale biocenozei dețin supremația, dar În același timp
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
rămășița poporului său...” Și un alt ciclu al biocenozei planetare va Începe, evident cu supremația plantei stimulate de oxidarea mediului indusă de acum și până atunci. S’ar putea spune că, așa cum o biocenoză supraviețuiește prin alternarea supremației heterotrofelor, respectiv autotrofelor, cuplată cu alternarea caracterului reducător, respectiv oxidant al mediului, biocenoza planetară supraviețuiește à la longue tot prin oscilații, mai ample, de sute de milioane de ani. Așa cum fiecare oscilație din cadrul biocenozei locale e Însoțită de dispariția unor indivizi, marile oscilații
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
un ritm mai alert de creștere a peștilor, cât și de mineralizare a reziduurilor rezultate de la ei. În cazul concret de la Spondon, acest aspect este foarte important, apa râului fiind folosită și ca sursă de apă potabilă. În schimb, segmentul autotrof al biocenozei, adică plantele, necesită, odată cu creșterea temperaturii, condiții de mediu mai reducătoare. Cum, așa cum am menționat mai Înainte, apa e În general relativ oxidantă, plantele se vor dezvolta mai Încet; plantele au Însă la dispoziție, În aceste condiții, o
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
specifică, În sensul că la asociație participă o anumită specie de algă, respectiv ciupercă. Să vedem acum cum “funcționează” un lichen, nu Înainte de a mai aminti ceva: rolul biocenozei. Anume, dacă viul ar fi reprezentat exclusiv de plante, adică de autotrofe, el ar dispare În scurt timp, sufocat de biomasa produsă, de epuizarea bioxidului de carbon și a sărurilor minerale, de excesul oxigenului produs; dacă ar exista exclusiv heterotrofe, s’ar Întâmpla același lucru, adică dispariția viului, Însă prin epuizarea hranei
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
părerea mea, cel mai târziu odată cu fotosinteza, adică cel mai târziu acum două miliarde de ani), lichenii le-au concentrat la nivelul celular. Au fost poate obligați la aceasta, pentru că pe acea vreme (acum vreo 500 milioane de ani) singurele autotrofe disponibile, adică capabile să ajungă În viitorul areal, terestru, erau unicelulare (algele); cât privește heterotroful, cu care algele au stabilit relația, adică ciuperca, aceasta este, chiar și când e pluricelulară, doar o asociere de celule independente, nespecializate. Fără discuție, pentru
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
curată sinucidere. Caracterul de biocenoză internă al lichenilor face ca ei să poată popula, ca organism pionier, orice palmă de uscat nou formată, ca odinioară, când Viața a Început cucerirea uscatului. Rolul benefic pe termen lung al relației unui organism autotrof cu altul heterotrof face ca obișnuitul război chimic care are loc În mod obișnuit Între organismele ce-și Împart un loc sub Soare, să nu se mai desfășoare. Armele, adică substanțele active, numite și alelopatice, nu au fost găsite niciodată
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
heterotrofie va fi moștenită evolutiv de plantele superioare. Să nu ne mire faptul că rădăcina, care are În 48 mare același rol ca și ciuperca din licheni, e heterotrofă, iar partea aeriană, mai precis frunza, ca și alga lichenilor, e autotrofă. Caracterul de prototip În evoluție face Însă ca lichenii să fie deosebit de sensibili la factorii de mediu, odată ce aceștia ies din limitele normale. La fel ca și “urmașii” lor evolutivi, alt prototip, pe care poate Îl vom discuta, mușchii, lichenii
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
o peliculă extrem de subțire și, În consecință, Întinsă (o tonă de petrol poate acoperi 12 km2). Și, fiind impermeabilă, această peliculă separă apa de atmosferă Întrerupând relațiile dintre ele. Ca urmare, sunt afectate ambele segmente ale biocenozei ce populează apa. Autotrofele, adică plantele, vor suferi În curând de lipsa bioxidului de carbon, iar heterotrofele, adică animalele, de lipsa oxigenului. Biocenoza Își va reduce În consecință activitatea În mod drastic, până la nivelul micilor cantități 49 de bioxid de carbon și oxigen ce
