465 matches
-
avut mari emoții pentru că am dat amândoi examen de admitere la FJSC. A fost ambiția lui și iată că a reușit. Am solicitat la facultate interpreți. Vrea să devină cameraman și să filmeze activități din sport, sănătate și educație. Apoi auzitorii vor prelua materialele lui. (...) Nu m-am așteptat să fie admis, dar iată că s-a ambiționat și a reușit. A învins sistemul pentru că face dovada că este egal cu orice tânăr care astăzi a mers să dea admitere la
Surpriză URIAȘĂ: Cine a fost admis la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării (FJSC) by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/105232_a_106524]
-
întâi prin suflet și se transmite ca ecou al sufletului. Ștefan Vlad contopește ființa fiecărui cântec în propria ființă și-o trece ca pe aur prin topitorie ca să-i dea forma inelului sufletesc, apoi îl transmite către ascultătorul, nu către auzitorul său; Ștefan Vlad n-a scos niciodată vreun cântec brut, fără luciu, fără izvor, fără revărsare, fără mare care să-l cuprindă! Spre câștigul muzicii și binele celor pentru care muzica sunt hrana, apa și aerul inimii, interpretul Ștefan Vlad
ŞTEFAN VLAD. CÂNTECELE, TRAVALIU MELANCOLIC DENS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1650 din 08 iulie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1436325447.html [Corola-blog/BlogPost/372629_a_373958]
-
Deși limbajul semnelor este utilizat în prezent aproape exclusiv de persoanele surde, originea sa este la fel de veche ca cea a limbilor orale sau chiar mai veche în istoria apariției umanității, și a fost și încă mai este folosit de către comunitățile auzitoare. În fapt, cele mai multe grupuri de amerindienii din regiunile din America de Nord, au folosit limbajul mimico-gestual pentru a se înțelege , vorbind limbaje diferite, cu fonologii foarte diferite. Limbajul a fost folosit chiar și după cuceririle europene. Un alt caz, de asemenea, american
Limbajul semnelor () [Corola-website/Science/315451_a_316780]
-
pentru cei care îngenunchează, pentru cei care se aruncă aici cu fața la pământ!»” (2, 125) Totodată, Ismail ia parte alături de tatăl sau, Abraham, la construirea Casei: „În timp ce Abraham și Ismail ridicau temeliile Casei, spuneau: «Domnul nostru! Primește de la noi! Tu ești Auzitorul, Știutorul»”. (2, 127) De asemenea, în această sură este exprimat monoteismul islamic prin invocarea Dumnezeului unic al neamului lui Abraham și Ismail: „Ați fost martori când moartea s-a apropiat de Iacob și el spuse fiilor săi: «Cui vă veți
Ismael în Biblie și în Coran () [Corola-website/Science/331816_a_333145]
-
Casian, 84 Convorbiri duhovnicești, Despre Întruparea Domnului, cartea a IV-a, cap. VI, 1, în PSB, vol. 57, p. 810) „... Omonimia<footnote Notă Pr. Stăniloae: Același nume pentru multe înțelesuri. (n.s. 666, p. 319) footnote> este adeseori, binecuvântaților, cauza rătăcirii, auzitorul mutându-se la alt înțeles decât ca cel exprimat de cuvânt”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea a Doua, Scrieri, 23, în PSB, vol. 81, p. 319) „Dacă ar fi primit cu inima curată învățăturile dumnezeieștii Scripturi și n-ar fi
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
carte de muncă? (da/nu) 6. Vă place ce faceți (meseria pe care o practicați)? (da/nu) 7. Salariul obținut este mulțumitor? (da/nu) 8. Sunteți căsătorit (ă)? (da/nu) 9. Aveți propria casă? (da/nu) 10. Cum comunicați cu auzitorii? (foarte bine/bine/greu) Monitorizarea inserției pe piața muncii a vizat absolvenți ai Grupului Școlar „Vasile Pavelcu” Iași promoțiile 2004, 2005 și 2006 (total 135 absolvenți). Acest studiu, în special aplicarea fișelor privind traseul socio - profesional al absolvenților, s-a
Traseul socio ? profesional al absolven?ilor by Leahu Daniela [Corola-publishinghouse/Science/84007_a_85332]
-
