21 matches
-
soarele dogorește pământul, căci seceta nemiloasă a lăsat tristețe în inimile truditorilor ogorului (care se simt sărăciți și neajutorați); ori este auzită cum cântă, în seri lungi de toamnă, acompaniată vântul nostalgic care suflă peste câmpurile dezgolite anunțând: Frunzuliță de-avrămeasă, dragi haiduci, iarna se lasă..., e timpul, mergeți pe-acasă! Noi am merge, drag ne este de copii și de neveste, de părinți, surori și frați, dar ne-așteaptă înarmați, liftele păgânilor, dușmanii românilor”. Ascultând și lăcrimând cu cel sfânt
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1406786231.html [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > AM O IUBITĂ ȘI FRUMOASĂ ȘI GELOASĂ Autor: Ilie Popescu Publicat în: Ediția nr. 2105 din 05 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Eu: Foaie verde de-avrămeasă, am o iubită frumoasă, Se scoală de dimineață, se spală pe ochi, pe față, Trebăluiește prin casă, este mereu tare voioasă, Uneori și bucuroasă, că locuiește singură în casă! Apoi, se apucă să fumeze și să butoneze, Ca să se întremeze
AM O IUBITĂ ȘI FRUMOASĂ ȘI GELOASĂ de ILIE POPESCU în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 by http://confluente.ro/ilie_popescu_1475679777.html [Corola-blog/BlogPost/384349_a_385678]
-
Neculai-nou. Aici și-a făcut el casă, cu femeia lui Safta și fecioru-su Ghiorghe. Casa și-a-ngrădit-o cu cioate de copaci și pe lângă celelalte ale gospodăriei, și-a făcut și-o prisacă, fiindcă erau flori multe de tei și de buruiană avrămeasă care le place albinelor. Împrejurul casei lui Avram tot și-au făcut gospodării, feciori, gineri și argați de-ai lui și tot s-au înmulțit casele până s-a făcut sat de-a binelea. Deacolea au făcut cu toții o bisericuță
Avram Huiban [Corola-other/Imaginative/83509_a_84834]
-
casele până s-a făcut sat de-a binelea. Deacolea au făcut cu toții o bisericuță de lemn, cu hramul Sf. Neculai, căreia i se zicea și „biserica lui Avram”. Satul Avrămești își trage numele de la Avram Huiban și de la buruiana „avrămeasa”. Gheorghe Huiban s-a însurat cu Irina de la Neamț și tată-su i-a dat zestre Dealul-Merilor, întemeind un sat numindu-l Mărășești, după porecla „Mărăscu” care o purta Gheorghe, din pricină c-avea mere multe.
Avram Huiban [Corola-other/Imaginative/83509_a_84834]
-
soarele dogorește pământul, căci seceta nemiloasă a lăsat tristețe în inimile truditorilor ogorului (care se simt sărăciți și neajutorați); ori este auzită cum cântă, în seri lungi de toamnă, acompaniată vântul nostalgic care suflă peste câmpurile dezgolite anunțând: Frunzuliță de-avrămeasă, dragi haiduci, iarna se lasă..., e timpul, mergeți pe-acasă! Noi am merge, drag ne este de copii și de neveste, de părinți, surori și frați, dar ne-așteaptă înarmați, liftele păgânilor, dușmanii românilor”. Ascultând și lăcrimând cu cel sfânt
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_1406562487.html [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]
-
soarele dogorește pământul, căci seceta nemiloasă a lăsat tristețe în inimile truditorilor ogorului (care se simt sărăciți și neajutorați); ori este auzită cum cântă, în seri lungi de toamnă, acompaniată vântul nostalgic care suflă peste câmpurile dezgolite anunțând: „Frunzuliță de-avrămeasă,/ dragi haiduci, iarna se lasă...,/ e timpul, mergeți pe-acasă!/ Noi am merge, drag ne este/ de copii și de neveste,/ de părinți, surori și frați,/ dar ne-așteaptă înarmați,/ liftele păgânilor,/ dușmanii românilor/”. Ascultând și lăcrimând cu cel sfânt
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1407725558.html [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
soarele dogorește pământul, căci seceta nemiloasă a lăsat tristețe în inimile truditorilor ogorului (care se simt sărăciți și neajutorați); ori este auzită cum cântă, în seri lungi de toamnă, acompaniată vântul nostalgic care suflă peste câmpurile dezgolite anunțând: Frunzuliță de-avrămeasă, dragi haiduci, iarna se lasă..., e timpul, mergeți pe-acasă! Noi am merge, drag ne este de copii și de neveste, de părinți, surori și frați, dar ne-așteaptă înarmați, liftele păgânilor, dușmanii românilor”. Ascultând și lăcrimând cu cel sfânt
