190 matches
-
care servesc drept receptori. S-a mai observat că la nivelul conului de creștere se eliberează proteaze, care au un rol inhibitor, rupând legătura laminină-integrină. Pe de altă parte, celulele macrogliei produc o nexină (inhibitor al proteazelor), care promovează creșterea axonală. Această nexină a fost considerată un timp drept factor trofic, fiind denumită GDNF (glial derived neurotrophic factor). Rezultă că direcția pe care o urmează axonul în dezvoltarea sa depinde în mare parte de existența unui substrat extracelular organizat. Totuși, în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
la nivelul viitoarei plăci motorii are loc inițial o regrupare a situsurilor receptoare colinergice, iar matricea extracelulară prezintă o concentrație puternică a unei molecule de adeziune, tenasceina (agrina). Se pare că această matrice extracelulară are un rol dublu: orientează conul axonal presinaptic și intervine în formarea structurilor postsinaptice. Este cunoscut faptul că stabilitatea structurală a sinapselor este rezultatul prezenței unor glicoproteine atașate de suprafața membranelor: N-CAM (neural cell adhesion molecule), care formează un fel de punți între cele două componente
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
kDa, 54 kDa, 51 kDa, 39 kDa, 37 kDa și 30 kDa, denumite cu un termen comun: proteine asociate creșterii (PAC). Rolul acestor proteine de mesageri chimiotactici a fost demonstrat recent, ele intervenind atât în maturarea, cât și în creșterea axonală. Totodată, s-a afirmat că activitatea electrică neuronală ar interveni în reglarea alungirii conului de creștere. S-a dovedit că în perioada care precedă stabilirea legăturilor funcționale sinaptice între neuroni, potențialul de acțiune modifică morfologia conului de creștere și stopează
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cursul blocării extinderii conului de creștere, canalele ionice sunt mascate. Se presupune că acest fenomen ar fi consecința activării unor molecule prin stimul electric, molecule ce ar acoperi canalele ionice necesare reglării creșterii normale a conurilor. I.4.3. ÎNMUGURIREA AXONALĂ Înmugurirea axonală reprezintă procesul prin care axonii neuronilor nelezați formează noi ramuri (muguri) și stabilesc noi conexiuni, după ce un impuls spre un neuron sau un țesut țintă a dispărut. Acest fenomen a fost demonstrat în anul 1950 la nivelul joncțiunii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
extinderii conului de creștere, canalele ionice sunt mascate. Se presupune că acest fenomen ar fi consecința activării unor molecule prin stimul electric, molecule ce ar acoperi canalele ionice necesare reglării creșterii normale a conurilor. I.4.3. ÎNMUGURIREA AXONALĂ Înmugurirea axonală reprezintă procesul prin care axonii neuronilor nelezați formează noi ramuri (muguri) și stabilesc noi conexiuni, după ce un impuls spre un neuron sau un țesut țintă a dispărut. Acest fenomen a fost demonstrat în anul 1950 la nivelul joncțiunii neuromusculare. În urma
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
după ce un impuls spre un neuron sau un țesut țintă a dispărut. Acest fenomen a fost demonstrat în anul 1950 la nivelul joncțiunii neuromusculare. În urma secționării unor fibre motorii, cele rămase au înmugurit noi ramuri și au reinervat mușchiul. Înmugurirea axonală este diferită de regenerarea axonală, prin care axonii lezați cresc și stabilesc conexiunile originale. Există diverse tipuri de înmugurire axonală, în funcție de punctul de origine a mugurilor: înmugurire nodală sau colaterală, în cazul originii mugurului la nivelul unui nod Ranvier, sau
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
neuron sau un țesut țintă a dispărut. Acest fenomen a fost demonstrat în anul 1950 la nivelul joncțiunii neuromusculare. În urma secționării unor fibre motorii, cele rămase au înmugurit noi ramuri și au reinervat mușchiul. Înmugurirea axonală este diferită de regenerarea axonală, prin care axonii lezați cresc și stabilesc conexiunile originale. Există diverse tipuri de înmugurire axonală, în funcție de punctul de origine a mugurilor: înmugurire nodală sau colaterală, în cazul originii mugurului la nivelul unui nod Ranvier, sau înmugurire ultraterminală, când înmugurirea pornește
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
