136 matches
-
munți. Pe de o parte stânci sparte și răsturnate, de alta brazi acățați pe vârfuri de stânci, unii răsturnați de vijelie și torente. În fund pe-un deal se vede ruina încă fumegândă a unui sat de colibi; mai în avanscenă, turnul vechi și negru a bisericei satului - c-o mică biserică de lemn, cu ferestrele mici și cu zăbrele, cu muri parte risipiți, cu acoperământul de șindrile negre și mucede. Un aspect trist și de risipă. Asupra întregului plan se
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
c-o mică biserică de lemn, cu ferestrele mici și cu zăbrele, cu muri parte risipiți, cu acoperământul de șindrile negre și mucede. Un aspect trist și de risipă. Asupra întregului plan se revarsă o galbenă lumină de lună. În avanscenă de a lung un trunchi răsturnat și putred, care coprinde avanscena. Pe el șade Mureșanu visătoriu. Când sună din turn clopotul cu glas dogit 12 ore - miazănoaptea - Mureșanu se scoală: ) MUREȘANU Se sbate miazănoaptea în inima de-aramă Din turnul
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
zăbrele, cu muri parte risipiți, cu acoperământul de șindrile negre și mucede. Un aspect trist și de risipă. Asupra întregului plan se revarsă o galbenă lumină de lună. În avanscenă de a lung un trunchi răsturnat și putred, care coprinde avanscena. Pe el șade Mureșanu visătoriu. Când sună din turn clopotul cu glas dogit 12 ore - miazănoaptea - Mureșanu se scoală: ) MUREȘANU Se sbate miazănoaptea în inima de-aramă Din turnul în ruină. Și prin a lumei vamă Nici suflete nu intră
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
începe-a auzi, cu musică surdină, corul ce urmează. Când se ridică negura rosă, Mureșanu se vede dormind pe o brazdă de flori, într-o câmpie minunată - în [a] cărei fund se vede o dumbravă verde și munți verzi. În avanscenă se ridică, încunjurat de tufișe dese și sălbatice, ruina de marmură a unui monument roman. În timpul acesta, melodia cea dulce urmează, pe care o cântă nevăzuți încă: SILFII DE LUMINĂ Somnia regină combină-arbitrară Tristeță cu râs, Vrăjește vis de-aur
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
de piscine, se ridicase În sfîrșit Într-un cot ca să adulmece vibrația aerului din jur. Ședeam În Citroën, așteptîndu-l pe Crawford să-și Înceapă turul de inspecție matinal, și ascultam corul plin de Însuflețire al ciocanelor care Închegau În cuie avanscena arcuită a unui teatru În aer liber, la mică distanță de port. Condusă de Harold Lejeune, ocazional inspector de nave la Registrul Naval, o echipă de tîmplari entuziaști asambla o imitație onorabilă de teatru la malul mării. Lejeune se așeză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
viitor diplomat În Franța, care o propulsează În high life) și scrisul pe nerăsuflate. În fiecare an, câte un volum (roman, eseuri, memorii) aruncat pe piață, pentru un public lacom să trăiască fie și așa, prin intermediar, În culisele sau avanscena lumii bune. Când o Întâlnește În casa lui Bulwer-Lytton, Disraëli o remarcă alături de notabilitățile londoneze, de marele dandy francez contele d’Orsay și de alte doamne ale scrisului. Simte că e impunătoare, plină de vitalitate, dominând peisajul. Dar tocmai pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
tot din 1863 datează și paginile lui Edmond de Goncourt, care descriu În tușe aproape caricaturale lumea monden rafinată a Parisului, după ce o mai portretizase la fel de acid câțiva ani Înainte. Bărbații care se Înghesuie cu lornioanele lor În balcoanele și avanscena teatrelor, care mișună pe bulevarde seamănă cu niște spectre, efeminați, jalnici androgini, fluturând evantaie și degete Împovărate de inele, Îmbălsămați Într-un parfum Îndoielnic („de bideu”, scrie fără cruțare Edmond). Între toți, câteva figuri: Gramont-Caderousse, Adonisul sportiv („elegant, englez și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
victimele și cine e călăul. Din această materializare a coprezenței, scena nu are decât de câștigat, căci astfel resursele ei dramatice sporesc. În Hamlet, în loc să-l ascundă pe Polonius în fundul scenei, Vitez a avut ideea originală să-l plaseze în avanscenă, în spatele draperiei care îl despărțea de apartamentele reginei-mamă. Spion prin natura și vocația lui profesională de prim-ministru uns cu toate alifiile, Polonius i se arăta publicului în plină exercitare a obișnuitei lui îndeletniciri, iar publicul percepea, literalmente, josnicia omului
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
datorită forumurilor de discuții de pe Internet. Dar între-barea mea este următoarea. Lupasco e redescoperit de cei care, în urma scandalului Sokal, văd iraționalul peste tot și mai ales în domeniul interpretării științei moderne. Astfel, Lupasco este în mod ciudat propulsat în avanscenă ca un precursor al iraționalului descoperit în opera lui Francisco Varela, Henri Atlan, Ilya Prigogine sau René Thom. Pe cînd, deci, un studiu savant și universitar despre "Edgar Morin și Irațional" ? E ca și cum o anumită castă a gîndirii confortabile ar
