247 matches
-
sinucigașe, auto- și heterotrofele, nu s’au rezumat doar la Înființarea unui circuit Închis al substanței, Într’un cerc și mai apoi o rețea biocenotică. Ea a Încercat relația biocenotică În cadrul aceluiași organism monocelular, capabil a funcționa alternativ atât ca autotrof cât și ca heterotrof, dacă vreți, o relație biocenotică punctiformă. Era o modalitate mai directă de abordare a problemei. Dacă coborâm pe firul evoluției, atât În regnul vegetal cât și În cel animal, vom găsi, la un moment dat, o
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
nimic În loc, substanța reducătoare rămasă din epoca prebiotică a planetei. Nu era vorba doar de epuizarea hranei, dar știm că heterotrofele au capacitatea de a oxida mediul de viață, ajungând la a și-l face impropriu. Fotosinteza, manifestată de organisme autotrofe, a rezolvat două probleme: autotrofele reduc mediul, deci remediază poluarea amintită și produc hrana pentru heterotrofe. E drept că unele heterotrofe, mai vechi, ce aveau nevoie de medii extrem reducătoare, au trebuit să dispară sau să se retragă În medii
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
din epoca prebiotică a planetei. Nu era vorba doar de epuizarea hranei, dar știm că heterotrofele au capacitatea de a oxida mediul de viață, ajungând la a și-l face impropriu. Fotosinteza, manifestată de organisme autotrofe, a rezolvat două probleme: autotrofele reduc mediul, deci remediază poluarea amintită și produc hrana pentru heterotrofe. E drept că unele heterotrofe, mai vechi, ce aveau nevoie de medii extrem reducătoare, au trebuit să dispară sau să se retragă În medii particulare, izolate, tocmai pentru că rezolvarea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
puțin În primele sale faze, evoluția a mers din poluare În poluare, Încercând s’o rezolve pe cea precedentă; cam drumul pe care-l parcurge acum tehnologia. Menținerea sub control a ritmului evoluției a necesitat stabilirea unui echilibru Între producătorii (autotrofele) și consumatorii (heterotrofele) de oxigen. Cu alte cuvinte, a trebuit să apară biocenoza. Și, inerent, alte probleme. Mai ales pentru că biocenoza, oricât de benefică ar fi, este totuși bazată pe menținerea unui echilibru; iar orice echilibru e fragil, mai ales
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Înglobată de biocenoză nu este doar suma informațiilor partenerilor ci, Încă ceva. Acest ceva este punctul sensibil, ce poate genera dezechilibre, pentru că este sursa sau germenul unui eventual salt calitativ. De aceea, prudența evoluției a Încercat ca ambele componente biocenotice, autotrofă, respectiv heterotrofă, să fie Înglobate Într’un singur organism, Încă mai mult, unicelular. Astfel Încât, Euglena poate face, grație clorofilei, fotosinteză, evident dacă are lumină. Dar se poate hrăni cu alte organisme, bacterii sau protozoare, evident mai mici, În care scop
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Dar se poate hrăni cu alte organisme, bacterii sau protozoare, evident mai mici, În care scop e Înzestrată cu un fel de gură și cu posibilități de mișcare. Dar, ca alternativă la biocenoză, Euglena mai face ceva. Nu neapărat devine autotrofă atunci când are lumină, respectiv heterotrofă când e Întuneric. Dimpotrivă, ea poate fi heterotrofă chiar când are lumină. Intrarea ei Într’o stare ori alta e determinată de caracterul redox al mediului, ea Îndeplinind, pe rând, ambele funcții ale biocenozei - producția
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ca acelea din vara trecută la Podu Iloaei. Și, colac peste pupăză, puterea reducătoare, deci depoluantă, a algelor este extrem de redusă. Practic, o instalație de epurare orășenească contemporană Îndeplinește doar rolul descompunătorilor unei biocenoze. Ea trebuie completată măcar cu segmentul autotrof al biocenozei, adică cu organisme capabile a produce, din deșeurile mineralizate, substanță reducătoare, cu alte cuvinte a constitui o biocenoză anume pentru depoluare. Cum se poate realiza aceasta? Deversând apele uzate prelucrate de instalația de epurare nu direct În râu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cu creșterea entropiei. În sfârșit, să vedem de ce sunt În stare organismele. Pe scurt, Întotdeauna ele vor păstra În interior o entropie mică, În dauna mediului pe care-l entropizează; exact ca În exemplul pajiștii. Asta o fac Întotdeauna heterotrofele. Autotrofele Însă, pentru că au acces la energia Soarelui, Își păstrează o entropie scăzută fără a degrada entropic mediul, dimpotrivă. Exact ce am spus mai demult cu alte cuvinte: plantele reduc, adică depoluează mediul. Și Încă ceva: Într’un mediu cu entropie
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
