645 matches
-
revenit la preocupări filozofice, Wittgenstein părea să fi crezut, mai departe, că prin realizările logicii moderne cercetarea filozofică a căpătat o metodă care o pune, pentru prima dată, pe o bază sigură. Epoca romantică a filozofiei, o epocă de încercări aventuroase, de mari inițiative cu rezultate întotdeauna contestate, s-a încheiat. Grandoarea întreprinderii se pierde, ce-i drept, dar se câștigă ceva esențial în privința stabilității și a consensului. Filozofia se apropie astfel, sub acest aspect, de științele cel mai bine asigurate
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
foarte apropiată de schizofrenie. Sindromul parafrenic poate avea mai multe forme clinice: - parafrenia expansivă în care întâlnim un delir de urmărire grandios și extravagant; - parafrenia fantastică, cu un delir de tip fantastic constând din povestirea de către bolnav a unor întâmplări aventuroase și inconsecvente; - parafrenia confabulatorie, în cursul căreia delirul are ca sursă automatismul mintal și halucinațiile adevărate, iar alteori confabulații paramnezice. Sindroamele delirante Acest grup cuprinde toate cazurile de „alienație ale persoanei” caracterizate printr-o tulburare permanentă a raporturilor intelectuale, afective
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a onomasticii caragialiene, relația dintre nume și caracter, ba chiar și unele întâmplări nelipsite de simțul realității. Criticul îi rezervă și lui Rică Venturiano câteva rânduri de substanțială analiză. Rică Venturiano evocă dezinvoltură (prin nume și prin pronume), juneță, parte aventuroasă (prin pronume) și, prin sonoritatea numelui și a pronumelui, ca și prin combinația lor, e comic (Caragialiana, Șerban Cioculescu, Editura Albatros, București, 2003, p. 174). Rică este un diminutiv de la Andrei. Cel puțin așa reiese dintr-o schiță făcută de
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
revenit la preocupări filozofice, Wittgenstein părea să fi crezut, mai departe, că prin realizările logicii moderne cercetarea filozofică a căpătat o metodă care o pune, pentru prima dată, pe o bază sigură. Epoca romantică a filozofiei, o epocă de încercări aventuroase, de mari inițiative cu rezultate întotdeauna contestate, s-a încheiat. Grandoarea întreprinderii se pierde, ce-i drept, dar se câștigă ceva esențial în privința stabilității și a consensului. Filozofia se apropie astfel, sub acest aspect, de științele cel mai bine asigurate
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
au construit la o dată relativ recentă, iar imigranții care au pus bazele națiunii americane au pășit pe noul continent având aspirații și interese comune. Geneza națiunii americane este foarte diferită de cea a statelor europene. Într-adevăr, datorită modului oarecum aventuros al existenței pionierilor, structura de bază a societății americane a reprezentat-o familia, apoi colectivitatea locală, iar structura statală a reprezentat mai degrabă o însumare a voinței comunităților. Religia, deși bine reprezentată în spațiul american, nu a îmbrăcat niciodată formele
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
bărbat de descendență regală, putea deveni un bun levier de forțat Casa Regală nu a trecut, desigur, neobservat pentru serviciile de spionaj ale dictaturii și, uitându-mă pe biografia colorată a acestui personaj, aș îndrăzni să spun că viața sa aventuroasă a luat brusc o turnură mai casnică și mai stabilă, cu o bunăstare crescută, după anul 1985, când, pe neașteptate, începe să devină extrem de interesat de rădăcinile sale românești, se apucă să facă cercetări pentru o monografie a tatălui său
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Cireșari! (1963), Roata norocului (1965), Teroarea albă (1968). Romanul utilizează schema cea mai exploatată a literaturii pentru adolescenți de pe toate meridianele: un grup de tineri prieteni, în care fiecare este întruparea unei trăsături dominante, este pus în situații terifiante sau aventuroase, care le probează solidaritatea și le facilitează maturizarea. Aventura, cât mai încordată, cât mai cu suspans, se sfârșește întotdeauna glorios. Grupul tinerilor de pe strada Cireșului e alcătuit din Victor - inteligent, cult, hotărât, stăpân pe sine, tipul conducătorului; Ursu - forță, generozitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286210_a_287539]
-
mai bine studiate, întreg acest proces. El poate fi definit, fără exagerare, de semnificație istorică. Dar enciclopedismul românesc sau altul poate invoca și argumente mult mai profunde. Ce reprezintă, de fapt, această voință de cuprindere culturală totală? Oricât de imperfectă, aventuroasă sau chiar greșit orientată ar fi ea, într-un caz sau altul? Nimic altceva decât o aspirație și o nevoie invincibilă de adevăr și universalitate. De a le realiza (în înțelesul englezesc al cuvântului). Ține de esența adevărului de a
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
