9 matches
-
Opinia fiecarui element al structurii trebuie respectată. În acest fel se construiește o structura socio-neutrosofică. Rezultă o structura socio-neutrosofică foarte extinsă ca spațiu ce se doreste a fi filtrată, evaluată, analizată prin algoritmi științifici. Teoria neutrosofică a fost generată, dezvoltată, axiomatizată și extinsă domeniului socio-uman de profesorul Florentin Smarandache în anii ‘90. „-Știi la ce mă gândeam, dacă noi românii suntem tot atât de deștepți pe cât de proști, ar fi nula la nula și n-ar fi o catastrofă, dar dacă suntem cu
Mihai Fotache: Hermeneutica posibilului imposibil. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/mihai-fotache-hermeneutica-posibilului-imposibil-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339354_a_340683]
-
prin lucrarea ,Principia Mathematica.Sistemul logic construit de aceștia avea ca scop să reconstruiască matematica în mod logico-simbolic în conformitate cu concepția lui Gotlob Frege. Anton Dumitriu sintetizează trei trăsături ale sistemului logic al lui Russel: 1)este logic complet și explicit axiomatizat; 2)este primul sistem logic complet formalizat, deoarece nu ține seama decât de semne și de regulile de operare cu acestea pentru construirea de formule;3)este perfectibil el fiind pornit cu câteva dificultăți inițiale. Problema antinomiilor. În dezvoltarea logicii
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
edificată de Lupașcu, menită să confirme valabilitatea unei abordări non-identitare și contradictoriale asupra realității. Metoda pe care Lupașcu și-a întemeiat întreaga construcție filosofică constă în formularea unui postulat și a unui principiu pe baza cărora se fundamentează un limbaj axiomatizat, o logică ce nu mai ține cont, cel puțin în aparență, de principiile logicii aristotelice. Logica lui Lupașcu definește natura energiei și comportă trei orientări principale valabile atât în cadrul elementelor cât și în cele ale operațiilor logice. Prin intermediul acestei logici
Ștefan Lupașcu () [Corola-website/Science/313832_a_315161]
-
oamenii de știință, care au lucrat până la sfârșitul secolului trecut, o axiomă era un adevăr evident. Pentru oamenii de știință actuali, o axiomă este ceea ce ne permite să organizam o teorie în mod corect. David Hilbert arată că o teorie axiomatizată constă în stabilirea unui schelet de concepte care permite punerea în ordine a unor fapte. Structura axiomatică a unei teorii cuprinde, în primul rând termenii primitivi și propozițiile primitive care sunt acceptați convențional, și vor trebui să îndeplinească anumite condiții
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
ale matematicii axiomatice. Numeroasele paradoxuri și antinomii logico-matematice descoperite în prima jumătate a secolului XX au pus în evidență ireductibilitatea sistemelor formale matematice la o structură logică unică (așa cum spera logicismul fundaționist), dar și imposibilitatea fundării lor într-un metasistem axiomatizat consistent și decidabil (deziderat al formalismului hilbertian). Pe de altă parte, exigențele intuiționismului (născut din dorința de depășire a paradoxelor și dezvoltat de către L.J. Brouwer) au condus la suspendarea condiționată a unor principii logice fundamentale, cum este terțul exclus, destabilizând
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
abstracție, fie este tratat mecanicist, fără statut psihosocial, receptorul este văzut ca mașină de reacționat, sub rezerva de a fi bine stimulat, iar mesajul este o transparență codată care asigură reversibilitatea perfectă a operațiilor de codificare și de decodificare, fiind axiomatizată, fapt inexistent în realitate". Cea de-a doua etapă marchează trecerea la fenomenul psihologic al comunicării care înlocuiește emițătorul și receptorul cu persoana locutorului și a interlocutorului, adică cu două individualități care au un anumit rol și statut social, anumite
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Mă voi opri asupra următoarelor teme: demonstrarea cu alte mijloace, rezolvarea, dezvoltarea sau propunerea unor rezultate similare celui arrowian; alte teoreme de imposibilitate, sisteme de vot, regula majorității, sisteme reprezentative de alegere, drepturi individuale și alegere socială, libertatea de alegere axiomatizată, alegere socială în logica fuzzy. În direcția efortului de demonstrare cu alte mijloace a paradoxului arrowian, de rezolvare, dezvoltare sau de propunere a unor rezultate asemănătoare cu condiții mai slabe sau mai tari decât cele originale, voi mai menționa câteva
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
2006), Li și Saari (2007). Sistemele reprezentative de votare au fost cercetate pentru început de Murakami (1966), (1968), apoi de Fine (1972), Fishburn (1972), Sengupta (1974), Miroiu (2006). Trei arii de cercetare mai noi în cadrul paradigmei sunt libertatea de alegere axiomatizată și alegerea socială formalizată în logica fuzzy<footnote Deși, în acest caz, ar putea exista argumente în favoarea unei schimbări de paradigmă. footnote>. În primul caz menționez următoarele lucrări: Pattanaik și Y. Xu (1990), (1998), (2000), Klemisch-Ahlert (1993), Bossert, Pattanaik, Xu
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Dicționar de sociologie, p. 176. footnote>. Termenul de „model” provine din latină (modus - măsură) și desemnează o clasă foarte diversă de produse<footnote Zamfir, Cătălin, Vlăsceanu, Lazăr (coordonatori), Dicționar de sociologie, Editura Babel, București, 1993, pp. 365-366. footnote>. Sunt modele axiomatizate, logice, matematice, formatizate, conceptuale orientate sau scheme conceptuale etc. Modelele managementului resurselor umane reprezintă modalități de exprimare a unor aspecte esențiale ale acestuia (alcătuire, funcționare etc.) prin dezvăluirea a ceea ce este structural specific (elementele principale și relațiile lor, relații relativ
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]