energia Soarelui, Își păstrează o entropie scăzută fără a degrada entropic mediul, dimpotrivă. Exact ce am spus mai demult cu alte cuvinte: plantele reduc, adică depoluează mediul. Și Încă ceva: Într’un mediu cu entropie mare vor trăi preponderent plante autotrofe; animalele vor medii cu entropie mică. Cât Îl privește pe om, el trebuie să găsească sursa de energie care să-i permită scăderea ori barem menținerea constantă a entropiei mediului, folosind o tehnologie adecvată. Fără tehnologie n’o poate face
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
variat, e caracterizat de o entropie mică, față de un altul plat, uniform, care e caracterizat de o entropie mare. Reamintindu-ne de cele discutate În capitolul anterior, adică proporționalitatea dintre entropie și potențialul redox, dar mai ales faptul că doar autotrofele pot suporta entropia mare, iar heterotrofele pe cea mică, putem atribui un caracter heterotrof României cu un relief atât de variat, dar un caracter autotrof Basarabiei și celui de al treilea “organism”, cu relieful lor relativ plat. Singure, nici România
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
capitolul anterior, adică proporționalitatea dintre entropie și potențialul redox, dar mai ales faptul că doar autotrofele pot suporta entropia mare, iar heterotrofele pe cea mică, putem atribui un caracter heterotrof României cu un relief atât de variat, dar un caracter autotrof Basarabiei și celui de al treilea “organism”, cu relieful lor relativ plat. Singure, nici România, nici Basarabia și poate nici “celălalt” nu pot rezista à la longue; ele trebuie să stabilească o “biocenoză”. Dar, o biocenoză nu poate fi stabilită
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
organism”, cu relieful lor relativ plat. Singure, nici România, nici Basarabia și poate nici “celălalt” nu pot rezista à la longue; ele trebuie să stabilească o “biocenoză”. Dar, o biocenoză nu poate fi stabilită decât Între un heterotrof și un autotrof, nicidecum Între două autotrofe. Deci Basarabia autotrofă nu se poate atașa decât de România heterotrofă. Cum se va descurca “celălalt”, rămas singur, e treaba lui, nu a noastră. Și, dacă v’a plăcut analogia, să ieșim din domeniul speculației, chiar dacă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
relativ plat. Singure, nici România, nici Basarabia și poate nici “celălalt” nu pot rezista à la longue; ele trebuie să stabilească o “biocenoză”. Dar, o biocenoză nu poate fi stabilită decât Între un heterotrof și un autotrof, nicidecum Între două autotrofe. Deci Basarabia autotrofă nu se poate atașa decât de România heterotrofă. Cum se va descurca “celălalt”, rămas singur, e treaba lui, nu a noastră. Și, dacă v’a plăcut analogia, să ieșim din domeniul speculației, chiar dacă nu lipsită de temei
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
nici România, nici Basarabia și poate nici “celălalt” nu pot rezista à la longue; ele trebuie să stabilească o “biocenoză”. Dar, o biocenoză nu poate fi stabilită decât Între un heterotrof și un autotrof, nicidecum Între două autotrofe. Deci Basarabia autotrofă nu se poate atașa decât de România heterotrofă. Cum se va descurca “celălalt”, rămas singur, e treaba lui, nu a noastră. Și, dacă v’a plăcut analogia, să ieșim din domeniul speculației, chiar dacă nu lipsită de temei, specificînd că tot
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
poate absorbi din atmosferă. Adică, licheni și mușchi, plante ale căror corpuri funcționează efectiv ca un burete. Lichenii nu sunt Întotdeauna apți a Îndeplini acest rol. De multe ori, poluarea locală Împiedică ca aceste prototipuri de biocenoză, asociații de celule autotrofe și heterotrofe, să se dezvolte. Am arătat mai demult că o biocenoză se poate adapta la modificările de mediu prin schimbarea compoziției sale calitative, adică a speciilor ce-o compun. Lichenii, deși prototipuri ale biocenozei, dar alcătuiți din doar două
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
evolutivă cu care natura a mai Îndeplinit cândva opera de cucerire a uscatului. Oare niciodată n’ați văzut, Într’un loc umbros și umed, un pietroi acoperit de mușchi? Aceștia, nefiind asimilabili cu o biocenoză, ci doar cu segmentul ei autotrof, permit adaptarea la modificarea mediului prin simpla Înlocuire a unei specii de mușchi cu o alta. Dacă, pentru a da un exemplu concret, ne uităm la soclul de piatră al gardului parcului Copou sau chiar la asfaltul umed, vom vedea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de pod să n’aibă și valoare evolutivă, deci valoarea tactică a fost contrabalansată de lipsa unei valori strategice. Al doilea cap de pod, mai sofisticat, a folosit mușchii. Numai că mușchii nu sunt o biocenoză; ei aparțin exclusiv segmentului autotrof al unei viitoare, pe atunci, biocenoze terestre. Ca urmare, acest cap de pod era menit să nu supraviețuiască prea mult, pentru că, inevitabil ar fi modificat mediul Într’o singură direcție, În cele din urmă defavorabilă lui Însuși. Soluția s’a