DOINĂ DE JALE, COMPOZITOR ŞI INTERPRET GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_1406474443.html [Corola-blog/BlogPost/357489_a_358818]
-
haiduci, Stânga deasemeni dă dovadă de dezinteres material. El ia două părți din pradă: “Una pentru arambasie, alta pentru voinicie”. O face însă formal; căci îndată după aceea cedează camarazilor de ceață toată partea sa, cu cuvintele: “ Când oi zice avrămeasa, duceți la copii acasă!” Când, într’o fugă de potera, haiducii scăpa într’o cânepă calcand-o și distrugand-o, Stânga ține să-i lase cultivatorului o straița cu bani, drept despăgubire: O trăistuța c’alegea, Cu cutitili sapă, Traista
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
psihico-erotică) etc. În secolul al XIX-lea, de pildă, în zona Bârladului, fiertura de mătrăgună cu vin era băută de „cei îndrăciți” (alienați mintal). Pentru același tip de tulburare psihică, în popor erau folosite și alte plante, pe lângă mătrăgună : rută, avrămeasă, cristienească, odolean, chica-dracului, buruiana-vinului ș.a. (35). Pe la 1866, în Muntenia, din aceleași plante se făcea o fiertură în care se scălda bolnavul de „zburător” și „lipitură” (170, p. 445). Sigur că, luată în doze prea mari, mătrăguna nu vindeca afecțiunile
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în afară de mătrăgună, în cadrul medicinei populare românești sunt cunoscute și folosite diverse alte plante care conțin substanțe toxice și psihotrope : laur sau ciumăfaie (Datura stramonium) (36), odolean (Valeriana officinalis), mac (Papaver somniferum), mutulică sau mătrăgună mică (Scopolia carniolica), omag (Aconitum tauricum), avrămeasă sau veninariță (Gratiola officinalis), cornul- -secarei (Claviceps purpurea), măselariță (Hyoscyamus niger), talpa- - gâștei (Leonurus cardiaca), mutătoare (Bryonia alba), cucută (Cicuta virosa) ș.a. Despre ultimele patru știm că erau folosite de către daci, din lucrările lui Dioscoride (De materia medica, secolul I
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
rusaleț”. Comportamentul extatic și transa călușarilor sau a bolnavilor pe care aceștia îi tămăduiesc sunt bine cunoscute. În practicile lor ritual-terapeutice, călușarii se folosesc și de anumite plante medi- cinale, unele cu virtuți psihotrope : mai ales pelin, dar și usturoi, avrămeasă (Gratiola officinalis), sânziene (Galium verum) etc. Dr. C.C. Ghenea, care a adus unele Contribuții la studiul dansului călușarilor, a conchis că vătafii de călușari nu numai că știau și aplicau „multe rețete bazate mai ales pe plante medicinale”, ci și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
parte dintr-un registru special al obiectelor divinatorii. În genere, sunt folosite acele plante care sunt învestite cu o simbolistică aparte. Deși sunt utilizate cel mai adesea în medicina magică, ele pot fi folosite cu succes și pentru preziceri. Busuiocul, avrămeasa, mătrăguna, năvalnicul etc. sunt plante cu virtuți magico-divinatorii246. "Mi-a spus bunica că poți să-ți vezi ursitul în noaptea de Anul Nou. Ai nevoie de o oglindă, un pieptene și un fir de busuioc. După ce te piepteni și te
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
femeia însărcinată să fie tămăduită de "zburător", moașa sau o babă din sat aduce "apă neîncepută", o toarnă într-o căldare, pune nouă feluri de plante la fiert, apoi se spală bolnava, iar apa se aruncă la răspântii, rostind descântecul: "Avrămeasă / Cristineasă, / Leușteanu, / Și odoleanu, / Mătrăgună, / Sânge de nouă frați, / Iarba ciutei / Și mama pădurii. Cum se sparge târgul, / Cum se sparge oborul, / Așa să se spargă faptul / Și lipitura / Și zburătorul. / Cum se răspândesc răspântiile, / Așa să se risipească vrăjile
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de albine, de borș crud (cât mai mult), de usturoi (cât mai des, zilnic dacă se poate); de slănină crudă cu usturoi, când se bea ceai din floare de alun sau lapte nefiert de ceapă roșie; de miere, de hrean, avrămeasă, busuioc și buruiană Împușcată, fierte În apă; de miere și iarba codrului, de fiertură de mure amestecată cu untură ori fiertură de coada șoricelului cu untdelemn, de iarbă mare cu vin, fiertură de frunze și rădăcini de pătlagină În lapte
