31 matches
-
prestigioasă, ca "The American Mathematical Monthly". Solomon Marcus ION BARBU este pseudonimul literar al lui Dan Barbilian (1895-1961), matematician român și profesor la Universitatea din București, autor al unor importante contribuții în geometrie, algebră și teoria numerelor; a dezvoltat o axiomatizare a geometriei inelelor proiective. Foarte cunoscută în România, opera sa poetică este considerată dificilă și nu a beneficiat încă de o traducere larg răspândită în limba engleză. Titlul poeziei traduse aici este în limba latină, în engleză semnificând "As algebra
O poezie de Ion Barbu într-o revistă americană de matematică by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9971_a_11296]
-
darul să intereseze pe regretatul Țițeica. După ce-mi trec licența, prin februairie 1921, comunic lui G. Țițeica o altă încercare, de mai mare întindere, asupra naturii căreia el a putut să se înșele. Această lucrare înseamnă prima întreprindere de axiomatizare a geometriei algebrice, problemă care astăzi stă în centrul preocupărilor științifice (dar care atunci mai mult nedumerea) și care primea chiar din acel moment o soluție completă, în ceea ce privește teorema fundamentală a lui Abel. Mijlocul de demonstrare îl constituie anumite congruențe
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
declarată nedemonstrabilă de acesta, câtă vreme va lipsi o notație a numărului prim - Gauss observă că Waring nu avea în definitiv nevoie de nici o notație: noțiunea sta lângă el, sub mână. Disquisitiones arithmeticae sunt deci la origina acelei mișcări de axiomatizare a algebrei și teoriei numerelor desăvârșită de Emmy Noether. 1 Puține dar mature (lat.). 2 O matematică noțională, nu calculatorie (germ.). A doua contribuție a lui Gauss la "teoria numerelor", memoriile din 1825 și 1831, despre "teoria resturilor bipătratice", cuprind
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
analizând, interpretând, justificând și elucidând stările de incertitudine, neutralitate, dificultate, instabilitate. Nu există domeniu pe care să nu-l fi abordat pentru că natura firii Domniei sale este în continuă căutare de paradoxuri noi care caută soluționare, care așteaptă o abordare, o axiomatizare. Sinergetic, modestie exemplara, propensiune magnifica, intuiție de excepție, perseverența, tenacitate, inteligență se regăsesc și se completează una pe cealaltă pentru a lansa o nouă idee, o nouă cercetare, o nouă descoperire, o nouă invenție. Românii au un mare poet, Eminescu
Mirela Teodorescu: Logica peste care nu poţi trece, posibilul imposibilului, o poveste de viaţă! () [Corola-blog/BlogPost/339433_a_340762]
-
stau la baza unor mari economii de efort intelectual. Dacă în științele exacte o rostire esențiala este un lucru obișnuit, în cele socioumane invocarea ori evocarea uneia constituie un atac asupra rezervoarelor de încredere ale bunului simț” (pag. 95). Ideea axiomatizării comunicării aparține Școlii de la Palo-Alto devenită simbol. Intenția întemeierii unei “logici” sau “gramatici” a comunicării în baza unor reguli și concepte rigide, dar și prezentarea în cadrul studiului programatic, Pragmatics of Human Communication (elaborat de Paul Watzlawick, Janet Beavin Bavelas si
ȘTEFAN VLĂDUȚESCU: Un eseu despre teoria informaţiei (Book Review), de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339577_a_340906]
-
stau la baza unor mari economii de efort intelectual. Dacă în științele exacte o rostire esențiala este un lucru obișnuit, în cele socioumane invocarea ori evocarea uneia constituie un atac asupra rezervoarelor de încredere ale bunului simț” (pag. 95). Ideea axiomatizării comunicării aparține Școlii de la Palo-Alto devenită simbol. Intenția întemeierii unei “logici” sau “gramatici” a comunicării în baza unor reguli și concepte rigide, dar și prezentarea în cadrul studiului programatic, Pragmatics of Human Communication (elaborat de Paul Watzlawick, Janet Beavin Bavelas si
ȘTEFAN VLĂDUŢESCU: Despre teoria informaţiei, de Mirela TEodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339612_a_340941]