la nivelul joncțiunii neuromusculare. În urma secționării unor fibre motorii, cele rămase au înmugurit noi ramuri și au reinervat mușchiul. Înmugurirea axonală este diferită de regenerarea axonală, prin care axonii lezați cresc și stabilesc conexiunile originale. Există diverse tipuri de înmugurire axonală, în funcție de punctul de origine a mugurilor: înmugurire nodală sau colaterală, în cazul originii mugurului la nivelul unui nod Ranvier, sau înmugurire ultraterminală, când înmugurirea pornește de la terminațiile preexistente ale axonului sub formă de spini. În sistemul nervos central este dificil
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
originii mugurului la nivelul unui nod Ranvier, sau înmugurire ultraterminală, când înmugurirea pornește de la terminațiile preexistente ale axonului sub formă de spini. În sistemul nervos central este dificil de determinat mecanismul exact de creștere prin care se formează sinapsele. Înmugurirea axonală este întregită în unele zone de un proces de creștere și formare de spini dendritici participanți la formarea de noi sinapse. În general, sinaptogeneza la acest nivel poate fi considerată reactivă, ea survine ca răspuns la unii stimuli și nu
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
unui program normal de dezvoltare. Cele mai multe date privind turnover-ul sinaptic au fost obținute prin denervare parțială. În studii efectuate la nivelul hipocampusului de rozătoare, la o zi după lezare 90% din sinapse dispar, la 3 zile apare răspunsul la înmugurirea axonală, iar după 60 de zile este realizată înlocuirea tuturor sinapselor distruse, noile sinapse prezentând aceleași capacități funcționale ca și cele vechi. Rearanjări sinaptice și conexiuni specifice au fost constatate experimental pe transplante neuronale, utilizând neuroni fetali. Stadii intermediare în turnover-ul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
schimbările care survin în minute sau secunde și să codifice astfel de informații într-o formă mai stabilă. Modificarea circuitelor nervoase capabile să opereze în intervalul de timp, include modificările funcționale în sinapsele existente, fără să implice procesul de creștere axonală. Unii cercetători utilizează termenul de plasticitate sinaptică în sensul turnoverul-ui sinaptic, în timp ce alții extind definiția și includ orice schimbare în sinapsa existentă. În general, transmisia sinaptică traduce plasticitate sinaptică. De fapt, termenul, așa cum a fost introdus de J. Konorski (1975
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și modificarea numărului lor pot fi incluse în conceptul turnover-ului sinaptic, definit drept procesul de dispariție și înlocuire a sinapselor. Acest proces include patru etape majore: a)deconectarea sinapselor și, dacă este necesar, îndepărtarea produselor de degenerare; b)inițierea proliferării axonale și diferențierea unor noi bulbi presinaptici; c)stabilirea unor noi contacte sinaptice; d)maturarea noilor sinapse, apariția veziculelor sinaptice și a densităților pre- și postsinaptice. Turnover-ul sinaptic este un proces în plină desfășurare în organismul adult normal. El poate fi
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Sinapsele chimice asigură transmiterea neuroumorală la nivelul majorității terminațiilor nervoase centrale și periferice. În sinapsele chimice, semnalele electrice transmembranare modulate în frecvență sub formă de influx nervos sunt transmise cu latență mare de 0,3-0,5 msec de la nivelul terminațiilor axonale presinaptice spre teritoriul postsinaptic reprezentat fie de axonul, dendritele sau corpul neuronului următor, fie de organul efector corespunzător cu participarea obligatorie a mediatorului chimic excitator sau inhibitor. În funcție de natura chimică a neurotransmițătorului, sinapsele se împart în colinergice, adrenergice, histaminergice, serotoninice
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mari, similară cu a sinapselor neuroefectoare musculare. Ea prezintă însă unele particularități ultrastructurale atât în cazul releelor sinaptice ganglionare, cât și al sinapselor centrale. Referitor la ultrastructura sinapselor chimice interneuronale, s-a precizat că majoritatea acestora se realizează între terminațiile axonale și dendritele neuronului următor (fig. 30). În funcție de structurile neuronale implicate în realizarea conexiunilor interneuronale se descriu următoarele tipuri de sinapse. Sinapsele axo-dendritice Arborizațiile terminale axonale, lipsite de mielină, prezintă îngroșări cu aspect de buton, denumite butoni terminali, evidențiabili în preparate
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
