21 matches
-
occidentalizare, vom avea de-a face cu tranziții, deci cu fenomene de aculturație, enculturație, contra-culturație și interculturalitate. Motivele extinderii acestui model cultural-valoric, care poate fi definit politic prin formulele capitalism democratic sau democrație liberală, sînt numeroase, unele indiscernabile, chiar dificil avuabile, dar cîteva pot fi precizate cu o anume certitudine: a. performanțele economice ale capitalismului, fundamentat pe proprietatea privată și piața liberă, dar și pe puterea cunoașterii științifice; (6) b. performanțele politice ale democrației, fundamentată pe pluralismul politic, deci pe liberatatea
DESPRE MODERINITATEA ŞI MODERNIZAREA ROMÂNIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_moderinitatea_si_modernizarea_romaniei_.html [Corola-blog/BlogPost/364701_a_366030]
-
de armata română în 1916-1917. Perspectiva narativă este îndeobște a unui participant direct, implicat, care însă cedează prim-planul altor personaje: cunoscuți, comandanți, colegi de școală militară sau simpli soldați. Detașată și sinceră, neevitând scenele atroce și trăirile mai greu avuabile, narațiunea impune impresia de autenticitate. La aceasta mai contribuie descrierea nuanțată, alternând precizia militarului cu sensibilitatea față de natură a unui poet, precum și priceperea în portretizare, inclusiv prin limbaj, mai ales în cazul combatanților veniți de la țară. Remarcabile sunt, astfel, portretul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286420_a_287749]
-
accepte inepuizabila disponibilitate a ființelor umane de a se minți pe ele însele, redobândindu-și de mult uitata obârșie angelică prin adorația idolului generator de sublim numit Maria Callas. Ceea ce nu înseamnă că trece peste etapele și momentele mai puți avuabile din biografia ei artistică, că edulcorează ambiția, declinul și masca tragică a idolului în agonie. Bulversată și jignită de moarte, Cora scrie printr-un act propriu deznodământul polițist al cărții, un fel de ultimă cronică neagră pentru ziarul local și
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
diferență în afara literaturii, fie ea citită, scrisă sau tradusă. Dac-ar trebui să alegeți între aventură și pasiune, spre care dintre ele ați înclina? Cât din viața dumneavoastră a fost pasiune, și cât aventură? Care au fost marile ne bunii avuabile? Ați practicat excesul? Vă încumetați la o sistematizare a viciilor, mărunte sau mari, cărora v-ați abandonat? A.R. Ei, de data asta iată o întrebare cam prea intimă. De fapt, un snop de întrebări. Aș putea să invoc dreptul
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
cel norocos va trebui să insiste, odată și odată, asupra acestei farse a culturalizării maselor, cât și asupra dramei intelectua lilor noștri precipitați Într-un climat atât de ren tabil culturalilor și propagandiștilor, adică indivizilor fără nici un talent sau meserie avuabilă, și atât de ostil creato rilor de valori culturale originale, din acelea care Înfruntă, la rigoare, nivelul de Înțe legere și gustul prea comun al publicului. Am cunoscut și eu de aproape această minciună a culturalizării satelor și orașelor noastre
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
personajul lui Goethe, gata să coboare la Mume cu cheia ce i-o încredințase Mefisto, simte cum în mâna lui cheia crește (Blaga zicea de-a dreptul „se scoală“): Dar jocul formidabil și întreținând gustul nostru pentru aventură era altul, avuabil. În fața universității se întindeau două lungi și înguste peluze, gazonul lor fiind mărginit de un brâu de piatră cubică pe care, ziua, studenții se așezau să ciorovăiască la soare. Acolo ne strângeam, seara, după ce se lăsa un pic întunericul, toți
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
de trei săptămîni am fost atent la mine însumi, la disputele din sufletul meu divizat. Încerc să-mi adun forțele morale și intelectuale pentru lupta cu fobiile și cu depresia. Încerc să pun capăt unei uzuri penibile, unor frămîntări greu avuabile. Încerc să obțin din contactul cu natura semnele și înțelesurile care să mă stabilizeze și să mă fortifice interior. Lumina dimineții sau cea a nopții cu lună, măreția unui arbore ori liniștea unei alei devin, din această perspectivă, alinătoare. Încep
