207 matches
-
au tăiat și le înfățișează, pot să dobândească îndată de la Împăratul cerurilor tot ce voiesc. Așadar, cu multă credință, cu multă râvnă să ne ducem acolo pentru ca, primind multe și mari comori și de la vederea mormintelor acestor sfinți și de la auzirea luptelor lor pentru credință și de pretutindenea, să putem termina după plăcerea lui Dumnezeu călătoria acestei vieți și să ajungem cu multă încărcătură la limanul acela și să dobândim Împărăția cerurilor, cu harul și iubirea de oameni a Domnului nostru
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
o învăpăiată mistuire. Cu zgomot armura se deșiră și, între închipuire și străina din preajmă, răsună glasul celui cu brațe și arme destule, hrănit din optimismul ficțiunii viitoare. Mă încredințez scepticismului: nici vedere, doar ochi; nici cuvânt, doar limbă; nici auzire, doar ureche; nici transparență, doar gândire - încolăcirea pe stâncă cine ar putea s-o curme când șarpele nu e!? un gest în absență sprijin cui e!? Necurmată apa se scurge din vasul răsturnat înainte ca pasărea să-și ia zborul
Poezie by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/7102_a_8427]
-
în goluri adânci de stare născândă? moartea sclipind în temeri îndepărtate Pe ultima treaptă îngerul străveziu ocrotitor de-a lungul vieții a urcat treptele somnului cu aripile strânse făcându-se umbră pe ultima treaptă la picioarele domnului așteaptă să bată auzire fără de sunet ceasul de pe urmă
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/8930_a_10255]
-
Țarinile: în cea a inimii, mânie; pe buze, minciuni și grăiri de rău; în ochi, pizmă; în mâini, răpiri și luare de mită; în pântece, nesaț; în coapse, poftă; pe limbă, vorbire deșartă, osândire și altele asemenea acestora; în urechi, auzire de cele spurcate; în gâtlej, iubire de bunătăți cu îndulcire. În toate lucrurile a semănat neghină: în nașterea fecioriei, curvie; în vremea morții, deznădăjduire; în viețuire, urâciune; în cumpărare și vânzare, înșelăciune; în stăpânire, trufie; în supunere, neascultare; în judecăți
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
Inimă curată zidește întru mine, Dumnezeule, și Duh drept înnoiește întru cele dinăuntru ale mele” (Psalm 50, 11). 8. Din afară ne ispitesc și ne biruiesc diavolii prin cele cinci simțuri, care sunt ferestrele sufletului. Mai ales prin vedere, prin auzire și prin limbă. Despre ispitele ce intră în inimă prin simțuri auzim pe proorocul Isaia, zicând: „Doamne, a intrat moartea prin ferestrele noastre”. Despre ochi zice Mântuitorul: „Cela ce caută spre femeie spre a o pofti pe ea, iată, a
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
se), care îl cheamă sa-i cultive răsărirea (ivirea de/din- sine), omul vocal își caută și o „semănătorească” pătrundere pe tărâmul interiorității sale. Cum, deși viu, sufletul este doar o stare-de- sine, ca o umbră vibrând fără chip de auzire, el trebuie înfățișat din același lut cu sonoritatea lumii exterioare. Omul îl află la îndemână prin/din propria-i voce. Glăsuind (spre)-întru-sine, omul vocal melodizează, remodelând sonoritatea lumii după un chip imaginar cu care sufletul său să se poată
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
acestei așteptări, conștiința se activează în mod reflexiv, încercând să recupereze OS ca valoare de sens. „Gongul” așteptat va bate astfel nu doar cât pentru un ciclu secvențial ci cât pentru întreaga operă, a cărei sonoritate va fi percepută ca auzire de sens, dincolo de concretitudinea ei fenomenală. Dar, ca dintr-un lucru să se poată extrage (releva) sensul, trebuie ca acel lucru să fie reperat ca simbol și petrecut apoi prin gândire, care, la rândul ei, este condiționată de limbaj<footnote
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
adecvat relevării funcției de expresivitate a sensului (diferind de aceea de utilitate, pentru care limbajele semnalizatoare sunt optime). Astfel, trecerea OS prin verbalizare ține de un proces inițiatic, al recuperării din tăcere în rostirea cu sens, calificând percepția conștiinței ca auzire înțelegătoare sau înțelegere. Atingem aici stadiul maxim (al cincilea) al interpretării, căci nu opera se prezintă nemijlocit verbal ci gândirea este cea care o metamorfozează sub acest aspect.<footnote Verbalizarea făcută de autor (ca interpret el însuși), este o acțiune
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