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
găsesc În natură, ci doar În ecosisteme absolut artificiale, cum ar fi, de exemplu, un bioreactor ce produce penicilină. În natură Viața se manifestă În cadrul biocenozei. Biocenoza se constituie Întotdeauna, Într’un mediu dat, din specii care, indiferent că sunt autotrofe sau heterotrofe, au necesități redox apropiate de cel caracteristic mediului, potențialul redox al mediului fiind determinant. Acest potențial este menținut apoi, de Însăși activitatea biocenozei, oarecum constant, chiar dacă drept umare a unor oscilații În jurul acestei valori. Dacă o perturbare chimică
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de nivel ierarhic superior, ce populează planeta. Simplificând problema, vom vedea că, chiar dacă rezultat al interdependenței unor biocenoze locale, și alcătuită din foarte multe specii, fapt ce-i conferă stabilitate, biosfera cuprinde tot doar două segmente sau tipuri de organisme: autotrofe, adică acelea care posedă posibilitatea de a se cupla la o sursă exterioară de energie - Soarele -, respectiv heterotrofele, adică acelea care, trăind pe seama primelor, le stimulează activitatea creând, prin consumul biomasei, un fel de vid și le pregătesc condițiile cele
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
acelea care, trăind pe seama primelor, le stimulează activitatea creând, prin consumul biomasei, un fel de vid și le pregătesc condițiile cele mai bune În care să-și desfășoare activitatea. Paranteză: Sunt cunoscute În prezent cam 300 de mii de specii autotrofe și vreo 1,2 milioane de specii heterotrofe; care ar fi rostul și semnificațiile acestei inegalități, vom discuta cu un alt prilej. Și atunci, putem simplifica Încă o dată, reducând fiecare grup de organisme la o specie, dar păstrând relația biocenotică
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
specii heterotrofe; care ar fi rostul și semnificațiile acestei inegalități, vom discuta cu un alt prilej. Și atunci, putem simplifica Încă o dată, reducând fiecare grup de organisme la o specie, dar păstrând relația biocenotică dintre ele: un heterotrof și un autotrof ce locuiesc Împreună un biotop. Un model convenabil pentru discuție este, din acest punct de vedere, un lichen. Dar, vom renunța la el, alegând acum un altul numai și numai pentru a mai oferi o informație și pentru că prezintă un
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
om, anume alimentar; sau un aspect al Întoarcerii tehnologiei Împotriva creatorului ei; sabia are două tăișuri. Anume, modelul e simbioza realizată de plantele leguminoase În special, Între care și post-revoluționar hulita soia, cu bacteriile fixatoare de azot, deci tot un autotrof (planta) și un heterotrof (bacteria). Și tot trebuie să ne mai referim la licheni, pentru că ei au constituit o experiență reușită a naturii, care suportă proba timpului de mai bine de 500 de milioane de ani. Anume, celulele heterotrofe ale
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
la licheni, pentru că ei au constituit o experiență reușită a naturii, care suportă proba timpului de mai bine de 500 de milioane de ani. Anume, celulele heterotrofe ale lichenului au rolul principal de asigurare a apei și sărurilor, iar celulele autotrofe de fotosinteză. Această specializare, celulară, a fost perfecționată de plantele superioare, care specializează organe și unde rădăcina este tot heterotrofă, iar frunza autotrofă. Și acum, putem explica de ce simbioza unei plante cu bacteriile fixatoare de azot se face Întotdeauna la
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ani. Anume, celulele heterotrofe ale lichenului au rolul principal de asigurare a apei și sărurilor, iar celulele autotrofe de fotosinteză. Această specializare, celulară, a fost perfecționată de plantele superioare, care specializează organe și unde rădăcina este tot heterotrofă, iar frunza autotrofă. Și acum, putem explica de ce simbioza unei plante cu bacteriile fixatoare de azot se face Întotdeauna la nivelul rădăcinii. În fond, bacteria transformă azotul atmosferic În azot aminic pe care-l oferă plantei, iar planta Îi oferă În schimb hidrații
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
