128 matches
-
diffusione dell’astronomia e dell’astrologia mesopotamica in India attraverso la mediazione iranica”, În L’astrologia e la sua influenza nella filosofia, nella letteratura e nell’arte dall’età classica al Rinascimento, Milano, pp. 9-50. Panaino, A. (1993), „L’innologia avestica”, În L’inno tra rituale e letteratura nel mondo antico, Atti di un colloquio (Napoli 1991), Roma, pp. 107-123. Pavry, J.C. (1929), The Zoroastrian Doctrine of a Future Life from Death to the Individual Judgement, New York. Paymaster, R.B. (1954), Early
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
La nivel pur lexical, unicul element din aria teologică ce se poate reconstitui cu certitudine și care este atestat și În epoca istorică Într-un număr Însemnat de limbi, este termenul „zeu” (cf. Watkins, 1974): În vedică devaxe "deva"-, În avestică da¶va (care, În urma reformei religioase a lui Zoroastruxe "Zoroastru", a primit sensul de „demon”), În latină deus, În irlandeza veche dia, În lituaniană di?vas, În nordica veche tívar (pl.); din acești termeni se reconstituie cuvântul indo-european *deiwos, „zeu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
pentru „zeu” este substituit de forme inovatoare, așa cum se Întâmplă cu germanicul *gudaz (despre care se va vorbi la momentul potrivit), slavul bogu (Împrumutat din iraniană), grecescul theòs și armeanul dik’ (pl.), etimologic identice, dar cu o etimologie controversată, din avesticul baga(„cel care acordă șomului destinulț”), din toharicul ñkät/ñakte („Împărțitorul”). Alte confruntări În aria semantică a religiei sunt destul de incerte și controversate. De exemplu, nu se poate afirma cu siguranță că termenul latin flamen este comparabil cu cel vedic
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
definiție, care devine abia mai târziu nume propriu (cf., În persana veche, auramazd³), acoperă probabil o transformare a prezoroastrianului Varuna. Ipoteza este susținută de două aspecte. Primul este de ordin lingvistic: compusul vedic mitr³varuña-, „Mitraxe "Mitra" și Varuna”, corespunde În avestică compusului mitra-ahuraxe "ahura", „Mitra și Ahuraxe "Ahura"”; este de presupus ca unității primilor membri să-i corespundă unitatea membrilor secunzi; iranianul Ahura (Mazd³xe "Mazda>") ar fi deci echivalent cu indianul Varuna. Al doilea aspect este de ordin textual: În religia
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
răspuns doar printr-o nouă Întrebare: exista o Împărțire socială În epoca indo-europeană? La Începutul anilor ’30, atât Dumézil (1930), cât și Benveniste (1932) au studiat problema stratificării sociale și au descoperit o analogie perfectă Între situația vedică și cea avestică. Am văzut deja În imnul rigvedic X, 90, 12 că Împărțirea cvadripartită a societății indiene este văzută ca fiind rezultatul jertfei și Împărțirii ulterioare a Omului Primordial: din gura sa se naște preotul (brahman-), din brațele sale, războinicul (r³janya-, kÌatrya-
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
limbi indo-europene, termenii care desemnează „preotul”, deși nu se suprapun total, prezintă totuși analogii formale, fiind dezvoltate din rădăcina indo-europeană *bher-, „a aduce”, căreia i se adaugă un prefix deictic „spre” sau „În fața”: În mesapică tabaras, În umbriană arsfertur, În avestică frab?r?tar-. O structură analoagă are termenul pentru „sacrificiu”: În vedică prabh•ti-, brabharman-, În avestică frab?r?ti, În galeză abert, În irlandeza veche idbart. Pare deci posibilă reconstituirea, dacă nu chiar a semnificației exacte a celor două
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