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
reflexe mentalitare, și în cele din urmă un complex identitar. O parte din enunțurile catalogate drept inepte sunt formele sublimate în paradox a unor judecăți pertinente în microsocietățile convulsionate de delirul politic sau de pasiuni mai mult sau mai puțin avuabile. „Ori toți să muriți, ori toți să scăpăm !”, celebra replică a lui Rică Venturiano din O noapte furtunoasă, ne amuză pentru că citim în ea un act manqué, fără să obser- văm rațiunea pragmatică a jucătorului politic care ne transmite că
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
care i le mai traducea soțul. Am spus „sentimente amestecate”, pentru că exista, cred, și o anumită conștiință, inegal distribuită, a limitelor, a frânelor, pe care cei prezenți și le impuneau din motive de afiliere instituțională, mai mult sau mai puțin avuabilă, sau din motive de jenă (variabilă și ea), privind diferența de statut (grad de instruire, dar și, mai ales, de convingeri și orientare politică) dintre noi. Cel mai apropiat de structura noastră era poetul Vasile Țurcanu (câteva cărți de poezie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
ca prin urechile acului, de incredibillele primejdii ce-l pasc. Partea proastă e că odată pericolul trecut, clasa politică s-a relaxat brusc, în cunoscutu-i stil cinic-flegmatic, continuând să-și vadă de micile interese, mai mult sau mai putin avuabile. Ca restaurația comunistă e dorită, fie și inconștient, de unii oameni care aparent se află de partea democrației o dovedesc măsurile incredibile luate de noul ministru de Interne, Dudu Ionescu. Logică acestui personaj e în cel mai bun caz bizară
Cârnati pentru Europa by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18130_a_19455]
-
teatrul este cu totul altceva decât lectura. în al treilea rând, un lung stagiu la emisiunea Teatru radiofonic mi-a lăsat amintirea unei combinații unde lectura "pe roluri" și decorul sonor țin locul imaginii și nu o însoțesc. Iată motivele avuabile, pentru care inițiativa Teatrului Act prin care eram invitată să ascult piese noi, întâi din dramaturgia germană și apoi din cea elvețiană, nu mi-a stârnit un entuziasm excesiv. M-am decis să mă duc, totuși, trecând și peste motivele
Un loc curat by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/15277_a_16602]
-
răspund. Pe mine, ura mă paralizează ca veninul șarpelui. Am o reacție întârziată, ca față de ceva care n-ar aparține speciei umane și de care până și animalele sunt cruțate. Bănuiesc că în ură intră o mulțime de alte sentimente, avuabile sau nu, precum frustrarea, invidia, gelozia sau rivalitatea. Doar că acestea pot avea, unul câte unul, o anumită îndreptățire, în vreme ce ura nu are nici una. Sau poate că are una: frica. De celălalt, mai bun decât mine, căruia natura sau societatea
Cui i-e frică de Pleșu și de Patapievici? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4743_a_6068]
-
au subțiat până la insignifianță. Evident că vina principală o poartă familia regală însăși. Uitând să spună "nu", exponenții ei principali au acceptat să devină anexele diverselor forțe politice dispuse să facă "țal!" în schimbul unor servicii mai mult sau mai puțin avuabile. Intrarea intempestivă în scenă a lui Radu Duda (nici o aluzie la profesiunea de bază a "prințului"!) a accelerat un proces început sub oblăduirea lui Iliescu și iuțit de evoluția implacabilă a evenimentelor. Nu are nici o importanță că Radu Duda se
Monarhie sau Republică? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7239_a_8564]
-
de școală militară ori de soldați din subordine. De aici preponderența relatărilor obiective, la persoana a III-a. O indubitabilă autenticitate este asigurată narațiunii prin descrierea detașată și sinceră a unor scene atroce și a unor trăiri îndeobște mai greu avuabile ca, de exemplu, clipele de lașitate. Mai contribuie la aceasta o precizie a detaliului, relevînd formația militară a autorului, și o undă de lirism în fața naturii, un dar al povestirii și o certă capacitate de a portretiza în cîteva tușe
O figură din insectarul lui E. Lovinescu by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13323_a_14648]