absența unui deșeu propriu-zis. În concret, organismele ce alcătuiesc o biocenoză, indiferent de nivelul ierarhic, inclusiv biosfera, se rânduiesc Într’un cerc; deși pe un cerc nu poate exista o origine, deci o poziție privilegiată, putem ple-ca de la un organism autotrof, o plantă, care utilizând forme minerale ale elementelor amintite va forma substanțele organice reducătoare amintite mai Înainte. Ele, plantele, produc și un așa-zis deșeu, oxigenul, care Împreună cu plantele Însăși constituie hrana următoarelor organisme, de acum Înainte heterotrofe, de pe cerc
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
tot heterotrofe, acoperă restul cercului, până la plante. Acestea, plantele, se vor hrăni exact cu deșeurile rezultate: substanțele minerale și bioxidul de carbon. De reținut Însă că Viața, adică rotirea cercului, necesită sau Înseamnă energie. Aceasta e preluată de la Soare, de către autotrofe. Paranteză: În tot ciclul discutat, unde există Întotdeauna mai mult de două heterotrofe consumatoare, adică măcar un ierbivor și un carnivor, și mai mult de două heterotrofe descompunătoare, adică un saprofit, care se hrănește cu cadavre și un mineralizant ce
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mai mult de două heterotrofe consumatoare, adică măcar un ierbivor și un carnivor, și mai mult de două heterotrofe descompunătoare, adică un saprofit, care se hrănește cu cadavre și un mineralizant ce-i continuă opera, nu există decât un singur autotrof. Și, cu asta, am dat o explicație, Între multe altele, pentru supremația numerică a speciilor heterotrofe față de cele autotrofe. Spre deosebire de ciclul substanței În natură, tehnologia folosește Întotdeauna o succesiune deschisă. De la resurse, prin prelucrări succesive, se ajunge la produse, ce
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
descompunătoare, adică un saprofit, care se hrănește cu cadavre și un mineralizant ce-i continuă opera, nu există decât un singur autotrof. Și, cu asta, am dat o explicație, Între multe altele, pentru supremația numerică a speciilor heterotrofe față de cele autotrofe. Spre deosebire de ciclul substanței În natură, tehnologia folosește Întotdeauna o succesiune deschisă. De la resurse, prin prelucrări succesive, se ajunge la produse, ce sunt apoi consumate, adică transformate În deșeuri, dar Îndeplinind scopul pentru care au fost produse, indiferent dacă e vorba
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
toate aceste substanțe, Împreună cu bioxidul de carbon, constituiau deșeuri ce se acumulau În mediu. Era, poate, prima formă de poluare a mediului, și avea același caracter ca mereu de aici Încolo, anume acela oxidativ. Exista și un partener, În ghilimele autotrof, numai că el nu era un organism, astfel Încât să se poată vorbi și de o biocenoză. Procesele reductive abiotice, de care am vorbit mai Înainte, puteau produce substanța reducătoare necesară acestor heterotrofe, dar nu puteau depolua, adică produce din deșeurile
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
circuit Închis al substanței, adică s’a creat o biocenoză. O biocenoză extrem de simplă, adică un cerc nu prea larg, dar cerc. Asta a permis supraviețuirea sau, mai bine zis, continuarea Vieții și deci a evoluției. Pentru că organismele fotosintetizante, adică autotrofe, realizează procese reductive Într’adevăr depoluante, adică pot produce substanță reducătoare nutritivă din deșeurile heterotrofelor. În fața Vieții stătea acum perfecționarea acestei achiziții evolutive, pentru a-i asigura o bună adaptabilitate. Și asta s’a făcut pe două căi. Prima cale
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
a fost lărgirea cercului: tot mai multe specii, În special heterotrofe, adică acelea ce se pot mânca, ca să mă exprim mai sugestiv, unele pe altele. Paranteză: acesta este un alt aspect care explică supremația numerică a speciilor heterotrofe față de cele autotrofe; pentru simplul motiv că plantele nu se mănâncă Între ele. A doua cale a fost stabilirea și a altor relații decât acelea de succesiune pe circumferința cercului: au apărut un fel de spițe, adică specii care puteau folosi mai multe
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]