din rădăcina indo-europeană *bher-, „a aduce”, căreia i se adaugă un prefix deictic „spre” sau „În fața”: În mesapică tabaras, În umbriană arsfertur, În avestică frab?r?tar-. O structură analoagă are termenul pentru „sacrificiu”: În vedică prabh•ti-, brabharman-, În avestică frab?r?ti, În galeză abert, În irlandeza veche idbart. Pare deci posibilă reconstituirea, dacă nu chiar a semnificației exacte a celor două lexeme indo-europene, cel puțin a formei lingvistice interne: preotul este cel care aduce obiectul jertfei Înaintea (Înspre
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
luând, de aici Înainte, rusa ca unic exponent al slavei și omițând celelalte limbi slave: 1) slava și iraniana au eliminat numele indo-european al cerului (ca obiect al cultului: *dy¶us), Înlocuindu-l cu termenul *nebhos(În rusă, nebo; În avestică, nabah-), care, inițial desemnează norii; 2) termenul *deiwos, „zeu”, dobândește valoare de „demon” (În rusa veche, divú, „pasăre infernală”; În avestică, da¶va„demon”) și este Înlocuit de: 3) *bhogo(În rusă, bog; În avestică, baga-), care, la origine, Însemna
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
numele indo-european al cerului (ca obiect al cultului: *dy¶us), Înlocuindu-l cu termenul *nebhos(În rusă, nebo; În avestică, nabah-), care, inițial desemnează norii; 2) termenul *deiwos, „zeu”, dobândește valoare de „demon” (În rusa veche, divú, „pasăre infernală”; În avestică, da¶va„demon”) și este Înlocuit de: 3) *bhogo(În rusă, bog; În avestică, baga-), care, la origine, Însemna „distribuitor (al destinului oamenilor)”; 4) termenul slav pentru „credință” (În rusă, vìra) are un corespondent exact doar În avestică, varena-, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
nebhos(În rusă, nebo; În avestică, nabah-), care, inițial desemnează norii; 2) termenul *deiwos, „zeu”, dobândește valoare de „demon” (În rusa veche, divú, „pasăre infernală”; În avestică, da¶va„demon”) și este Înlocuit de: 3) *bhogo(În rusă, bog; În avestică, baga-), care, la origine, Însemna „distribuitor (al destinului oamenilor)”; 4) termenul slav pentru „credință” (În rusă, vìra) are un corespondent exact doar În avestică, varena-, cu aceeași semnificație; 5) termenii vechi din rusă, svjatú, „sfânt (În sens creștin)”, și lituanianul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
infernală”; În avestică, da¶va„demon”) și este Înlocuit de: 3) *bhogo(În rusă, bog; În avestică, baga-), care, la origine, Însemna „distribuitor (al destinului oamenilor)”; 4) termenul slav pentru „credință” (În rusă, vìra) are un corespondent exact doar În avestică, varena-, cu aceeași semnificație; 5) termenii vechi din rusă, svjatú, „sfânt (În sens creștin)”, și lituanianul sveñtas, cu aceeași semnificație, Își au corespondent doar În avestică, spenta-, „sacru, sfânt”; 6) termenul rus vopit’, a „invoca”, corespunde avesticului ufyeimi, „eu invoc
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
4) termenul slav pentru „credință” (În rusă, vìra) are un corespondent exact doar În avestică, varena-, cu aceeași semnificație; 5) termenii vechi din rusă, svjatú, „sfânt (În sens creștin)”, și lituanianul sveñtas, cu aceeași semnificație, Își au corespondent doar În avestică, spenta-, „sacru, sfânt”; 6) termenul rus vopit’, a „invoca”, corespunde avesticului ufyeimi, „eu invoc”; 7) termenul rus zvat’, „a invoca”, corespunde avesticului zbay³ , „eu voi invoca”; 8) termenul rus gatat’, „a vorbi misterios”, poate fi confruntat cu termenul avestic g³th³
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
exact doar În avestică, varena-, cu aceeași semnificație; 5) termenii vechi din rusă, svjatú, „sfânt (În sens creștin)”, și lituanianul sveñtas, cu aceeași semnificație, Își au corespondent doar În avestică, spenta-, „sacru, sfânt”; 6) termenul rus vopit’, a „invoca”, corespunde avesticului ufyeimi, „eu invoc”; 7) termenul rus zvat’, „a invoca”, corespunde avesticului zbay³ , „eu voi invoca”; 8) termenul rus gatat’, „a vorbi misterios”, poate fi confruntat cu termenul avestic g³th³, „imn sacru”; 9) cuvântul rus åașa, „cupă”, are corespondent doar În