place meseria pe care o practică; - 63,15% din cei angajați nu sunt mulțumiți de salariul obținut; - 4,44% din cei chestionați sunt căsătoriți; - 97,77% din cei chestionați nu au propria casă; - 50% din cei chestionați comunică greu cu auzitorii. Se observă că aproximativ jumătate din cei chestionați au un loc de muncă, toți lucrând în sectorul privat. Un procent semnificativ din cei angajați lucrează în specialitatea de pe diplomă și au carte de muncă. Meseria pe care o practică le
Traseul socio ? profesional al absolven?ilor by Leahu Daniela [Corola-publishinghouse/Science/84007_a_85332]
-
în specialitatea de pe diplomă și au carte de muncă. Meseria pe care o practică le place la majoritatea celor angajați, dar nu sunt mulțumiți de salariul obținut. De asemenea, s-a constatat că jumătate din cei chestionați comunică greu cu auzitorii, iar un procent mare (peste 95%) nu au propria casă și nu sunt căsătoriți.
Traseul socio ? profesional al absolven?ilor by Leahu Daniela [Corola-publishinghouse/Science/84007_a_85332]
-
prețioasă personalitate pentru ocuparea catedrei de filologie comparativă a "limbelor semitice". Este d-nul Herșcu Șloim Zeilig, actual docent privat de limba ebraică la o mică universitate, improvizată sub un șopron, din Tîrgul-Cucului. Acest domn doctissim se obligă a primi auzitori academici până și [în] frageda vârstă de 2 - 5 ani și de a-i duce la vreme de ploaie și în spate în salele universității din Cernăuți, pentru minima taxa colegială de 6 creițari austriecești pe săptămână. [23 iulie 1876
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
TRECUTĂ D. VASILE CONTA... "] Duminica trecută d. Vasile Conta a ținut prelegerea sa asupra fetișismului. După cum era ușor de prevăzut pentru cei cari cunosc individualitatea intelectuală a acestui scriitor, prelegerea sa a fost foarte interesantă și a ținut încordată atenția auzitorilor mai mult de o oară și jumătate. Precum nici se putea altfel, d. Conta a judecat despre fetișismul antic după asemănarea celui modern; arătând apoi urme de fetișism în credințele de astăzi ale popoarelor, judecata sa prin analogie s-a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fi, de exemplu, neîmplinirea imediată a unor dorințe. Copiii și tinerii deficienți de auz sunt puși în situația de a face eforturi personale pentru soluționarea unor dificultăți din aceeași familie tipologică cu cele întâlnite în relațiile interpersonale normale. Dacă la auzitori înțelegerea unor lucruri se poate realiza prin limbaj verbal, deficienții de auz vor rezolva mai ușor sarcinile privind înțelegerea unor situații, „făcând" și „interpretând" imagistic. Jocul dramatic, ca tehnică pedagogică, este prezent în forme incipiente în practicarea spontană a psihodramei
Recuperarea deficien?ilor de auz ?i psihodrama by Daniela Nae () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84366_a_85691]
-
a căror gândire folosește simboluri verbale saturate de elemente vizuale; operațiile logice (analiza, sinteza, abstractizarea, generalizarea, comparația) se desfășoară, de obicei, la un nivel intelectual scăzut și în prezența suportului intuitivconcret; funcțiile mnezice sunt aproximativ asemănătoare cu cele ale unui auzitor (memoria cognitiv-verbală se dezvoltă, totuși, mai lent decât memoria vizualmotrice și cea afectivă); imaginația și capacitatea de a crea noi reprezentări prezintă evidente influențe ale dominanței vizualmotrice în asimilarea informațiilor, cu limite de realizare determinate de nivelul de senzorialitate și
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
cu anacuzie nedemutizată operează cu imagini generalizate, iar analiza, sinteza, comparația, abstractizarea și generalizarea, realizate preponderent prin vizualizare, duc la o serie de caracteristici legate de concretism, rigiditate, șablonism, îngustime și inerție în desfășurarea activității de gândire. Comparativ cu gândirea auzitorului, persoana cu surdomutitate are un conținut concret neevoluat, iar abstractizarea este prea puțin accesibilă acestor forme de gândire (abstractizarea va deveni, treptat, accesibilă în procesul gândirii noțional-verbale, care evoluează odată cu demutizarea. Evoluția gândirii și a limbajului este dependentă de etapa
