9 matches
-
iar magma iese la suprafață și se răcește, se solidifică, presiunea magmei împingând apoi în lateral de o parte și de alta a riftului fundul oceanic care se consumă încet încet în apropierea continentelor la mare adâncime în așa zisele avanfose sau sub plăcile tectonice prin fenomenul subducției. Deci nu se poate stabili o vârstă precisă a derivei continentelor să spunem deoarece fenomenul e un fel de ,,bandă rulantă” Din spațiul cosmic vă pot da un alt exemplu. Supernovele. Savanții credeau
UNIVERSUL ANTICREAŢIONIST AL LUI STEPHEN W HAWKING (2) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Universul_anticreationist_al_lui_stephen_w_hawking_2_.html [Corola-blog/BlogPost/348965_a_350294]
-
României 1. Unități de platformă. Evoluția geotectonica prealpina a vorlandului carpatic. Platformă Moldoveneasca. Platformă Scitica, Platforma Europei Centrale, Platforma Moesică: alcătuire și structura. 2. Orogene. Orogenul Nord-Dobrogean. Orogenul Carpatic: Dacidele interne, Transilvanidele, Pienidele, Dacidele mediane, Dacidele externe, Dacidele marginale, Moldavidele, avanfosa și depresiunile intracarpatice. Carpații în contextul geotectonic al catenelor alpine din Europa. METODICA PREDĂRII GEOLOGIEI 1. Obiectul și importanța metodicii predării geologiei 1.1. Definiția didacticii geologiei 1.2. Relațiile geologiei cu științele psihopedagogice 1.3. Legăturile dintre geologie că
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172186_a_173515]
-
României 1. Unități de platformă. Evoluția geotectonica prealpina a vorlandului carpatic. Platformă Moldoveneasca. Platformă Scitica, Platforma Europei Centrale, Platforma Moesică: alcătuire și structura. 2. Orogene. Orogenul Nord-Dobrogean. Orogenul Carpatic: Dacidele interne, Transilvanidele, Pienidele, Dacidele mediane, Dacidele externe, Dacidele marginale, Moldavidele, avanfosa și depresiunile intracarpatice. Carpații în contextul geotectonic al catenelor alpine din Europa. METODICA PREDĂRII GEOLOGIEI 1. Obiectul și importanța metodicii predării geologiei 1.1. Definiția didacticii geologiei 1.2. Relațiile geologiei cu științele psihopedagogice 1.3. Legăturile dintre geologie că
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172538_a_173867]
-
pe rând depozitele caracteristice fiecărei perioade. Dezvoltate la sud de creasta cristalină Cozia-Frunți-Ghițu, dealurile subcarpatice argeșene s-au format în Depresiunea premontană Getică, apărută în timpul mișcărilor laramice, ca urmare a ridicării sistemului montan de la nord. Depresiunea Getică a funcționat ca avanfosă și se întinde între orogenul carpatic și până în sud la Platforma Valahă (partea nordică a Platformei Moesice), de care o separă falia pericarpatică. Deși ocupă suprafețe foarte mici și acestea la contactul cu zona cristalină, cele mai vechi formațiuni geologice
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
o arie de sedimentare de la începutul paleogenului până la cuaternar, când a fost colmatată și ușor înălțată, ca urmare a ridicării zonei cristalino-mezozoice a masivelor muntoase din Carpații Meridionali, cînd în fața acestora s-a format o depresiune premontană cu rol de avanfosă, care a funcționat în paleogen și neogen. Fundamentul acesteia este constituit din formațiuni cristaline de tip carpatic, scufundate la mii de metri. În sud se delimitează față de fundamentul Platformei Moesice prin falia pericarpatică. Sedimentul care o acoperă, reprezentat prin depozite
Depresiunea Getică () [Corola-website/Science/320265_a_321594]
-
de dealuri și depresiuni. Geologia Subcarpaților Vâlcii trebuie abordată în strânsă legătură cu evoluția paleogeografică a Subcarpaților Getici, din care fac parte, care se desfășoară în lungul unei unități structurale numită Depresiunea Getică ce a a avut un caracter de avanfosă. Depresiunea s-a format la începutul paleogenului după mișcarea tectonică laramică care a ridicat Carpații Meridionali, pe de o parte și a coborât, pe de altă parte, spațiul cristalin din fața acestora creând acest bazin de sedimentare extins cu un rol
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
s-a format la începutul paleogenului după mișcarea tectonică laramică care a ridicat Carpații Meridionali, pe de o parte și a coborât, pe de altă parte, spațiul cristalin din fața acestora creând acest bazin de sedimentare extins cu un rol de avanfosă. În ceea ce privește structura acestei depresiuni sunt caracteristice: - fundamentul cu o proveniență dublă (V. Mutihac, 1990) carpatică, blocuri cristaline ce coboară în trepte spre sud și Platforma Valahă, blocuri care înclină ușor spre nord; - suprastructura sedimentară s-a realizat în trei cicluri
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
să fie ocrotite și încurajate". Deci ce-i Breaza? Este "poarta văii Prahovei", un "oraș grădină", este "Davosul României", "sectorul șapte al Bucureștiului", "capitala golfului românesc" sau cel puțin câte ceva din toate acestea. CADRUL NATURAL 3. 1. GEOLOGIE În zona avanfosei, depozitele molasei miocene, sunt bine deschise în Valea Prahovei. Se începe cu "conglomeratele din Brebu", urmate de argilele roșii și gipsuri dispuse discordant și transgresiv peste "stratele de Cornu". Ele încep printr-un pachet de conglomerate polimictice și lenticulare, ce
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
după ploi cu mari cantități de apă, în valea largă a Prahovei, unde a și construit un con de dejecție, împingând mult lunca Prahovei spre dreapta. Din punct de vedere hidrografic, zona Breaza se situează în formațiunile geologice din alcătuirea avanfosei. Această zonă cuprinde, depozitele miorene, dezvoltate sub forma unei puternice molase cu episoade lagunare cu gips și sare, ori impermeabile, care în adâncime trec la conglomerate sau nisipuri, în care sunt posibile acumulări de apă. Aceste acumulări sunt puse în
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]