-
tot. Mai e un ceva negăsit într-o citire a biografiei: principiile sale, atitudinea sa în spațiul civic, interelaționarea cu oamenii. Din acest unghi de observații, mai mult decât orice este observabil la actriță că nu a lucrat sistematic la axiomatizarea propriei personalități pe model, ci are o noblețe înnăscută, naturală. În tot ce meditează, în tot ce transferă în act viu, în comportament și faptă se vede aceasta! Pe 12 mai 2013, la Castelul Peleș, actrița Carmen Tănase, împreună cu alte
CARMEN TĂNASE. DRUMUL CUNOAŞTERII ACTRIŢEI ÎNCEPE DE LA FRUMUSEŢE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376117_a_377446]
-
1. Teorema de incompletitudinetc "15.1.2.1. Teorema de incompletitudine" Este socotită cea mai revoluționară provocare a filosofiei matematicii moderne 10. A realizat-o, la numai 25 de ani, în 1931, genialul matematician Kurt Gödel. Evoluția matematicii în direcția axiomatizării atinsese o culme în anii ’20. Cauchy și Weierstrass reușiseră să introducă maximum de rigoare în analiza matematică; Peano axiomatizase construcția mulțimii numerelor naturale; în mai multe versiuni, Cauchy, Cantor, Dedekind și Weierstrass axiomatizaseră teoria numerelor reale, elucidând statutul numerelor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
lipsit de contradicție” devine straniu, căci chestiunea lipsei de contradicție a unui sistem formal nu poate fi decisă decât ieșind din acel sistem. „Teorema de incompletitudine” a lui Gödel a lovit direct în „inima” formalismului, năruind marea speranță a matematicii: axiomatizarea completă, universală, definitivă. Consecințele au fost enorme. Cea mai gravă a fost punerea în discuție a raporturilor dintre „adevărat” și „demonstrabil” în matematică. Au fost scoase la iveală câteva „imposibilități” ale matematicii: „imposibilitatea unei demonstrații de necontradicție absolută”; „incompletitudinea oricărei
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
final sau intermediar) se structurează astfel: 1. Formarea capacității de organizare 2. Dezvoltarea fizică armonioasă 3. Dezvoltarea capacității motrice 4. Autoorganizare, autoconducere, stimularea interesului pentru practicarea independentă a exercițiilor fizice. C. Instruirea programată Utilizată la disciplinele cu grad înalt de axiomatizare, se realizează prin fragmentarea conținutului învățării în secvențe, pași metodici, microstructuri. Sînt două tipuri de programare: Programarea liniară (skinner) subiectul este condus în însușirea conținutului instruirii printr-o succesiune de microstructuri, diferențierea apărînd în ritmul de parcurgere a informației. Programarea
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
intersecția și combinarea universalului cu particularul (contextualul), după cum în aproape orice rezultat provenit dintr-o abordare idiografică se pot identifica anumite constante și regularități. 4. Există și teorii (modele explicative) cu pretenție de universal, începând de la unele „slabe” sub aspectul axiomatizării și formalizării, cum ar fi interacționismul simbolic, marxismul, și până la altele „tari”, ce utilizează din plin formule și modele matematice, cum ar fi cea a costurilor și beneficiilor, în varianta ei mai „severă” a alegerii raționale. Aceasta din urmă spune
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
compromis. Anumite postulate sau principii fac obiectul unor controverse aprinse, uneori unele sunt trecute dintr-o categorie în alta, având în vedere tocmai dinamismul realității, interesele divergente sau granița foarte subțire dintre aceste produse intelectuale. De asemenea, aceste produse ale axiomatizării contabilității fac obiectul schimbării, deoarece se bazează pe un mediu, pe o structură a utilizatorilor de informații financiare și pe necesitățile lor de informare, care evoluează în mod continuu. Multitudinea de principii enumerate anterior au un rol central, fundamental în cadrul
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