-
poate desfășura telefonic (de către cei cărora nu le pasă de timpul irosit și de costul conversației) sau prin viu grai; el poate privi evenimente autobiografice din trecutul mai mult sau mai puțin îndepărtat (uneori distorsionate de trecerea anilor), nu numai avuabile, ci și de natură să dezvăluie sau să arunce un puternic fascicol de lumină asupra unor însușiri personale ieșite din comun - sensibilitate, înțelepciune, bunătate, generozitate, curaj, capacitate de sacrificiu și uitare de sine în folosul altora etc., etc.; în aceeași
Despre nombrilism by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/9384_a_10709]
-
om de succes (în care literatură trebuie luat în cel mai larg sens ca să cuprindă și compilațiile de "psihologie aplicată", "arta învățării fericirii", paranormalități etc., iar la succes ar trebui adăugat pentru precizie comercial), interviul reface, prin întrebări prudente, cariera avuabilă a autorului grafoman. Cu un tată aviator decorat pe frontul de Est, arestat la întoarcerea din prizonieratul în URSS și un bunic deținut politic, Pavel Coruț absolvă în 1970 Școala Superioară de Ofițeri de Marină de la Constanța și un an
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7512_a_8837]
-
contemporane. Doar discreția prevenitoare îl face pe Lovinescu să nu dorească a-și publica însemnările încă din timpul vieții, rezervându-le posterității. Numai că, pe parcurs, ele capătă tot mai pronunțat " deși cu intermitențe " un caracter ce nu se vrea avuabil, nici sub raportul elementelor de conținut, nici sub cel al formelor de exprimare stilistică, cu toate că acestea din urmă își atenuează întrucâtva corozivitatea, pe măsura înaintării în timp. Este evident că Lovinescu nu se gândea și nu ar fi dorit nici o
Agendele literare ale lui E. Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12703_a_14028]
-
nu? Să ne Înțelegem: nu este nici o acuzație, nici un reproș În ce spun eu acum despre sursele Codului, care este un roman, cu toate că mulți au căutat și chiar cred că au găsit În el mai mult decât atât. Mai puțin avuabilă ar fi risipa de literatură cu pretenții de cercetare istorică produsă În epocă de autori francezi, englezi, belgieni și chiar elvețieni, care nu mai au deloc scuza recursului la ficțiune și care Încearcă să acrediteze cu seriozitate existența, prin deceniul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
echilibrul căutat în judecăți, la care îndeamnă condiția noastră de muncitori cu experiență limitați nu numai cronologic; viziunea maniheistă îi este cu desăvârșire străină. Aparent paradoxal, Al. Zub este un pragmatic, atent la idei și conduite ce converg spre crezuri avuabile în două cuvinte: istorie și finalitate (titlul uneia din cărțile sale), ideea de finalitate operând, din capul locului, ca cea mai viguroasă obsesie profesională. El subscrie la afirmația lui Lucian Blaga, potrivit căruia „există două realități a căror imensă, zdrobitoare
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
din cauza a ceea ce eu numesc efect de legitimitate: de îndată ce cineva este întrebat ce citește, el înțelege: ceea ce citesc merită să fie declarat? Adică: lecturile mele sunt literatură legitimă? Când este întrebat: vă place muzica, el înțelege: vă place muzica clasică, avuabilă? Și nu răspunde ce ascultă sau citește cu adevărat, ci ce i se pare legitim din ce se întâmplă să fi ascultat sau citit [...]. Deci declarațiile sunt extrem de suspecte." Pierre Bourdieu, "La lecture, une pratique culturelle", în Roger Chartier, Pratiques
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
pp. 190 și urm.): este vorba de iubire (de artă), de căutarea unicității, de joc, de o sacralizare a tot ceea ce ține de cultură, sau pur și simplu de un spirit lucrativ? La ce răspund motivațiile lor, sunt ele conștiente, avuabile? Acțiunea lor este determinată de o tendință patologică spre acumulare, sau de voința unui consum ostentativ? Cea mai interesantă, în aceste analize realizate pe baza unor convorbiri, este constatarea că actorii nu sunt atât de "transparenți față de ei înșiși" pe cât
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]