538 matches
-
Nobunaga, dar timpul petrecut împreună cu Hideyoshi îl făcu să își schimbe părerea. Când compară provinciile lui Hideyoshi cu cele ale lui Ieyasu și cântări diferența dintre trupele lor, ajunse la trista concluzie că domeniul clanului Tokugawa era încă un mic avanpost provincial, în răsăritul Japoniei. Peste câteva zile, Kazumasa își anunță intenția de a pleca, iar Hideyoshi îl însoți până la Kyoto. În timp ce călăreau împreună, Hideyoshi se răsuci în șa și privi în urmă. Îi făcu semn lui Kazumasa, care călărea puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
înghițit miliardele de clipe scurse?... În timp ce eu mă chinui inutil cu astfel de întrebări, lumina pe care am întrezărit-o izbucnind în negura cosmică de-afară pare să crească în intensitate pe minut ce trece, nu-mi explic cum, inundând avanpostul morții în care mă aflu întemnițat, bucurându-l ca niciodată până acum cu lumina unui soare pe care nu-l merită. Ce anume să fac în această situație? Ce poate fi făcut? Se pare că nici corpului nu-i mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
plac cele două duzini de mercenari Înarmați cu arbalete și cu lăncii care, În ciuda opoziției sale din Consiliu, fuseseră autorizați să Îl urmeze pe Înaltul prelat Între zidurile cetății, și care acum transformaseră Santa Maria Novella Într-un fel de avanpost al forțelor lui Bonifaciu, o gheară a leului Înfiptă În stâna cu miei. Își convocă repede „familia“, doisprezece străjeri de cartier care Îi fuseseră atribuiți pentru apărare și pentru a face față unor eventuale probleme de ordine publică. — Ce naiba se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
cel care stătea acolo ca partener de umplutură al propriei sale rude. Kay veni între noi doi, punându-și o mână pe umărul fiecăruia. Am ieșit înainte ca Lee să înceapă să plângă de-adevăratelea. • • • Secția University era un alt avanpost al maniei Dalia Neagră. În vestiar era afișată o listă de înscrieri pentru pariuri. Era sub forma unei mese șubrede din fetru și oferea mai multe opțiuni: „Rezolvat - cotă 2 la 1! „Crimă sexuală accidentală - cotă 4 la 1“, „Nerezolvat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
mereu gata să sară. Gibraltarul nu era o excepție, deși de data asta sentimentele mele de vinovăție aveau o bază reală. Am ajuns cu zborul de dimineață de pe Heathrow, aterizînd pentru prima dată pe pista militară care deservea acest ultim avanpost al Imperiului Britanic. Mereu am evitat Gibraltarul, cu aerul său vag de Anglie provincială lăsată prea mult afară, la soare. Dar ochii și urechile mele de reporter au preluat repede controlul și timp de o oră Încheiată am explorat străzile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
se Întîmpla nimic. Apropiindu-mă de Estrella de Mar, vedeam complexurile rezidențiale Înghesuindu-se umăr lîngă umăr de-a lungul plajei. Viitorul acostase aici, Întinzîndu-se să se odihnească printre pini. Pueblele cu ziduri albe Îmi aminteau de vizita la Arcosanti, avanpostul futurist din deșertul Arizona. Apartamentele cubiste și șirurile de case identice cu pereți comuni erau asemănătoare celor din Arcosanti, cu arhitectura lor dedicată anulării timpului, așa cum i se potrivea populației Îmbătrînite din paradisul recluziunii și unei lumi Întregi care aștepta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
hartă secretă din mintea acestui om impulsiv. Conducea aproape fără să gîndească, ceea ce m-a făcut să presupun că urma aceeași rută În fiecare seară cînd Își termina Îndatoririle de antrenor de tenis la Clubul Nautico și pornea să viziteze avanposturile unei cu totul alte Împărății. După un tur scurt pe Paseo Maritimo, se Întoarse la Plaza Iglesias și Își lăsă Porsche-ul cu motorul mergînd la ralanti. Traversă zona verde din centru către o cafenea cu terasă aflată lîngă un chioșc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
securitate care sfîșia aerul serii de undeva din apropiere. — Într-un anume sens, Crawford s-ar putea să fie salvatorul Întregii Coste del Sol și chiar al unei zone mai Întinse din jurul ei. Ați fost În Gibraltar? Unul dintre ultimele avanposturi semețe ale lăcomiei la scară mică, dedicat pe față corupției. Nu-i de mirare că birocrații din Bruxelles Încearcă să-l Închidă. Guvernele noastre se pregătesc pentru un viitor din care va dispărea munca, și asta-i include pe infractorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
aflu aici. E greu de acceptat cînd vezi ce se pregătește. — Nimic nu se pregătește. Ai văzut tot ce era de văzut, În Estrella de Mar și acum În Residencia. Încă nu-ți dai seama, dar te afli Într-un avanpost al secolului următor. Saloane de masaj, jocuri de noroc și zece mii de doze de cocaină? Pare mai degrabă de modă veche. Nu-ți mai lipsesc decît inflația galopantă și deficitul financiar. — Charles... (Îmi desprinse mîinile de pe volan, ca și cum păream atît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