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
universul sau cotidian și familial, asigurându-și astfel legitimitatea morală. Adresarea este, în fond, un semn de recunoaștere a capacității de scriitura a femeii. În acest context, Pariziana este un nou model feminin, care ocupă în secolul al XIX-lea avanscena societății în revistele pariziene cum ar fi La Vie parizienne sau La Parisienne. Se constată că Pariziana s-a instalat în centrul interesului public: "Ingénue ou cocotte, aristocrate ou trottin, "orizontale" ou "cerveline", la Parisienne, non contente de hanter l
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
și cadru. Importantă imaginii face ca aparențele să fie miza cea mare a femeilor. Femeile din clasele superioare, aristocratele și burghezele, sunt destinate scenei lumii, substitut al Curții, si se conduc după eticheta impusă de modă. Pariziana se plasează în avanscena, deoarece creează modelul, dar nu-l urmează. Scriitorii timpului sunt fascinați de caracterul dual al individului și, în special, de facultatea anumitor ființe de a prezenta caracteristicile stării sociale sau genului opus simultan cu cele ale propriului sex. 2.3
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Memoriile colective locale întreținute de grupuri sociale diverse (sub forma legendelor, poveștilor eroice, folclorului etc.) încep să fie măturate și înlocuite de o singură memoria națională. Apariția ideologiei naționaliste pe scena ideilor politice, și propulsarea de către aceasta a statului-națiune în avanscena formelor de organizare politică, a condus rapid la naționalizarea memoriei colective. Faptul că fiecare națiune, în procesul devenirii sale instituționale cât și ulterior momentului consacrării, tinde să își creeze propria identitate națională pe spinarea memoriei istorice, se apropie de statutul
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și-au făcut loc în ființa națională. Secolul al XIX-lea a fost adesea ștanțat ca "secolul copilului", în același timp în care a fost proclamat "epoca naționalismului". Departe a fi caracterizări conflictuale, cele două se conjugă. Odată intrată în avanscena ideilor politice, ideologia naționalistă a marșat insistent pe educația copiilor în spiritul patriotic. Secțiunile anterioare au aruncat suficientă lumină asupra interesului major arătat de statele naționale în educație, motiv pentru care zăbovirea excesivă asupra acestui aspect nu este oportună. Unul
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
până atunci vecinelor sale. Apropriindu-și demersuri și metode de analiză care erau cele ale istoriei socio-economice, marcând în același timp o deplasare a chestionarului, antropologia istorică, practicată de specialiști precum Jacques Le Goff sau Nathan Wachtel, a putut să ocupe avanscena istoriografica și să constituie un raspuns eficace la provocarea lansată de științele sociale. În sfârșit, istoria culturală a devenit dominantă astăzi, dar nu este deloc simplă o definire a acesteia în specificitatea ei. Oare trebuie să o definim pornind de la
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
social central / 221 Condițiile de fezabilitate / 222 Elemente străine de dezbatere / 223 ,,Falsele" judecăți / 225 Manevrele / 229 Rezolvarea / 234 Concluzie / 237 Bibliografie / 241 Index tematic / 251 Index de nume proprii / 259 Introducere De mai multe decenii, dezbaterea asupra valorilor ocupă avanscena vieții publice. De fapt, toate situațiile politice și sociale opun actori inspirați de valori diferite, ba chiar conflictuale. Rezolvarea a numeroase procese (de la dezbateri parlamentare, până la raporturile dintre populații de diverse origini culturale) este condiționată de dialectica valorilor implicate. Pe
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
ea trăiește ca pură proiecție a gândului, dar și a faptului lingvistic. Artistul „navighează” - În ciuda propriei voințe - spre un spațiu al intimității, În care Își descoperă inconștient adevărata identitate. Din instanță narativă, el se metamorfozează În subiect al narațiunii, ocupând avanscena unui spațiu care trăiește din jocul adâncimilor și al faliilor fragmentelor confesive. Simultan, spațiul intimității mentale a scriitorului Începe să ia conturul intimității produse de aventurile personajului narat - adică al unei ficțiuni Înzestrate cu toate atributele eroului literar. „Intimitatea subiectului
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
în 1900, intră iar în competiție pentru colegiul al III-lea de Ilfov. În urma unui șantaj, încercat în 1913 asupra bancherului Mauriciu Blank, este arestat și întemnițat. De acum, pentru el începe declinul. Marele păcătos nu va mai pătrunde în avanscenă, iar la moarte, momente grotești pun punct final acestui destin singular și oarecum enigmatic. Amestec de egoism și generozitate, de sensibilitate și grosolănie, B.-P. e o plămadă aparte, de ins cumva demoniac și cabotin deopotrivă. În „Seara”, ziar stipendiat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285789_a_287118]