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
din rusă, svjatú, „sfânt (În sens creștin)”, și lituanianul sveñtas, cu aceeași semnificație, Își au corespondent doar În avestică, spenta-, „sacru, sfânt”; 6) termenul rus vopit’, a „invoca”, corespunde avesticului ufyeimi, „eu invoc”; 7) termenul rus zvat’, „a invoca”, corespunde avesticului zbay³ , „eu voi invoca”; 8) termenul rus gatat’, „a vorbi misterios”, poate fi confruntat cu termenul avestic g³th³, „imn sacru”; 9) cuvântul rus åașa, „cupă”, are corespondent doar În limba pahlavi, *åașak, cu aceeași semnificație (care se continuă În armeanul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În avestică, spenta-, „sacru, sfânt”; 6) termenul rus vopit’, a „invoca”, corespunde avesticului ufyeimi, „eu invoc”; 7) termenul rus zvat’, „a invoca”, corespunde avesticului zbay³ , „eu voi invoca”; 8) termenul rus gatat’, „a vorbi misterios”, poate fi confruntat cu termenul avestic g³th³, „imn sacru”; 9) cuvântul rus åașa, „cupă”, are corespondent doar În limba pahlavi, *åașak, cu aceeași semnificație (care se continuă În armeanul åașak, din nou cu același sens); 10) termenul rus ra¹, „paradis”, corespunde avesticului ray-, „beatitudine”. La fel de interesant
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
fi confruntat cu termenul avestic g³th³, „imn sacru”; 9) cuvântul rus åașa, „cupă”, are corespondent doar În limba pahlavi, *åașak, cu aceeași semnificație (care se continuă În armeanul åașak, din nou cu același sens); 10) termenul rus ra¹, „paradis”, corespunde avesticului ray-, „beatitudine”. La fel de interesant este și faptul că anumiți termeni slavi au legături etimologice cu numele proprii ale divinităților iraniene: rusescul mir, „pace”, cu avesticul mithra (zeul care domnea asupra ordinii cosmice și asupra relațiilor corecte dintre oameni); termenul din
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
continuă În armeanul åașak, din nou cu același sens); 10) termenul rus ra¹, „paradis”, corespunde avesticului ray-, „beatitudine”. La fel de interesant este și faptul că anumiți termeni slavi au legături etimologice cu numele proprii ale divinităților iraniene: rusescul mir, „pace”, cu avesticul mithra (zeul care domnea asupra ordinii cosmice și asupra relațiilor corecte dintre oameni); termenul din rusa veche jadrú; „puternic, rapid”; cu avesticul indra(zeul războiului); rusescul svobod’, „liber”, cu Sabàzios (zeu identificat cu Dionysosxe "Dionysos" de diferite populații de la răsărit
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
faptul că anumiți termeni slavi au legături etimologice cu numele proprii ale divinităților iraniene: rusescul mir, „pace”, cu avesticul mithra (zeul care domnea asupra ordinii cosmice și asupra relațiilor corecte dintre oameni); termenul din rusa veche jadrú; „puternic, rapid”; cu avesticul indra(zeul războiului); rusescul svobod’, „liber”, cu Sabàzios (zeu identificat cu Dionysosxe "Dionysos" de diferite populații de la răsărit de Grecia). Faptul că aceste congruențe Între lexicul religios iranian și cel slav pot fi interpretate ca o influență culturală a Iranului
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
a ceea ce arde”. În schimb, mai multe probleme pune numele Svarogúxe "Svarogu^" (cu derivatul său Svaroic¹), care a fost legat de unii cercetători de termenul rus svara, „luptă, Întrecere” (deci Svarogú ar Însemna „luptător, combatant”), de alții de vedicul svar, avesticul hvare, „soare”, și de vedicul svarga-, „cer luminos”, iar de alții de vedicul svar³j-, „rege suprem”; de asemenea, nu este foarte credibil etimonul propus de Pisani (1950a) care segmentează termenul Sva-rogú și vede În primul element numele indo-european al câinelui