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
foarte gravă, manifestată prin dureri foarte mari de stomas, vărsături, diaree, deshidratarea țesuturilor și tulburarea tuturor funcțiilor organismului. Netratată duce adesea la moarte. Bolnavii erau tratați cu fierturi din buruiana spinoasă numită holeră și oblojeli cu zirnă, jaleș, stânjenei galbeni, avrămeasă, floare de leac, gălbenele. Legători pe burtă cu piper, usturoi și pucioasă. Ceai din mentă, de ghințură galbenă. Clisme cu fiertură din coajă de stejar alb sau mălin. Consum de fiertură din făină de ovăz, din frunze și/sau scoarță
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cel Înfierbântat bea apă rece, din eforturi deosebite sau din răceli foarte mari. Se manifestă prin dificultăți de respirație, arsuri În coșul pieptului, durerea plămânilor, junghiuri În spate, tuse violentă, zbaterea plămânilor. Tratamente populare Ceaiuri din flori de anason, de avrămeasă, de creștineasă, din flori de fân, fructe de hamei, de ienupăr sau de isop, din lumânărică, de măceș, mătase verde de porumb, din flori de nalbă roz, frunze de pătlagină, muguri de brad, pin, frunze de podbal, floare de soc
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
din rădăcină de ștevie creață, rădăcină de brusture, cu echinacea. Un remediu des folosit În medicina populară este consum de ceaiuri și spălături cu fierturi de ciucușoară (albiță), negrușcă, buruiană de cinci degete, Închegătoare, cimbrișor de câmp, barba boierului sau avrămeasă, cătină, buruiană de in. PĂDUCHI LAȚI (lăței) Frunze de tutun cu fiertură de țintaură, semințe de pătrunjel și nucșoare, care se aplică pe locul infectat. Ungeri cu săricică, camfor, argint viu, albuș de ou și spirt sau rachiu tare. Leșie
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
și mentă, ori un bulgăraș de camfor. Se afumă patul de dormit cu sulcină albă și cu tămâie. Sub perna celor ce nu pot să doarmă liniștiți, a lehuzelor și a copiilor mici, mai cu seamă, se puneau busuioc sfințit, avrămeasă, creștinească, mentă sfințită sau o sticluță cu aghiazmă. APRINDEREA CAPULUI (apoplexie, atac cerebral, insolație, meningită, stări depresive, surmenaj) Ceaiuri și calmante cu avrămeasă, brăduleț, bujor alb, buruiana cea mare, buruieni de dânsele, buruieni negre, busuioc, cicoare, cimbru de câmp, ciuboțica
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
pot să doarmă liniștiți, a lehuzelor și a copiilor mici, mai cu seamă, se puneau busuioc sfințit, avrămeasă, creștinească, mentă sfințită sau o sticluță cu aghiazmă. APRINDEREA CAPULUI (apoplexie, atac cerebral, insolație, meningită, stări depresive, surmenaj) Ceaiuri și calmante cu avrămeasă, brăduleț, bujor alb, buruiana cea mare, buruieni de dânsele, buruieni negre, busuioc, cicoare, cimbru de câmp, ciuboțica cucului, coada mânzului, coada șoricelului, coada vacii, rădăcină de frăsinel, de hamei, de iov, iarba gâștii, lămâiță, levănțică, lojniță și de lumânărică. Ceai
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
fierturi de mușețel. VORBIRE ÎN TIMPUL SOMNULUI (lipitură) Bolnavul de "lipitură" sare din somn, bâiguie. În Muntenia, i se dă să mănânce fudulii de cal negru, arse și pisate, amestecate cu rachiu de drojdie. În Moldova, se afumă bolnavul cu planta avrămeasă și se scaldă cu fiertură de drețe, zburătoare și fulgoace. Se afumă bolnavul cu planta pana zburătorului sau cu părul lupului. ENUREZIS ("pipi" În pat) Când un copil face "pipi" noaptea În pat fără voie, În medicina populară se folosește
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
să pui la cap, de la o ureche la alta. Cine are venin la inimă: să fiarbă cimbru În oțet cu miere și să bea pe nemâncate, că se va tămădui. De cea bubă: să sapi o buruiană ce se cheamă avrămeasă, să o piseze, să o faci turtă și să o pui pe bubă, de două sau trei ori. Pentru dureri de cap: să iei chimen și să pisezi și să presari cu acest chimen o felie de pâine, apoi să
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]