fără îndoială, o măsură în toate, se aplică și acestor adevăruri enciclopediste. Ele sunt de luat cum grano salis și într-un spirit de prudență și maximă seriozitate. Căci nu putem uita, în același timp, nici marile neajunsuri ale enciclopedismului aventuros, nici ale extensiunii cunoștințelor superficiale și dispersate, generatoare de noi forme fără fond, de diletantism, amatorism și, adesea, de insuportabilă și catastrofală poligrafie culturală. Cineva scria la noi, cândva, despre toate: și despre Iosif Vulcan și poezia braziliană, și despre
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
o perioadă, prin anii 1980, cînd a cunoscut o oarecare notorietate pariziană, odată cu publicarea romanului său scandalos, Poetul rus îi preferă pe negrii mari, o poveste autobiografică a vieții sale violente și haotice la New York. De zinvoltura și trecutul său aventuros le impuneau micilor burghezi de salon literar, între care și Emanuel Carrère, care îl adorau și trăiau cumva prin procură ceea ce ei nu îndrăzniseră niciodată să facă. Straniu amestec de politică și de revoluționarism, cu ideologie comunisto-fascistă, pe care o
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
mînă un construct romanesc alunecos, pentru că aparent extrem de solid, avînd în vedere parcursul intelectual al autorului, dar în fapt fugace, schimbător, "cuantic", aprinzîndu-se într-o parte pentru a se stinge discret și a țîșni unde te aștepti mai puțin, acoperind aventuros cam tot secolul XX, sărind prin generații diferite, prin întîmplări evanescente, a căror înlănțuire cumva haotică, la o primă vedere argumentează în fond firescul nașterii și dispariției umane, odată cu cea a lumilor. Cheia finală nu e tragică sau apocaliptică, în
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
să apară în această toamnă. Miroase ușor a Céline, Drieu la Rochelle, sau Houellebecq, căci textul face auzită vocea unui profesor de liceu ce basculează spre un rasism extrem. Dar poate mai interesantă decît narațiunea în sine se conturează aura aventuroasă, de persecuție modernă, de victimă a conformismelor politic corecte a cărții în discuție. Romanul a fost mai întîi acceptat la Gallimard, ba chiar cu sprijinul celebrului Philippe Sollers, iar autorul a și încasat un aconto. Dar suferind încă de pe urma "afacerii
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
pref. trad., București, 1961; Surány Erzsébet, Veress Zoltán, Acceleratul, București, 1962; S.I. Marșak, În pragul vieții, București, 1963 (în colaborare cu Ana Gherasim); G.I. Baklanov, Despre morți, numai bine..., București, 1964 (în colaborare cu Paul Verbițchi); Veress Zoltán, Doi cocoși aventuroși. Un berbec zevzec. Năzdrăvanul Martinică, București, 1965 (în colaborare cu Ion Acsan); Menelaos Ludemis, Cântece sugrumate, București, 1972 (în colaborare cu Dorina Talaz); V. I. Bâkov, Al cincilea ștreang, București, 1973 (în colaborare cu Rodica Șiperco); Nicolai Rubcov, Steaua câmpului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288524_a_289853]
-
vasfrîns, covil, pelice, vîntă etc.), par astăzi bizare, mai ales romantice, lipsite de percepțiunea istorică. Dimpotrivă, ele aparțin tipului clasic și această intenție cere circumstanțe ușurătoare. Modelul lui Asachi e romanul cavaleresc, acela întrupat în Ariosto mai ales, adică istoria aventuroasă cu fabulos aranjat în gust clasic, cu lipsa totală de instinct geografic. Pretutindeni sunt numai păduri mari și întinse pajiști, castele și grădini pierdute în imense singurătăți, în ciuda cărora, fară nici o respectare a legilor timpului, eroii se întîlnesc să se
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cărții e rezervată unui cerc restrâns care s-a adaptat limbajului. Cât despre valoarea conținutului, ea ar fi fost cu mult mai mare dacă el ar fi fost redactat și publicat măcar când s-au făcut călătoriile acestui surprinzător spirit aventuros, adică între 1835-1844. Totuși nici atunci ele n-ar fi fost documentul unei alte receptivități pentru fenomenul geografic și social european, după naivitățile (suave însă) ale lui Dinicu Golescu. Căci în epoca aceasta scria corespondență Kogălniceanu, își culegea impresiile turistice
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
berbecește, ca până la iarnă să te văz crap îmblănit." Din toată scrierea se desprinde o savoare ciudată. Mateiu Caragiale este și el promotor al balcanismului literar, acel amestec gras de expresii măscăricioase, de impulsiuni lascive, de conștiință a unei ereditări aventuroase și turburi, totul purificat și văzut mai de sus de o inteligență superioară. Citatul enigmatic din Biblia latină stă alături de "era dat în Paște", într-un amestec fastuos cu o curte turcească. Autobiografia lui Pantazi este remarcabilă tocmai prin strania
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
e încă prea dificultos, însă repudiază acum "turnul de fildeș", pregătind o nouă lirică, Horia Stamatu asocia, în spiritul lui Jean Cocteau, cotidianul cu solemnul în improvizații ce "fac să roșească pe poeți", Dragoș Vrînceanu cultiva același mod al creionului aventuros cu ceva "crepuscular", Ion Pogan scria o lirică a "cîiniei" (cu punct de plecare în "răpusul câine Fox" al lui Barbu), Andrei Tudor creiona și el cu umor sentimental, închipuindu-se amiral în mare ținută în mijlocul mării, Mircea Pavelescu scria