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
a fost și zeu al războiului; iar această funcție a sa nu este incompatibilă, din punct de vedere conceptual, cu raportarea sa la foc sau soare; o paralelă potrivită se poate face cu zeul iranian Mithraxe "Mithra" care, În cultura avestică târzie, simbolizează soarele, dar dobândește, În același timp, o caracteristică tot mai pregnant războinică. d) Triglavxe "Triglav" Zeul Triglavxe "Triglav", divinitatea principală a cetății Szceczcin și a insulei Wolin (la gura de vărsare a râului Oder), are un nume semnificativ
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cu o prințesă bizantină, În 988. În afară de Perunúxe "Perunu^" și Da¹bogúxe " Daz^i^bogu^", despre care am vorbit deja, pe lista respectivă mai apar următoarele divinități: 1) Chúrsúxe "Chu^rsu^": probabil o divinitate solară provenită din lumea iraniană; cf. În avestică, hvare-khșa¶t½, În medio-persană, khwarș¶t, „Soarexe "Soare" Strălucitor”. 2) Stribogúxe "Stribogu^": este posibil ca și acesta să provină tot din lumea iraniană; ar putea deci să reprezinte o zeitate iraniană *strșbaăa, „mare zeu”. 3) Mokoș¹xe " Mokoși^": această divinitate ar
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
irațională, se potrivea bine cu Îndrăzneala celților, la fel de irațională În ochii lor. Însă lucrurile stăteau destul de diferit. În cultura indo-europeană se credea că cerul este făcut din piatră, iar urme lexicale ale acestei concepții ajung până În plină epocă istorică: În avestică, asmanînseamnă și „piatră” și „cer”, iar același lucru este valabil și pentru vedicul așman-; În greacă, termenul ³km½n („nicovală”, care, la Început, era o piatră mare) este glosat de Hesychius din Alexandria Împreună cu ouranòs. Așadar, celții păstraseră pur și simplu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ori cu referire la băutura sacrificală (havis), ce consta Într-un unt topit amestecat cu un lichid care provoca ebrietate, numit „soma”. Se pare că, În acest caz, germanicul *gudaa avut o evoluție asemănătoare cu cea a vedicului somași a avesticului haoma-, care desemnau inițial băutura folosită În cadrul jertfei; Însă aceasta, având efecte miraculoase asupra credincioșilor (conținea probabil un halucinogen, cf. Kuiper, 1970), ajunge să fie transformată În divinitate, astfel Încât panteonul vedic și cel avestic sunt Îmbogățite cu doi zei noi
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cu cea a vedicului somași a avesticului haoma-, care desemnau inițial băutura folosită În cadrul jertfei; Însă aceasta, având efecte miraculoase asupra credincioșilor (conținea probabil un halucinogen, cf. Kuiper, 1970), ajunge să fie transformată În divinitate, astfel Încât panteonul vedic și cel avestic sunt Îmbogățite cu doi zei noi: Somaxe "Soma", respectiv Haomaxe "Haoma". În favoarea acestei etimologii se adaugă și argumentul că astfel de substanțe halucinogene erau obișnuite În cultura șamanică ce a exercitat, fără Îndoială, o influență importantă asupra religiei germanice primare
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
deci inevitabilă comparația cu zeul vedic Yamaxe "Yama" (care Înseamnă tocmai „Geamăn”), din a cărui iubire incestuoasă cu sora lui Yamxe "Yam"șxe "Yamș" (Geamăna) s-a născut umanitatea. Acest mit Însă nu este doar indian, pentru că și În cultura avestică există un „Geamănul” (Yimaxe "Yima"), care a fost primul om și primul rege al Iranului: avem de-a face așadar cu un mit cel puțin indo-iranian. Dar faptul că și germanii plasează la Începuturile lor tot un „Geamăn” (Tuistoxe "Tuisto
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]