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
spus unde i-au fost “rădăcinile”, la mulți metri mai jos, pentru că au trăit cu multe milenii În urmă, iar Între timp părțile moarte s’au transformat În turbă. Revenind la vremurile primordiale, știind că mușchii, ca orice alt organism autotrof modifică mediul În sensul reducerii potențialului redox, acel mediu deja epuizat din punctul de vedere al mușchilor devenea Însă favorabil pentru organismele heterotrofe, care Îl năpădeau completând astfel un primordiu de biocenoză. După cum se poate observa, acest cap de pod
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
oxidativ, mineralizant, e urmat Însă, În mod natural, În aceeași groapă, de un al doilea proces, de reducere, efectuat de plantele din jurul gropii, ale căror rădăcini ajung În ea; e vorba deci de Închiderea unui cerc biocenotic, prin participarea segmentului autotrof, al plantelor adică. Și cu asta am spus totul: plantele reduc mediul În care trăiesc, Într’un proces care necesită energie. Ceea ce omul ar trebui să facă, dar nu o face prin tehnologiile de epurare orășenească, pentru simplul motiv că
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
circuit biocenotic, procesele/relațiile dintre organisme fiind liniare, rezulta și se acumula un deșeu: bioxidul de carbon. Am mai spus și altă dată că epuizarea hranei a impus apariția unor organisme capabile să și-o producă, folosind energia solară, adică autotrofele. Dar acest mecanism n’a fost el Însuși capabil să restabilească balanța hranei. Era nevoie și de economie În consumul ei, fapt ce se putea realiza prin renunțarea la fermentație și adoptarea respirației, adică a proceselor aerobe, implicând deci oxigenul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și de economie În consumul ei, fapt ce se putea realiza prin renunțarea la fermentație și adoptarea respirației, adică a proceselor aerobe, implicând deci oxigenul; lucrul a Început să fie Înfăptuit odată cu atingerea pragului Pasteur, adică atunci când oxigenul produs de autotrofe a atins concentrația de 1% din cea actuală. Asta era acum vreun miliard și jumătate de ani. Paranteză: Celula, indiferent dacă e independentă ori face parte dintr’un organism pluricelular, folosește exclusiv energie chimică fixată În așa-numitele molecule macroergice
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
pentru om să cutreiere pădurile... Acolo, sursa de energie chimică e pretutindeni și-am amintit-o nu demult: biomasa alcătuită din frunzare și lemn. Și astfel revenim la biocenoză, adică la acea asociație de plante și animale, mai corect de autotrofe și heterotrofe, pe care se sprijină existența și evoluția Vieții pe Terra; și, mai ales, la a vedea dacă acest cules e sau nu bun și pentru natură. Existența biocenozei se bazează pe circuitul de energie și substanță de-a
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
pentru natură. Existența biocenozei se bazează pe circuitul de energie și substanță de-a lungul unui lanț trofic care până la urmă se Închide; musai. Dacă ne imaginăm un cerc vertical, În locul său de sprijin pe substrat se plasează plantele, adică autotrofele, care sintetizează biomasa, mobilizând substratul și energia solară primită. Urcând pe cerc, biomasa e folosită ca hrană de către heterotrofele ierbivore, iar acestea de către altele, carnivore și tot așa până la partea superioară a cercului; interesantă e creșterea taliei acestor animale, În
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
care-i devora ficatul; Între timp, ficatul se regenera, astfel Încât supliciul trebuia să fie veșnic. Dacă ținem cont de faptul că ficatul conține principala rezervă energetică, sub forma glicogenului, și asociem regenerarea cu producția de substanță de rezervă În segmentul autotrof al biocenozei, iar activitatea zilnică a vulturului cu consumul substanței de rezervă de către segmentul heterotrof al biocenozei, avem de-a face cu un exemplu de transfer energetic Între autotroful Prometeu și heterotroful vultur, perpetuabil la infinit, ca petrecându-se Într
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și asociem regenerarea cu producția de substanță de rezervă În segmentul autotrof al biocenozei, iar activitatea zilnică a vulturului cu consumul substanței de rezervă de către segmentul heterotrof al biocenozei, avem de-a face cu un exemplu de transfer energetic Între autotroful Prometeu și heterotroful vultur, perpetuabil la infinit, ca petrecându-se Într’o biocenoză. Cât despre locul unde se desfășura acțiunea, suportul neviu al biocenozei, adică biotopul, unii spun că el nu e Caucazul, ci Carpații; eu cred În asta, dovadă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]