-
informare socio-economică, creat în 1974 la facultatea Dauphine din Paris de Jacques Attali și Marc Guillaume. Yves Stourdzé era orientat spre un viitor ce trebuia inventat și construit. Tehno-știința, pe care Gilbert Hottois 171 o descrie ca pro-iectînd viitorul în avanscenă, corespunde cu ceea ce se afla în centrul preocupărilor CESTA. În acest context, cunoașterea științifică nu-și mai află scopul în ea însăși și devenirea sa tinde să se identifice cu scopurile puterii deoarece interesele sale tind să se identifice cu
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
a progesteronului dispare indubitabil. Cât privește cancerul, recrudescența acestei maladii este cu adevărat alarmantă, având în vedere că incidența lui a crescut în ultimii 20 de ani cu 63% (Wolf, 2004). Fiind o boală plurifactorială, câteva cauze ies însă în avanscenă: poluarea, alimentația nesănătoasă, deprinderile dăunătoare (fumatul, alcoolismul, viața sedentară) și stresul multifațetat. Chiar dacă vârsta la care poate debuta o boală neoplazică a scăzut considerabil, intervalul de vârstă 45-65 de ani continuă să se plaseze în fruntea ierarhiei. Progresele eclatante ale
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a progesteronului dispare indubitabil. Cât privește cancerul, recrudescența acestei maladii este cu adevărat alarmantă, având în vedere că incidența lui a crescut în ultimii 20 de ani cu 63% (Wolf, 2004). Fiind o boală plurifactorială, câteva cauze ies însă în avanscenă: poluarea, alimentația nesănătoasă, deprinderile dăunătoare (fumatul, alcoolismul, viața sedentară) și stresul multifațetat. Chiar dacă vârsta la care poate debuta o boală neoplazică a scăzut considerabil, intervalul de vârstă 45-65 de ani continuă să se plaseze în fruntea ierarhiei. Progresele eclatante ale
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
purtătoare de idei, încarnări ale unor atitudini sociale și politice, ceea ce nu înlătură tensiunea și dramatismul. Dimpotrivă. [...] Încă înainte de ridicarea cortinei se insinuează o neliniște, se iscă semne de întrebare pentru că, în timp ce-și ocupă locurile, spectatorii văd în avanscenă un cearșaf alb sub care se mulează formele unui corp omenesc. După ridicarea cortinei, în întuneric, un far de motocicletă își plimbă lumina peste sală și cearșaf, violentând privirile publicului. Apoi se aprind reflectoarele și lumina lor necruțătoare învăluie toate
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
a devenit doar o metaforă a nimicului. Violent, regia îi subliniază incapacitatea de mai controla acțiunile în "scena împușcăturii", adevărată secvență cinematografică prin strălucita ei fluență, ca și în acel moment, aproape crud, al marii declarații. Exasperat, Vanea iese în avanscenă și de acolo transmite umanității șansa lui ratată de a fi fost un Dostoievski sau un Schopenhauer. Ceea ce în interpretarea lui Smoktunovski suna plauzibil, devine acum sancțiune teribilă. Eroismul demască de fiecare dată epuizarea lui Vanea. El redevine adevărat doar
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
orice regizor chemat să lucreze într-un astfel de teatru: trei rampe pornind dintr-un simplu eșafod, o imensă coroană atârnând deasupra acestea devin pe rând Drum al regilor, Tronul, Palatul, Turnul, Câmp de luptă și un coșciug. În loc să considere avanscena o simplă prelungire a scenei, el a utilizat tot spațiul disponibil (cu excepția scaunelor spectatorilor) inclusiv culisele și podul ca pe un nou spațiu gol, pe care imaginația era chemată să-l umple cu universul piesei lui Shakespeare. Preluând cuvintele lui
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
consistent sistematizate în conceptul de stres posttraumatic, a polarizat cercetările încă din ultimele trei decenii ale secolului trecut, preocupările în direcția rezilienței (deși au debutat cam în aceeași perioadă, pe loturi de copii și tineri expuși violenței) au ieșit în avanscenă aproximativ acum 10 ani. DSM III (Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, ediția a III-a) menționează încă din 1980 sindromul de stres posttraumatic, care fusese înregistrat inițial în rândurile foștilor combatanți de război și ale victimelor violurilor. Toate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și statistic al tulburărilor mintale (DSM), care doar începând cu a doua ediție a reușit să materializeze acest obiectiv salutar. Conform clasificărilor formulate de Ș. Ionescu (1998), desigur nu este vorba de un ateorism pur, căci irizările comportamentaliste ies în avanscenă, ca și preferința pentru simptomele de suprafață. Dincolo de toate aceste observații critice, DSM-ul, cu fiecare nouă ediție, reflectă progresele repurtate de cercetarea practică din psihopatologie, constituind un reper util, care nu poate fi ignorat. Important de sesizat este că
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]