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
la nivelul întregii activități psihice, odată cu restructurarea personalității și comportamentului subiectului pe direcția organizării, ordonării trăsăturilor de personalitate și de ierarhizare și adaptare a acțiunilor la situațiile date (C. Pufan ,1982). - funcțiile mnezice sunt aproximativ asemănătoare cu cele ale unui auzitor, cu deosebirea că memoria cognitiv‑verbală se dezvoltă mai lent, în timp ce memoria vizual‑motrice și cea afectivă au o dezvoltare mai bună; - imaginația și capacitatea de a crea noi reprezentări prezintă, la rândul lor, evidente influențe ale dominanței vizual‑motorii
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
informațiilor, cu limite de realizare determinate de nivelul de senzorialitate și de particularitățile judecății și raționamentelor saturate de vizualitate; întârzierea în învățarea vorbirii, pierderea perioadei optime de însușire a limbajului verbal măresc decalajul în dezvoltarea psihică între elevul surd și auzitor, ceea ce afectează relațiile sociale ale celui dintâi, adaptarea la cerințele școlii, integrarea într‑un grup profesional, determinând conduite de izolare, sentimente de inferioritate, stări depresive, lipsă de interes, descurajare, eșecuri în plan școlar și profesional etc. unii specialiști consideră că
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
orală și scrisă: - are la bază un vocabular dirijat de anumite reguli gramaticale; - labiolectura - suport important în înțelegere; b) comunicare mimico‑gestuală - este cea mai la îndemână formă de comunicare, de multe ori folosită într‑o manieră stereotipică și de auzitori; Limbajul mimico-gestual poate fi definit ca o formă specifică de comunicare interumană, prin intermediul unui sistem de gesturi asociate cu reacții mimice și pantomimice, folosite între parteneri și recepționate cu ajutorul văzului. Din unele cercetări rezultă că stadiile de achiziție ale limbajului
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
unele cercetări rezultă că stadiile de achiziție ale limbajului gestual sunt aproximativ aceleași ca și stadiile achiziției limbajului oral. Prin urmare, copilul surd își dezvoltă limbajul gestual în același mod și în aceeași perioadă optimă de timp în care copilul auzitor își dezvoltă limbajul verbal. Desigur, condiția esențială a acestei dezvoltări este ca fiecare formă de limbaj să fie stimulată cu un instrument adecvat. Deoarece până în jurul vârstei de patru ani este ineficientă folosirea limbajului verbal cu copilul surd, acesta este
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
este în pericol să dobândească un retard socio-cultural și intelectual, dacă cei din jurul său (părinți, aparținători, rude apropiate etc.) nu folosesc un mijloc de comunicare cu el, iar mijlocul cel mai util este limbajul gestual. Se recomandă, deci, ca părinții auzitori să adopte modalitatea de comunicare gestuală cu copiii lor surzi, cel puțin în primii ani de viață, pentru a-i scoate din izolarea comunicativă în care trăiesc. Refuzând această soluție, mai ales din dorința de a nu scoate în evidență
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
și o labiolectură mai bună (spre exemplu, în practica școlară s-a constatat că, copiii cu surditate proveniți din familii de surzi au un bagaj mai bogat de cunoștințe și un limbaj mai dezvoltat în comparație cu copiii surzi din familii de auzitori. Experiența ne arată că, în ciuda efortului factorilor educaționali de a-l învăța pe copilul sau adultul cu surditate să articuleze corect, aceasta nu se realizează decât în mică măsură. De aceea persoana cu surditate nu poate fi înțeleasă decât de
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