nu suntem nimic.“ Guttman și colegii lui activiști au încheiat în cele din urmă o înțelegere cu autoritățile Israelului, eliberând hotelul, mutându-se în schimb pe un deal, la nord-est de Hebron, unde au întemeiat așezarea evreiască Kiryat Arba. Acel avanpost din vârful dealului s-a dezvoltat între timp și a devenit orașul modern de astăzi astăzi, deși continuă să apară tot felul de speculații legate de soarta lui la semnarea tratatului de pace, care ar putea avea loc la sfârșitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
De când începuse weekendul, vremea fusese oribilă, un val înăbușitor, opresiv, de temperaturi de treizeci și cinci de grade și lumină orbitoare, iar duminică a fost cea mai rea dintre toate zilele, unul dintre momentele acelea aproape nerespirabile, când New Yorkul devine un avanpost al junglei ecuatoriale, cel mai fierbinte și mai mizerabil loc de pe pământ. Fiecare mișcare îți acoperea trupul cu șiroaie de transpirație. Probabil vremea a fost de vină pentru numărul mic al celor prezenți. Amicii din Manhattan ai lui Harry preferaseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
le știa de- acum, le auzise de multe ori. Poate tocmai în acea zi atât de tulbure ar fi reușit, însă, să facă și pasul următor : să-i spună că abia acum, când reușise un salt spectaculos, admis într-un avanpost al profesiei, între tehnicieni de elită, acest înalt profe sionalism era altă înfățișare a ratării, deplina identificare cu colivia. Promisiunile, capcana ? Să accepți forma salarizată a disperării, fără o șansă de schimbare. Acceptăm și trăim acceptarea, zi de zi, ne
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
162 de ani, Cetatea Albă a fost neîntrerupt a Mol dovei dar rușii o cred a lor. După ce trupele Ecaterinei a II a a Rusiei ocupă Crimeia la 1783 și face ca tărâmul de nord al Mării Negre să devină rusesc, avanpost de înaintare spre Principate, în 1790 aceeași soartă o au Ismailul și Gurile Dunării, Suvorov lăsând pe câmpul de luptă peste 30 de mii dintre ostașii săi morț i și face ca întreg teritoriul dintre Bug și Nistru să devină
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
mai bombardau casa și se făcuse liniște. Ferma mare și zidul care Împrejmuia curtea se Înălțau galbene pe fondul verde al dealului care purta urme albe de praf ca niște cicatrici În locurile unde se săpaseră șanțuri și fuseseră Întărite avanposturile. Fumul de la focurile unde Începuseră să pregătească mîncarea se Înălța deasupra dealului. Pe toată lungimea pantei care ducea spre fermă zăceau pierderile ca niște boccele Împrăștiate. Tancul ardea printre copaci, scoțînd un fum negru și uleios. — E oribil, spuse fata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
ca împuternicit (exponent) al regelui, suzeranul său. Intuiția acestui interpolator al cronicii lui Ureche era corectă, nu se înșelase în privința lui. În același timp, susținerea că formațiunea statală în fruntea căreia fusese instalat Dragoș servea drept "marcă" (militară) de apărare, "avanpost", împotriva tătarilor, nu este irefutabilă ! Mai ales că, după mijlocul secolului al XIV-lea, Hoarda de Aur, afectată de lupte intestine, nu mai reprezenta o amenințare reală pentru regatele creștine din estul Europei. Dacă statul mongol era în defensivă, regatul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
i-a extins teritoriulla moartea sa, a fost înmormântat în ctitoria sa, biserica Sf. Nicolae din Rădăuți. Dimensiunile statului Moldova, în vremea lui Bogdan, nu pot fi estimate exact, nu ne sunt cunoscute: la apus, el se întindea până la Carpați, avanposturile militare ungurești fiind eliminate, la sud, granița comună cu Muntenia era întreruptă din cauza interpunerii regatul Ungariei până la Dunăre ("culoarul unguresc"), la nord, hotarul era pe albia Prutului superior până la Țara Șipenițului (intrată în componența Moldovei spre sfârșitul secolului al XIV
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
mare și implică revenirea la statutul original al Moldovei și al Țării Românești care, în opinia istoricilor națiunii, slăbește afirmarea suveranității sau a cvasi-suveranității. Rolul Ungariei este decisiv. Regele Ungariei este cel care organizează statele Țara Românească și Moldova ca avanposturi împotriva tătarilor. Ludovic cel Mare de Anjou îl instalează pe Dragoș ca domnitor, voievod sau prinț al Moldovei, pentru a conduce un teritoriu cucerit de la tătari. Prinții Moldovei sînt vasali regelui Ungariei. Acesta îi conferă lui Dragoș însemnele princiare, vasalul
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