Punctul de plecare al acestei construcții teoretice este voința lui Walras de a fonda știin-ța economică drept o știință "naturală", comparabilă cu fizica newtoniană. Teoria echilibrului general imaginată de către Walras a fost supusă, după 1930, unei munci de perfecționare și axiomatizare extrem de intense, la care au contribuit cei mai mari economiști contemporani. Ea este, în mod cert și incontestabil, teoria cea mai strălucitoare a științei economice. Dar are ea o valoare empirică? Cu alte cuvinte, reprezintă ea un adevărat processus real
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
ordinii sociale în funcționarea pieței. Rolul central atribuit economistului de către această filosofie morală utilitaristă nu va fi ulterior niciodată abandonat, în ciuda multor critici și încercări de reorientare a abordării normative. Abordarea economiei în termeni de utilitate se pretează matematizării și axiomatizării, iar în secolul al XX-lea, economia poli-tică a cunoscut în acest sens dezvoltări analitice dintre cele mai sofisticate. Unii economiști, mereu grijulii să-și clameze independența față de filosofie, au încercat, mai mult, să aprecieze scientificitatea propriei științe după densitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
matematicienilor. Punctul de plecare al acestei construcții teoretice este voința lui Walras de a fonda știința economică drept o știință "naturală", comparabilă fizicii newtoniene. Teoria echilibrului general imaginată de către Walras a fost supusă, după 1930, unei munci de perfecționare și axiomatizare extrem de intense, la care au contribuit cei mai mari economiști contemporani. Ea este, în mod cert și incontestabil, teoria cea mai strălucitoare a științei economice. Dar are ea o valoare empirică? Cu alte cuvinte, reprezintă ea un adevărat processus real
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
constructive cu noțiuni și propoziții, paralelism resimțit, În chipul cel mai elocvent, În cazul definiției (ce contribuie la sistematizarea mulțimilor de termeni) și al inferenței, supralicitate În actul demonstrației (ca succesiune riguroasă a două sau mai multe raționamente) și-al axiomatizării populațiilor de enunțuri. Prin aceeași tendință, de antrenare a „cantităților continue“ (de tipul iconilor geometrici) În reprezentarea și procesarea „automată“ a cunoștințelor, promotorii inteligenței artificiale ne-ntorc cu gândul la concepția după care axiomele sunt definiții (Thomas Hobbes), iar demonstrațiile
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
nu va fi prea curând pe deplin afirmat nici măcar în învățământul universitar românesc. Instruirea asistată de computer readuce în discuție problema instruirii programate la lecțiile de gramatică, deoarece gramatica este, în opinia autorului înscrisă între științele supuse unei mai mari axiomatizări și unei mai mari modelări, fie pe linia psihologiei comportamentale a lui Crowder, fie pe linia programării liniare a lui Skinner Actorii câmpului educațional universitar, de atitudinea cărora depinde într-un procent hotărâtor succesul sau eșecul inovațiilor în învățământ încă
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
1.2.1.1. Apariția geometriilor neeuclidiene / 46 1.2.1.2. O nouă fundamentare a geometriei / 55 1.2.1.3. Schimbarea viziunii asupra geometriei / 60 1.2.1.4. Fundamente noi pentru calcul / 62 1.2.1.5. Axiomatizarea aritmeticii / 66 1.2.1.6. Logica poliadică / 67 1.2.2. Teoria relativității generale / 69 1.2.3. O nouă viziune asupra matematicii / 75 1.2.3.1. Mill / 79 1.2.3.2. Frege / 84 1.2.4
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
mai importante consecințe (atât pentru filosofia matematicii, cât și pentru matematica secolului nouăsprezece) ale apariției geometriilor neeuclidiene a fost reexaminarea fundamentelor geometriei euclidiene 27. Această reexaminare a avut două rezultate, ambele asociate cu numele marelui matematician David Hilbert: o nouă axiomatizare a geometriei euclidiene și o nouă viziune a supra axiomelor. În secolul nouăsprezece a apărut o cu totul altă atitudine față de axiomele unui sistem matematic. Dacă axiomele lui Euclid puteau fi privite ca fiind adevăruri evidente, în viziunea modernă acestea
