1,179 matches
-
din anii '50 (mama Monicăi Lovinescu este doar una dintre victimele inocente) și-au păstrat locul în programele școlare și în istoria literaturii române (să ne liniștim, nu pretinde nimeni să fie scoși de acolo) se fac tot mai des auzite voci șocate de faptul că a fost citat un studiu științific al lui Mircea Eliade sau că s-a spus despre Cioran că este un mare stilist al limbii franceze. Or, în momentele în care Cioran și Eliade și-au
Vremea schimbării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11315_a_12640]
-
altfel de organizare, dacă ați fi făcut echipe mai restrânse care să fie motivate prin competiție. E doar o sugestie... Aș fi avut tentativă să mă implic mai mult, dar nu pot să “urlu” suficient de tare ca să mă fac auzită, plus că sunt una singură. :)”Tu și cu mai care armata?” Motivele concrete o să le dau într-o formă “private” dacă mai sunteți dispuși să aflați părerea mea, cu toate ca presupun că le știți și voi la fel de bine. Încă o dată, avem
Eroii zilei by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82797_a_84122]
-
repede, deschid tv-ul însă văd doar o știre scurtă pusă undeva la mijloc... Zappez degeaba. Nu dezbateri, nu strigate, nu isterii! Am ramas perplex când am citit articolul... acum ar fi vremea să ne răsculam blogerii și să ne facem auziți... O figură jenantă prin însăși apariția ei în politica reușește să ne pună ochelarii de cal, să nu privim înapoi. Urmează să închidă memorialul de la Sighet și să retragă cărțile despre fenomenul Pitești din librarii. Este incredibil. Nu știu de ce
Voiculescu a desfiinţat CNSAS-ul by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82890_a_84215]
-
această “manifestație” - care necesită închiderea - parțială sau totală - a circulației pe anumite artere. Argumentul adus de tine este relativ irelevant - în centrul atenției a stat idea de a folosi bicicletă în viața de zi cu zi, de a se face auzită vocea tuturor celor care vor să circule în siguranță pe bicicletă prin oraș. Oare șoferul de mașină care are acces pe toate străzile 168 de ore pe săptămână, nu poate să îndure câteva ore de circulație închisă? Biciclistul trebuie să
De ce nu merg la Velorutie by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82939_a_84264]
-
Bucurenci Inițiativa “Salvați Zidurile noastre!”, în Parlament (Diana Lazăr în Cotidianul, vineri 7 aprilie) Campania inițiată anul trecut de Beep Fashion Creative Group, al cărei scop este înlăturarea mesh-urilor și reclamelor de pe clădirile istorice din București, începe să se facă auzită și la Palatul Parlamentului. Deputatul liberal Horațiu Buzatu, arhitect de profesie, va propune o inițiativă legislativă în acest sens. Cu toate că reprezintă județul Dolj și locuiește în Craiova, parlamentarul s-a arătat îngrijorat de invazia publicitară din capitală. „Le-am promis
Salvati zidurile: Deci se poate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83076_a_84401]
-
Hölderlin". După ce enumeră mai multe poezii eminesciene care se învecinează cu ale lui Hölderlin autoarea conclude: ,, În amândouă operele răsună însă, dincolo de analogii ori deosebiri, timbrul marii poezii, acela al vocii orfice, venind de departe, din străfunduri, și făcându-se auzită numai simțului interior, revelând semnificații tot mai de profunzime, pe măsura trecerii timpului. Într-adevăr, cum spunea Hölderlin în poemul Andenken, Was bleibet aber, stiften die Dichter, ceea ce rămâne însă, întemeiază poeții Hyperionici, în spirit!" 6) Sunt câteva lucruri importante
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
au ascultat, timp de unsprezece ore, poveștile de viață ale lui Dorel Zaica și au transcris o parte a acestora, găsind astfel prilejul de a istorisi, la subsolul paginii, propriile amintiri. Citești prin urmare nu o confesine scrisă, ci una auzită și comentată așa cum se comentează de obicei una auzită - cu propriile mărturisiri. Trebuie reținută precizarea celor trei de a fi notat istoriile de viață ale lui Dorel Zaica nu cu sentimentul salvării unei neprețuite mărturii, ci convinși de relevanța lor
"Unii vorbesc normal, iar alții vorbesc în ghilimele" by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15341_a_16666]
-
ale lui Dorel Zaica și au transcris o parte a acestora, găsind astfel prilejul de a istorisi, la subsolul paginii, propriile amintiri. Citești prin urmare nu o confesine scrisă, ci una auzită și comentată așa cum se comentează de obicei una auzită - cu propriile mărturisiri. Trebuie reținută precizarea celor trei de a fi notat istoriile de viață ale lui Dorel Zaica nu cu sentimentul salvării unei neprețuite mărturii, ci convinși de relevanța lor pentru un anumit mod de viață în România de
"Unii vorbesc normal, iar alții vorbesc în ghilimele" by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15341_a_16666]
-
ca un fel de resentiment - "noi nu contăm, așa că hai să găsim o formă de protest", și nimic nu-i face pe profesori mai fericiți decît să protesteze la tot ce face guvernul, de fapt astfel să fie văzuți și auziți. Dar cred că asemenea atitudini aparțin vechii gărzi.