spolia cu prioritate pe proprietarii unguri. Acesta ar fi mijlocul ocolit prin care ar fi fost distrusă baza materială a comunităților calviniste și luterane, care ar fi fost astfel private de resurse. De partea sa, Bucureștiul vede în aceste Biserici avanposturile expansionismului și prozelitismului antiromânesc. În curînd, un nou motiv de plîngere se adaugă acestor prime demersuri: politica asimilaționistă a educației naționale practicată de liberali. Miza implică, prin urmare, simultan pămîntul, credința religioasă și limba maternă. Replica Bucureștiului, sub forma unui
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
erau primii loviți de persecuțiile imperiale anticreștine, înseamnă că aceștia, prin activitatea lor creștină, erau considerați de același nivel cu oamenii Bisericii. În acest caz suntem îndreptățiți să susținem că soldații erau elemente eficace de convertire la creștinism și constituiau avanpostul laicilor creștini, prin participarea lor la viața Bisericii. Aparent pare nepotrivit să vorbim despre un martir militar în timpul domniei lui Gallienus (260-268) care nu i-a persecutat oficial pe creștini, favorizându-i, cel puțin în trecere, prin revocarea edictelor și
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
muncit din greu să o transforme în realitate. Până la sfârșitul vieții, Marguerite a purtat o corespondență prolifică, ce trebuie să figureze în orice evaluare a personalității ei10. Scrisorile au servit unor multiple scopuri; să facă schimb de informații dintr-un avanpost de civilizație urbană, să o țină în legătură cu editorii francezi, indiferent dacă susținea punctele lor de vedere sau îi critica public, să-i îndemne pe europeni să o viziteze pe vreme bună sau să-i găsească vocile ei adevărate și să
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
și pe de altă parte pentru că partidele tradiționale conservatoare au fost în general mai slabe. Partidele de clasă Partidele de clasă sunt poate cele mai cunoscute partide care s-au dezvoltat de la sine, cel puțin în Europa de Vest și în diverse avanposturi europene (Australia, Noua Zeelandă) unde sistemul politic se caracterizează prin prezența unor mari partide muncitorești sau socialiste aliate cu mișcarea sindicală și uneori chiar susținute de aceasta. Partidele bazate pe clasă sunt mai puțin vizibile în celelalte părți ale lumii, deși
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
iar pe de altă parte, și cel mai important, fiindcă nu pot obține, ca să nu mai vorbim de a menține, suficient sprijin în rândul populației. Armata are într-adevăr "tentacule" în teritoriu, din moment ce are o structură teritorială de garnizoane și avanposturi, dar aceste tentacule nu au de obicei "lungimea" și flexibilitatea organizațiilor locale ale partidelor sau grupurilor de interese. Asemenea tentacule pot să nu existe totdeauna, deoarece armatele din majoritatea țărilor din lumea a treia sunt foarte mici. Cele câteva mii
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
o încercare de expurgare a răului existențial și artistic reprezentat de presiunea ideologiei oficiale. Destinul lui P. se frânge neașteptat, în plină maturitate creatoare. După 1991 este redescoperită o latură ignorată, și anume ipostaza de sonetist. Spectator al lumii, din avanpostul mirării naive autorul se îndreaptă către o poezie specială, dialogând cu un homo universalis, căruia îi comunică o viziune heraclitică asupra existenței. Sensibilitatea scrutează tot mai acut răul universal, orizontul e tot mai întunecat, sub semnul tulburător al tragicului. Strămutarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288831_a_290160]
-
Asistent al Secretarului Apărării în 1994-1995, Nye a coordonat cea mai importantă revizuire a politicii de securitate americane în regiune după Războiul Rece. Aceasta a rămas fundamentul politicii SUA în anii 1990. Potrivit acestei politici, America trebuia să-și mențină avanposturile defensive din Asia de Est. Deși aceasta nu va înlocui interdependența bine dezvoltată, un hegemon blând ar putea oferi unele dintre precondițiile necesare dezvoltării multilateralismului după Războiul Rece (Nye, 1995; Office for International Security Affairs, 1995). Modelul liberal se concentrează
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
ba chiar reacționară!) teza funcției emoțional-cognitive a ficțiunii, ea rămâne, dincolo de metode și de mode, un element cert de identificare a literarității. Auto-suficiența, adică expresivitatea care se dispensează de context, instituie un câmp comunicațional În care literatura ocupă locurile din avanpost. În acest caz, intimitatea, departe de a fi o barieră a constituirii textului literar, devine Însuși elementul catalitic: ia parte În procesul metamorfozei jurnalului intim, fără a fi direct și necondiționat parte constitutivă a acestuia. Reactor și accelerator În această
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]