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
mai sus, nu mai poate fi considerată ca fiind caracteristică nici pentru demonstrația geometrică. Definițiile date de Cauchy și Weierstrass conceptelor fundamentale ale calculului nu mai sunt nici intuitive și nici kinematice, ci algebrice și statice. 1.2.1.5. Axiomatizarea aritmeticii "Secolul al XIX-lea a asistat la o transformare gradual a matematicii de fapt, o revoluție gradual (dacă asta nu este o contradicție în termeni)" (Kleiner 1991: 304). Am văzut mai sus ce fel de transformări "revoluționare" s-au
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
111, 115, 125, 126, 200, 218 * Relativizat, 127-130, 219 Analitic, 11, 13, 14, 25, 28-30, 33-35, 53, 59, 67, 83-86, 94-97, 100, 103, 174, 176, 177 Antropocentrism, 187 Argumentul indispensabilității, 183, 185, 186, 189 Aritmetică * La Kant, 35, 36, 43 * Axiomatizare, 66 Axiome, 16, 28-30, 33-35, 46-48, 53, 55-57, 59, 67-69, 86, 87, 89, 90, 105, 120-122, 147, 160, 200 Ayer, Alfred Jules, 78, 81, 94 Azzouni, Jody, 21, 173, 179-181, 193 Benacerraf, Paul, 151, 155, 158, 159, 161, 162 Cauchy
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
din perspectiva ipotezei sale, paradoxurilor teoriei mulțimilor. Deoarece întreaga matematică se poate exprima prin teoria mulțimilor, paradoxurile care au apărut în cadrul ei dobândesc, în opinia gânditorului român, o semnificație deosebită, deschizând spre ontologic, spre un nivel mai profund, pe care axiomatizarea teoriei mulțimilor nu poate să-l evite 607. În argumentația lui Drăgănescu, ideea de mulțime "nu este o creație pe care noi o impunem lumii, ci o realitate obiectivă, cu rădăcini ontologice", care se obține "printr-o intuiție ontologic-obiectivă", iar
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a completat tabelul numerelor prime. A făcut distincție între congruențele algebrice și cele transcendente și indicat o metodă directă pentru rezolvarea congruențelor binome. În teoria numerelor a introdus semnul de congruență, de apartenență, cel al izomorfismului, iar cel mai important, axiomatizarea acestui domeniu, operă desăvârșită de către Emmy Noether, cercetările fiind continuate de Dirichlet. În 1825 a redactat prima demonstrație completă și riguroasă a celebrei "Theorema aureum", adică legea reciprocității resturilor pătratice, ceea ce ulterior va fi cunoscută sub numele de lema lui
Carl Friedrich Gauss () [Corola-website/Science/299817_a_301146]
-
folosind argumente înrudite cu cele ale lui Carathéodory, dar pornind de la principii "fizice" legate de imposibilitatea unui perpetuum mobile de speța a doua. Într-un discuția lui Planck este prezentată în detaliu: ea este importantă pentru încercările mai noi de axiomatizare a termodinamicii. Originalitatea axiomatizării lui Carathéodory constă în introducerea ideii de entropie independent de noțiunea de temperatură; aceasta selecționează numai una din multiplele posibilități de a defini complet entropia. Argumentația nu face nici o restricție cu privire la numărul de parametri "geometrici" ai
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
cele ale lui Carathéodory, dar pornind de la principii "fizice" legate de imposibilitatea unui perpetuum mobile de speța a doua. Într-un discuția lui Planck este prezentată în detaliu: ea este importantă pentru încercările mai noi de axiomatizare a termodinamicii. Originalitatea axiomatizării lui Carathéodory constă în introducerea ideii de entropie independent de noțiunea de temperatură; aceasta selecționează numai una din multiplele posibilități de a defini complet entropia. Argumentația nu face nici o restricție cu privire la numărul de parametri "geometrici" ai sistemului. Pentru cititorii articolului
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]