158 matches
-
mai are ceva de făcut la masa de scris, la pian, în fața șevaletului.) Pe patu-mi tuturor supliciilor de atelier, un tranzistor mirobolant e gata, permanent, după terminarea lucrului, să mă pună în contact cu "România Cultural" (singurul oarecum credibil, în avantajată juxtapunere cu postul național, indigest aservit pesedismului agresiv). Dar și aici stupizenia își face numărul. Cînd e pusă cortina muzicală pentru începerea emisiunii "Vremea capodoperelor", mă reped ca apucatul să închid pentru a nu-i auzi vocea țopescalintată a unei
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
tra-tatele de la San-Stefano și de la Berlin din 1878 o vor menține în situația de vasală a Imperiului otoman, urmînd ca abia în 1908 să-și capete independența totală. Cît despre țările slave ale Imperiului austro-ungar, acestea sînt și mai puțin avantajate, fiindcă ceea ce are valoare pentru guvernul de la Constantino-pol, nu are pentru cel de la Viena. Înainte ca România să acceadă la independență, Aus-tro-Ungaria îi va lua acesteia Transilvania, în 1867. Pe de altă parte, Croația, supusă Habsburgilor din secolul al XVI
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
care cu timpul înghite și moșia mai sus menționată. În anul 1864, prin reforma agrară din timpul lui Alexandru Ioan Cuza, s-au împropietărit țăranii de pe aceste meleaguri. Împropietărirea nu s-a făcut la fel pe ambele moșii. Mai avantajați au fost țăranii împropietăriți din moșia lui Grigore Cantacuzino, pentru că era mai mare și legea prevedea că trebuie lăsat moșierului o treime din moșie. În 1921 satul Drăgăneasa a fost împroprietărit cu circa 450 de pogoane (ca izlaz comunal). Oamenilor
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Michael X. Delli Carpini și Scott Keeler ajung la concluzia că "una dintre datele centrale și cele mai alarmante din cercetarea noastră este diferența mare de cunoștințe găsită între grupurile dezavantajate din punct de vedere socioeconomic și grupurile omologe mai avantajate". (What Americans Know About Politics and Why it Matters [New Haven și Londra: Yale University Press, 1989], 287). O critică mai severă, cu recomandări pentru introducerea unor noi instituții pentru a ajuta la depășirea deficiențelor în înțelegere, o aduce James
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
german din mai 1945 veniseră din proprie inițiativă - șomerii olandezi, de exemplu, găsiseră slujbe În Germania Înainte de 1939 și rămăseseră acolo 4. În ciuda salariilor derizorii plătite de patronii germani În timpul războiului, cei din Europa de Est, Balcani, Franța și Beneluxului erau mai avantajați decât la ei acasă. Iar lucrătorii sovietici (peste 2 milioane munceau În Germania În septembrie 1944), chiar dacă fuseseră aduși cu forța, nu erau neapărat nefericiți - cum povestea după război una dintre muncitoare, Elena Skriabina: „Nimeni nu se plângea că a
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
pe ruși să ajungă prin nordul Germaniei până la frontiera daneză. Cum știau prea bine generalii din Occident, nimic nu putea sta În calea Armatei Roșii dacă Stalin i-ar fi ordonat să avanseze până la Atlantic. Americanii și britanicii erau clar avantajați când venea vorba de bombardamentul strategic, iar Statele Unite se aflau În posesia bombei atomice (ceea ce Stalin știa Înainte ca Truman să-i spună la Potsdam, În iulie 1945). Stalin, evident, voia o bombă atomică sovietică - de aceea a și insistat
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
lucru erau de mult nesatisfăcătoare, ci peste tot. A Cincea Republică accentuase vechea tendință franceză de a concentra puterea Într-un singur oraș și În doar câteva instituții. Franța era condusă În văzul tuturor de o elită pariziană minusculă: exclusivistă, avantajată cultural, ierarhizată, arogantă și inaccesibilă. Până și unii dintre membrii ei (și În special copiii lor) o găseau insuportabilă. De Gaulle, Înaintat În vârstă, pentru prima oară din 1958 s-a dovedit incapabil să Înțeleagă sensul evenimentelor. Prima lui reacție
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
elementul subordonat, determinantul lui. Pornind de la propozițiile fără subiect, Barbu B. Berceanu ajunge la concluzia că numai predicatul poate fi considerat parte principală de propoziție; subiectul poate lipsi, (plouă, bate la ușă) părând - formal cel puțin - un fel de complement avantajat (prin acordul verbului cu el). Inconvenientul teoriei subordonării subiectului față de predicat, în termenii în care apare, este acela că susținătorii ei cred că pot dovedi subordonarea subiectului față de predicat prin referire la propozițiile fără subiect, dar în aceste propoziții nu
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]