exterioară atât naturii artistic-muzicale cât și celei cadențiale (de acordaj adus până la pragul de tăcere/neauzire), ale OS. Restrâns perspectivei autorului, OS este desemnată să semnifice propriul lui act, pe sub care, de această dată, verbalizarea (rostirea sensului) este cea ascunsă auzirii, în tăcere. Căci autorul își va vădi actul exclusiv prin opera-de-audiat, ca metaforă-simbol a verbalizării sale, sensul textualizat al acesteia păstrându-se drept temei tainic, neauzibil ca atare. ● La suprafață, ceea ce se lasă de-auzitului prin destăinuire, ia simbolic chipul
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
Zariștea pierdută îngerul uitării vine din dedepartele ce mă adună și mă desparte la răscrucea croită de golul amețitor dintre cuvinte aripa-i stângă în tăișuri de scrum despică zariștea pierdută cu lumina-i amăgitoare aducerea aminte pâlpâie ascunsă dincolo de auzire și văz Semnele ascunse cutremurările nopții de ochii bufniței pătrunse până dincolo de adâncul adâncurilor nu-i nici o adiere să arate steaua sortită stingerii din urmă pe acest tărâm printre rătăcirile vremii vântoasa necunoscută își bate semnele ascunse stelele ard
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/13259_a_14584]
-
în limbajul frust - infolii, oh, deratizate, stampa, și apoziția prin care șobolanii scurmă gunoaiele luminii. Scandează strada în delire damfuri metafizice Infamia salvează inchiziția!" Despre preoți și arginți Despre preoți și arginți - zici tu aici Strigăte prea mari se fac auziri prea mici. Despre aroganța marilor peltici - sau despre furi Cu sandalele lor rupte-n coate. Cu opinci Trecute la recensământ ciubote sau conduri Doamne, și pe toate numai singur tu le înduri! Doamne, și noi le plătim pe jumătate! Și
Poezii by Ion Murgeanu () [Corola-journal/Imaginative/10921_a_12246]
-
și așezământ ucenicilor săi..., p. 61. footnote> pentru că îți otrăvești sufletul tău și altora vorbind despre lucruri josnice și deosebit de desfrânate, făcând astfel loc de pătrundere a patimii. Sfântul Nicodim Aghioritul ne avertizează asupra căderilor ce se pot naște din auzirea și ascultarea îndemnurilor la păcate: urechile sunt al doilea organ al simțurilor ce ne întâmpină, după rânduială. Deci să ne străduim a tăia de la dânsele cântecele stricate, alcătuite pentru dezmierdare și care varsă în urechi mierea prea dulce a văzduhului
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
urechi mierea prea dulce a văzduhului. Căci, după cum mi se pare mie, trei vătămări se nasc din aceasta. Mai întâi, pentru că slăbănogesc îndrăznețul și viteazul cuget al sufletului, așezându-l astfel încât se feminizează și de multe ori adoarme întru dulcea auzire a unora ca acestora și rămâne nesimțitor, ca într-o dulce adormire. A doua, pentru că din auzirea acelor dezmierdătoare cântece, mintea, cu închipuirea sa, nu încetează să-și închipuie cele înțelese din cântece, iar de aici se umple de multe
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
aceasta. Mai întâi, pentru că slăbănogesc îndrăznețul și viteazul cuget al sufletului, așezându-l astfel încât se feminizează și de multe ori adoarme întru dulcea auzire a unora ca acestora și rămâne nesimțitor, ca într-o dulce adormire. A doua, pentru că din auzirea acelor dezmierdătoare cântece, mintea, cu închipuirea sa, nu încetează să-și închipuie cele înțelese din cântece, iar de aici se umple de multe chipuri și împătimire. Și a treia, chiar dacă se întâmplă, să zicem, să nu vadă fețele celor ce
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
a științelor comunicării digitale, prin această rafinată și costisitoare surpriză repet, ca să-mi trag sufletul față de lungimea frazei, frază dificultoasă care mă tot obligă la virgule mi-am găsit și eu cadrul pentru a publica în întregime, spre citire și auzire deocamdată, răcnetele cu inflexiuni de amuzament cu care-mi tot provoc citorii, spectatorii și ascultătorii de vreo douăzeci de ani prin încercările de glumă din “Gura leului”. Și, fiindcă am trecut de prima frază în care ai multe de spus
„ÎN GURA LEULUI” în trei volume şi al patrulea ca audiobook. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_72]
-
Grigorie, o paradigmă, pentru că nici el nu ne dă o pildă diferită; el care a fost favorizat de cele mai înalte vederi, „nu se laudă că ar fi priceput” , ci „se avântă mereu spre ceea ce este înaintea lui ... Și după auzirea negrăită a tainelor raiului, merge încă mai sus, și nu încetează să-și facă urcușul, necunoscând niciodată, din binele ajuns, hotarul dorinței” (In Canticum canticorum, 8, P. G. XLIV, col. 940D-941A).