Cu Marjorie Perloff despre Criza domeniilor umaniste by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15406_a_16731]
-
de excepție, cum e Sex, Drugs, Rock and Roll. Cred că e mai mult aici decât o simplă dorință, firească până la urmă la orice artist, de a se pune pe sine în valoare; e impulsul la fel de firesc de a face auzită vocea unei generații, nemulțumită de lumea primită moștenire de la generațiile anterioare, fără să știe prea bine cum trebuie să arate lumea unde ar dori să respire și să creeze. ibertatea înțeleasă ca spațiu al responsabilității, tinerețea care nu așteaptă pentru
Voci tinere by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14412_a_15737]
-
datoria să dea și opoziției prilejul de a-și spune pe larg punctul de vedere. Cronicarului i se pare inadmisibil ca opoziția democratică să ajungă să susțină un post de televiziune precum defunctul OTV, deoarece acolo își mai putea face auzite opiniile. Iar asta ignorînd că OTV călca în picioare, pe de lături, și Constituția și recomandările CNA-ului. X Marile ziare centrale, spre cinstea lor, au avut o atitudine fără echivoc cînd postului de televiziune OTV i s-a retras
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14421_a_15746]
-
ce se vindecă mereu. Noi tăioși sîntem, căci vrem de veste, dar e risipit seninul Zeu. Chiar ofranda pură și sfințită s-o primească-n lumea-i e decis doar, cu-mpotrivirea-i neclintită, stînd la capătul deschis. Din izvorul auzit și aici de noi, doar mortul bea, cînd îi face Zeul semn abia. Nouă doar ni-e dată larma. Mielul, implorînd, își cere clopoțelul, din instinct mai liniștit. II, 20 Ce grea depărtare-ntre stele; dar tot mai departe ce-
Versuri de Rainer Maria Rilke by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/14446_a_15771]
-
Marea problemă a României e mizeria morală. Iar protestele împotriva acesteia nu se aud nici măcar sub forma bancurilor. Știu, sutele de ani trăite sub talpa ocupanților au lăsat amprenta unei umilități paralizante. "Românul se mulțumește cu puțin" e o frază auzită, încă din copilărie, de mii de ori. Nimic de protestat, dacă ea n-ar fi dobândit valențe înalt pozitive: un fel de mândrie tembelă că deși ne bate vântul prin buzunare, trebuie să ne mândrim cu mizeria atotstăpânitoare. De parc-
Negrul de sub unghiile puterii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14615_a_15940]
-
nu poate să o facă mai bună, ea "nu poate declanșa războiul, nu poate încheia nici pacea" (l-am citat pe Marin Sorescu). În schimb, poezia ne poate face să înțelegem ce este viața. Romancierul Espmark începe să-și facă auzită vocea la sfârșitul anilor 1980. Acea "simplitate înșelătoare" despre care vorbea Espmark cînd își caracteriza opera nu se vede nicăieri mai bine decât în ciclul de șapte romane (Glömskan / Uitare, 1987, a fost tradus și în franceză la Editura Gallimard
Kjell Espmark by Dan Shafran () [Corola-journal/Journalistic/14094_a_15419]
-
condiții, mă revigoram cu whisky sau cu vin. De ce? Din cauză că nu mai puteam îndura. Erau momente în care îmi venea să spun: "Bun! Și-acum încotro? Cum o să ies din această poveste ( cum au fost Tezele din iulie)? Teze care, auzite, puteau părea inofensive, dar care, analizate idee cu idee, făceau imposibilă publicarea oricărei cărți. Asta până când unul dintre ideologii vremii i-a chemat pe editori - văzuse că au rămas într-o stare de așteptare anxioasă - și le-a spus că
Romul Munteanu: "Am ieșit din scenă ca un personaj mediocru." by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14255_a_15580]
-
de pagini în care îi răspundea "punct cu punct" lui Mușina cel nedreptățit; că Mircea Cărtărescu s-a opus ca el să apară în antologia Aer cu diamante ("am aflat mai tîrziu") și tot așa, un carusel amețitor de lucruri auzite, de ofticări, de procese rapide fără martori, de învinuiri și puneri la punct. Totul pe fondul unui umor fals, strident, de poante repetate la nesfîrșit, de obsesii, de prejudecăți. în spatele acestei fațade de bîlci se află și lucruri admirabile, uitate
Nașul din provincie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15129_a_16454]
-
rănite ce trebuie răzbunate. Caragiale și-a uimit contemporanii nu numai prin abordarea alternativă a unor registre opuse în producțiile sale literare, ci și prin spiritul cameleonic în chestiuni legate de politică. Într-o epocă în care Maiorescu abia făcea auzite teoriile privind gratuitatea actului artistic, migrațiile lui Caragiale de la liberali la conservatori, de la conservatori la radicali, de la radicali la conservatori-democrați influențează totuși receptarea operei lui. Astfel, când dramaturgul trece cu arme și bagaje de la liberali în tabăra junimiștilor conservatori la
Oglinzi fidele și contrafăcute by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13410_a_14735]