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a publicisticii eminesciene realizându-se relativ târziu, cât și de natură subiectivă, vizând impactul personalității unor exegeți, situație ce a generat preluarea necritică și promovarea fără rezerve a judecăților lor de valoare. Apropierea de opera eminesciană poate părea o întreprindere aventuroasă pentru orice cercetător, date fiind multitudinea exegezelor și autoritatea unora dintre interpreți. Ce șansă mai poate avea un cercetător să acceadă la lumea de sensuri a textului eminescian? Ce posibilitate există să străbați platoșa de judecăți formulate de-a lungul
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
semioticii care, prin dialogul deschis între discipline precum lingvistică, sintaxă, semantică, pragmatică, favorizează o mai bună înțelegere a structurii și funcționalității limbajului obiect, în cazul nostru a limbajului politic eminescian. Asumarea ca obiect a operei eminesciene poate părea o întreprindere aventuroasă pentru orice cercetător, date fiind multitudinea exegezelor și autoritatea unora dintre interpreți. Ce posibilitate există să străbați zidul de (pre)judecăți ridicat de-a lungul timpului în jurul creației lui Eminescu? Cum să nu fii copleșit de personalitatea creatoare a celui
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
pot fi într-adevăr puse în lumină și valorificate din plin. Ipoteză aparent îndrăzneață, dar pe care tendința globalizării dusă până la capăt o poate face posibilă. Textul-cheie este Literatura europeană și universală; o nouă perspectivă comparatistă. Este chiar atât de aventuros păstrând toate proporțiile să presupunem că, în condiții specifice de raportare, un autor român, sub un aspect sau altul, poate să intereseze undeva, selectiv, în spațiul literaturii universale? Deci selectivitate fără frontiere, prin depășirea complexelor subalterne și a subordonării mimetice
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
fortificate în Țările-de-Jos. Ludovic al XIV-lea, care nu a putut înfrînge Olanda dar a rezistat victorios unei puternice coaliții europene, era atunci la apogeul puterii sale. Dar, departe de a sta pe loc, el se lansează într-o politică aventuroasă de anexări în plină pace (în special Strasbourg în 1683) și de provocări de orice fel care, în mai puțin de zece ani, duc la o nouă coaliție a unei mari părți a Europei. Principalilor prinți germani și împăratului, regrupați
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
fiul său, încă foarte tînărul Rege Mihai, ar fi urgentat cu firescul și decentul procedeu al unei țări normale aducerea rămășițelor părintești și așezarea lor lîngă celelalte auguste morminte de la Curtea de Argeș. Cu o minimă/ maximă condiție: detașarea îndrituită a memoriei aventurosului tată de numele nu mai puțin aventuroasei sale companioane întru pasiune. Și asta, nu din ingerință în intimitatea vieții regelui tată, ci din motivul mult mai moral-plauzibil al cinstirii memoriei Reginei mamă Elena, atît de dureros marcată, o viață, de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ar fi urgentat cu firescul și decentul procedeu al unei țări normale aducerea rămășițelor părintești și așezarea lor lîngă celelalte auguste morminte de la Curtea de Argeș. Cu o minimă/ maximă condiție: detașarea îndrituită a memoriei aventurosului tată de numele nu mai puțin aventuroasei sale companioane întru pasiune. Și asta, nu din ingerință în intimitatea vieții regelui tată, ci din motivul mult mai moral-plauzibil al cinstirii memoriei Reginei mamă Elena, atît de dureros marcată, o viață, de tupeul celeilalte, intrusa. De altfel, acesta a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
oricum memoria în jumătatea de secol totalitar. Veselele noastre posturi t.v. n-au mai prididit cu picante amănunte din viața dispărutului rege, care mă rog a mai fost, printre altele, și un mecena al culturii, cu tensiunile sub care aventurosul și-a ținut, vai!, cumintea familie regală, cu amorul lui telenovelic pentru Lupeasca etc. etc. (De fapt, zicem noi, azi, un șef de stat inteligent și autoritar, ce s-a aflat nu singurul în Europa în bătaia furtunii ce se
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
e greu de rezumat: extrem de bogat, alcătuit din elemente de o mare diversitate, el tinde să coincidă cu o imagine panoramică a existenței umanității moderne. Câteva filoane tematice privilegiate sau corpuri de motive și situații recurente pot fi totuși remarcate: „aventurosul” romanesc (parodiat cu ironie și bună dispoziție), patrimoniul autobiografic (de la spațiul fabulos, transfigurat de nostalgie, al Târgoviștei până la sihăstrirea intermitentă la Pietroșița, în anii deplinei maturități, o pregnanță obsesivă dobândind-o episodul unui foarte grav accident feroviar din care scriitorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]