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
Între ele, un loc cuvenit este, negreșit, cel al glăsuitorilor de melos, iar între aceștia zâmbește ca mușcata în canatul ferestrei frumoasa doamnă de cântec ce pune în primejdie umbra oricărui nor sufletesc la ivirea ochilor ei de cer și auzirea glasului ei de vioară, Maria Șalaru. Voioasă, generoasă, omenoasă, această artistă ar putea iniția oricând, cu sorți de izbândă un referendum de denunțare a posomorârii. Până azi nu a vădit aspirații publice altele decât ale spectacolului muzical, dar ea este
MARIA ŞALARU. OFRANDE ARTISTICE URBEI SALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382777_a_384106]
-
gol, resimțind singurătatea enormă în absența lui... La moartea unui poet, ce ne rămâne de făcut? Ne rămâne să înțelegem tot restul, cu tot ce n-am putut pricepe pe vremea când îi auzeam vocea voalată la telefon, de emoția auzirii. Ce faci, cum te simți, cum te descurci? Nimic despre starea lui în înrăutățire rapidă, discret, duios, sensibil. Când îi primeam scrisorile și desenele, cărțile cu dedicație, cu linia tremurătoare a cuvintelor și culorilor, cuvinte și imagini superbe, poemele pe
Scrisoare Către Micaela Lungu by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8302_a_9627]
-
este dominant aspectativ, implicând vizualul. Corespondent, în domeniul mișcării sonore este implicat cu prioritate auditivul. Dar dacă ne referim strict la relativitatea Armonie-timbrometrie, incluzând spațiu-timpul muzical și aflându-ne pe fondul/coloana auditivului, armonia exprimă o observare a spațiului din auzirea sonorității (ca spațialitate a mișcării), iar timbrometria, o contemplare a timpului din auzirea metricității (ca ritmicitate a mișcării). ③ În fine, un al treilea tip de raportare în gândirea componistic-muzicală este referit în exclusivitate timpului. De această dată, obiectele care se
Raporturi ale g?ndirii componistic-muzicale by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/83161_a_84486]
-
prioritate auditivul. Dar dacă ne referim strict la relativitatea Armonie-timbrometrie, incluzând spațiu-timpul muzical și aflându-ne pe fondul/coloana auditivului, armonia exprimă o observare a spațiului din auzirea sonorității (ca spațialitate a mișcării), iar timbrometria, o contemplare a timpului din auzirea metricității (ca ritmicitate a mișcării). ③ În fine, un al treilea tip de raportare în gândirea componistic-muzicală este referit în exclusivitate timpului. De această dată, obiectele care se obțin nu mai au o concretitudine exterioară palpabilă sonor-obiectiv, ci una probabilă lăuntric
Raporturi ale g?ndirii componistic-muzicale by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/83161_a_84486]
-
de tm), mișcarea gestuală ne apare perfect adecvată cu periodicitatea schimbării înălțimilor. Dacă tactarea dirijorală va diviza (simetric/asimetric, giusto/rubato) în raport cu tm ai monodiei pe care o audiem, vom avea dintr-o dată două aspecte de tempo: unul dat prin auzirea schimbărilor de sunete-înălțimi, celălalt, prin faptul că vedem o mai rapidă mișcare a mâinii. Întrucât suntem mai sensibili la imagine, vom fi tentați să credităm tempoul dirijoral, percepând iluzoriu că tempoul sonor este mai lent decât cel gestual, chiar dacă am
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
Alb-negru Jucătorii stau așezați pe bănci în așa fel încât să fie văzuți de conducătorul jocului. Jocul se desfășoară sub forma unei povestiri unde apar, frecvent, cuvintele „alb” și „negru”. La cuvântul „alb” jucătorii se ridică în picioare iar la auzirea cuvântului „negru” se așează. Fiecare întârziere de execuție sau greșeală se penalizează cu un punct. Câștigă jucătorul cu numărul cel mai mic de penalizări. Notă Jocul se poate desfășura și sub forma unei plimbări lente pe terenul de joc, cu
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
iar cele cu limitări severe încă și mai accentuat. Doar 11% dintre persoanele cu limitări participă la forme asociative, față de 20% dintre persoanele fără limitări. 64 Implicarea în viața publică nu este stimulată prin mecanisme care să facă posibilă auzirea vocii persoanelor cu dizabilități și integrarea opiniilor lor în procesul de luare a deciziilor și între ciclurile electorale. Legile privind transparența decizională și a informațiilor de interes public nu iau în considerare nevoile specifice ale persoanelor cu dizabilități. Într-un
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 6 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254256]
-
ouverture ou fleurit l’oranger, într-adevăr mirosea a portocală uvetura!”12 Al doilea concert Peters cuprindea piese muzicale a căror succesiune corespundea unei ierarhii valorice în gusturile dramaturgului și sentimentele acestuia, cu un crescendo care culminează cu entuziasmul la auzirea Simfoniei a II-a a geniului de la Salzburg. „Dar s-au stins aurorile nordice ale lui Smetana și lampioanele veneziene ale lui Paganini, si fântânile luminoase ale lui Dvorak și valurile vulcanice ale lui Wagner - s-a stins toată iluminația
Caragiale între Thalia și Euterpe by Vasile Lungu () [Corola-journal/Journalistic/4820_a_6145]
-
Horia Gârbea Limba folosită în comunicarea prin computer este una alterată de condițiile specifice. În primul rînd este un limbaj destinat citirii și nu auzirii. De aceea șirurile de consoane fără vocală sau absența diacriticelor nu deranjează pe nimeni! Există diferențe fundamentale între trei jargoane utilizate în comunicarea prin mediul electronic: limba e-mailului, a chatului și a convorbirii paralele cu alte activități. Prima e mai
În țara lui copy-paste by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10774_a_12099]