-
înfăcărări patriotarde senatoriale televizate - care apără „puritatea” limbii noastre de astăzi. Spunem și noi - ca și domnul Nicolae Manolescu, acum cîtva timp - „ascultați-i pe lingviști!” Ei știu... Numai că lingviștii nu știu întotdeauna (sau nu reușesc) să-și facă auzită vocea... Alt caz - de-a dreptul bizar - ni-l oferă, tot în cadrul Universității din București, catedra de Filologie Clasică. Această înaltă instituție de cultură latină și elină - ilustrată, pe vremuri, de clasiciști celebri - a editat un volum închinat profesorului Mihai
Universitare... by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13503_a_14828]
-
într-un cotlon al pădurii, pe la Pluton (ce nume!), pe dreapta, în mica poiană aburindă, scenă paradisiacă: două trupuri goale, băiat și fată (Mirtil și Chloe?), prinse într-un dans doar de ele știut, pe o muzică doar de ele auzită. faptul că frînez și că le urmăresc de la 20 de metri unduioasa mișcare, nu schimbă nimic. Dansul continuă. Pornesc excitat. Viteză maximă pînă la viaductul de la Coada Lacului. Din nou cîrcotașul demon: cu ce parșivă plăcere trec iar peste fantoma
Peste Ilici dus-întors by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/13553_a_14878]
-
și nebăgat în seamă, inventez iluzia că sunt asemenea lui, și cu iluzia îl însoțesc până ce vedem împreună, auzim împreună și ieșim victorioși împreună din suferință și sfială: Te voi face văzut de cei asemenea ție și te voi face auzit. Îmi simți dezmierdarea? Nu ești o ființă interzisă, frate al meu... Abia când te vei crede distrus și singur, îți voi aduce aminte că prin poezie suntem sau putem fi împreună. Ține de un curaj atroce să-ți învingi o
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13629_a_14954]
-
intrat în Parlament, unde a combătut până la moartea sa 7 septembrie 1993. Unde este contradicția, ce înseamnă, oare, acel "a combătut la un parlamentar care, ani de zile și în dulcea companie a lui Alexandru Piru, nu și-a făcut auzită o dată măcar, vocea? Ironie? Despre Incognito ( titlu împrumutat de la Petru Dumitriu, text de mai mulți), ni se comunică acestea: "este o carte de acțiune dinamică, în vervă, în care trăiesc câteva personaje reale sau fictive a treia categorie nu s-
O sută de magnifici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13740_a_15065]
-
nu poate stîrni decît zîmbete condescendente în ziua de azi, iar Mircea Cărtărescu a înțeles mai bine decît oricine că în vremurile tulburi pe care le străbatem, locul scriitorului este în miezul realității, iar vocea lui trebuie să se facă auzită. Într-un fel, se poate spune că această carte este o trecere în revistă a unor experiențe care au marcat viața lui Mircea Cărtărescu, de la descoperirea propriului sine în urma citirii unei cărți de Camus, pînă la descoperirea galeriei echipei de
De la Camus la Nuova Guardia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13765_a_15090]
-
rezultatele sînt formidabile (Jacques le Rider, Adam Michnik, Vladimir Tismăneanu, Tony Judt au conferențiat la Timișoara sub egida Grupului, iar cărțile editate de „A Treia Europă" umplu biblioteci întregi) suspiciunile unora rămîn și se fac e drept, tot mai rar auzite. De aceea, o carte precum Geografie literară este mai mult decît necesară. Ea mută accentul de pe spațiul bănățean și Mitteleuropean spre alte nuclee geografice ale literaturii române și, implicit, zone externe de influență spirituală. În felul acesta este demonstrată valabilitatea
Călătorii în lumea literaturii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13896_a_15221]
-
lăuntrul meu se zguduie. Atunci, îmi dau seama de lucrul pe care, - obișnuit de atâta vreme, - îl și uitasem, ori nu-l mai deslușeam cum se cuvine. Abea atunci, copleșit de condiția tragică a acelor bieți handicapați ai văzutelor și auzitelor, regăseam, re-înțelegeam harul divin, comoara fără de preț, oferta dumnezeiască a substantivelor trebuitoare unei existențe raționale, a adjectivelor țâșnind din sufletele noastre bântuite și colorând viața atât de felurit, nevoia însemnărilor, a scriiturilor cum vor fi fost ele făcute, pe stânci
Îndemnurile pentru vite by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13957_a_15282]
-
cazul că restul de nouă ar fi fost furați de la alții. Ceru să i se explice în detaliu mecanismul și hotărî, în regim de urgență, interzicerea acestei escrocherii incompatibile cu demnitatea de provincie romană. Supărat peste măsură de lucrurile grave auzite, latinul renunță la ideea de a-l ierta pe făptaș. Mai ales că arăta ca un african zbîrcit. Decise despărțirea lui de femeia care era atît de frumoasă, că-i plăcu și lui Agillus. De asemeni hotărî amendarea individului și
Proză by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6593_a_7918]