-l învăța pe copilul sau adultul cu surditate să articuleze corect, aceasta nu se realizează decât în mică măsură. De aceea persoana cu surditate nu poate fi înțeleasă decât de persoanele cu care vine în contact mai des; comunicarea dintre auzitori și cei cu surditate fiind greoaie, adesea dificilă, nedepășind frazele convenționale, ne putem explica de ce majoritatea surzilor au o motivație scăzută pentru vorbirea orală, folosind tot mai rar vorbirea articulată în favoarea utilizării limbajului mimico-gestual pentru satisfacerea necesităților de comunicare în cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
și/sau cartilaginoasă), pentru a mări intensitatea sunetului în organul auditiv și a permite persoanei deficiente recepționarea semnalelor acustice și a limbajului oral. Folosirea protezelor auditive are un caracter compensator și contribuie la integrarea școlară și socială a hipoacuzicilor alături de auzitorii. Protezarea este eficace, mai ales, în hipoacuziile ușoare și mijlocii, și ridică o serie de probleme în cazul hipoacuziilor severe sau la cei cu surditatea dar care mai prezintă resturi de auz. Referitor la vârsta optimă pentru protezare, unii autori
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
gramaticală (setul de reguli care se aplică în realizarea construcțiilor lexicale pentru o exprimare verbală corectă și inteligibilă). Există o relație strânsă între limbajul oral și limbajul semnelor, de evoluția căruia depinde funcționalitatea dezvoltării comunicării și integrării subiectului în societatea auzitorilor. Limbajul semnelor îi lipsesc pe cei cu anacuzie de posibilitatea inserției sociale. Prin învățarea limbajului gestual de timpuriu, se tinde spre trecerea directă de la limbajul semnelor la scriere, fără a se utiliza, ca bază de învățare, vorbirea orală. Unii specialiști
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
sesizarea fără efort a informației, inserția socială, dezvoltarea psihică generală etc. Exagerarea în folosirea limbajului gesturilor poate deveni un obstacol pentru învățarea limbajului oral (Persoanele adulte cu anacuzie se dezvoltă mai bine atunci când au posibilitatea unei duble inserții: în societatea auzitorilor și în comunitatea lor). Pentru a facilita accesul copiilor la metoda orală sunt necesare următoarele condiții: stimularea și formarea dorinței și nevoii de comunicare prin educație, dezvoltarea percepției kinestezice (pipăitul, vibrațiile, suflul, mișcările buco-faciale), dezvoltarea percepției vizuale, ca imitare a
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
verb și complement etc.); - absența sau folosirea incorectă a prepozițiilor și conjuncțiilor; - utilizarea incorectă a desinențelor, respectiv a sufixelor și prefixelor; - predispoziție către exprimări în construcții simple, fără prea multe sinonime, redundante din cauza unui vocabular activ destul de sărac. Față de copilul auzitor care învață vorbirea în mod spontan (pe baza imitării modelelor verbale pe care le întâlnește în mediul social apropiat), copilul lipsit de auz nu are această posibilitate și va învăța vorbirea (inclusiv structura gramaticală a limbii) în mod organizat, atât
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
continua cu mulți alții. 2. Când deficiența senzorială nu se grefează pe afecțiuni difuze ale sistemului nervos central, există numeroase exemple de remarcabilă activare compensatorie a funcționării celorlalți analizatori - persoane lipsite total de auz care participă la conversații libere cu auzitorii, prin intermediul recepției vizuale care favorizează citirea labio‑facială sau labiolectura; persoane lipsite total de vedere care evită obstacole neașteptate prin intermediul așa‑numitului „al șaselea simț” (exercițiu permanent de antrenare a atenției corelat cu creșterea sensibilității tactile, termice și vibratorii, mai
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]