la ultrastructura sinapselor chimice interneuronale, s-a precizat că majoritatea acestora se realizează între terminațiile axonale și dendritele neuronului următor (fig. 30). În funcție de structurile neuronale implicate în realizarea conexiunilor interneuronale se descriu următoarele tipuri de sinapse. Sinapsele axo-dendritice Arborizațiile terminale axonale, lipsite de mielină, prezintă îngroșări cu aspect de buton, denumite butoni terminali, evidențiabili în preparate impregnate cu nitrat de Ag sau prin electronomicroscopie. Uneori, contactele sinaptice pot apărea la diferite intervale ale unui segment terminal axonal sau, în cazul unui
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Sinapsele axo-dendritice Arborizațiile terminale axonale, lipsite de mielină, prezintă îngroșări cu aspect de buton, denumite butoni terminali, evidențiabili în preparate impregnate cu nitrat de Ag sau prin electronomicroscopie. Uneori, contactele sinaptice pot apărea la diferite intervale ale unui segment terminal axonal sau, în cazul unui axon scurt, pe toată lungimea lui, formând butoni de trecere (boutons de passage). Alteori, contactul interneuronal este frontal, în unghi drept sau prin interdigitație. Contactele axonilor se pot realiza cu suprafața dendritelor sau a spinilor dendritici
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
tipuri de sinapse, în timp ce altele prezintă sinapse, de un tip sau altul. În general, sinapsele simetrice predomină pe dendritele de dimensiuni mari, în apropierea corpului celular. În acest caz (prezența dendritelor mari) apar dificultăți în diferențierea componentei dendritice de cea axonală. Totuși, microscopia electronică pune în evidență prezența reticulului endoplasmic rugos (RER), a corpilor microveziculari și a microtubulilor numai în corpul dendritei, RER lipsind în axon, iar celelalte două elemente apărând mai reduse. Sinapsele axo-somatice Articulațiile sinaptice dintre axon și corpul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de buton terminal, în calice sau coșuleț. Prin studii ontogenetice s-a constatat că apariția sinapselor axo-somatice este relativ tardivă în procesul de maturare a neocortexului cerebelos, fiind corelate cu nivele crescute ale activității excitatorii. În unele sinapse axo-somatice terminațiile axonale sunt extrem de dezvoltate acoperind o mare suprafață a corpului celular și sunt denumite calice sau coșulețe. Când o sinapsă se găsește pe segmentul inițial al axonului sau este adiacentă conului de emergență axonală este denumită sinapsă a segmentului inițial. Datorită
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
activității excitatorii. În unele sinapse axo-somatice terminațiile axonale sunt extrem de dezvoltate acoperind o mare suprafață a corpului celular și sunt denumite calice sau coșulețe. Când o sinapsă se găsește pe segmentul inițial al axonului sau este adiacentă conului de emergență axonală este denumită sinapsă a segmentului inițial. Datorită rolului acestui segment în inițierea impulsului, sinapsa localizată lângă sau la nivelul segmentului inițial intervine în procesul de descărcare a impulsurilor. Aceste sinapse sunt de tip simetric și exercită, în general, un efect
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
iar când este un pericarion apare o sinapsă axo-axo-somatică. Alte tipuri de sinapse Celelalte tipuri de sinapse sunt mai puțin frecvente, ele fiind întâlnite numai în puține zone ale sistemului nervos. Deși componenta presinaptică a majorității sinapselor este de origine axonală, studii fiziologice și ultrastructurale recente, efectuate la nivelul bulbului olfactiv, au demonstrat existența sinapselor între dendritele celulelor mitrale și cele ale celulelor granulare. Dendritele celulelor mitrale, considerate ca structuri presinaptice, conțin vezicule sinaptice și specializări membranare, similare celor din terminațiile
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
studii fiziologice și ultrastructurale recente, efectuate la nivelul bulbului olfactiv, au demonstrat existența sinapselor între dendritele celulelor mitrale și cele ale celulelor granulare. Dendritele celulelor mitrale, considerate ca structuri presinaptice, conțin vezicule sinaptice și specializări membranare, similare celor din terminațiile axonale. Aceste tipuri de sinapse sunt denumite dendro-dendritice. În acest caz dendritele celulelor mitrale formează sinapse asimetrice, asociate cu vezicule sinaptice sferice, în contact cu procesele sinaptice ale celulelor granulare. La câțiva microni, pe această zonă de contact, aceeași prelungire dendritică
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în ganglionul simpatic, în nucleul geniculat lateral, în glanda pineală. În ambele tipuri de sinapse, elementul presinaptic este reprezentat de corpul neuronal (pericarion). Un alt tip de sinapsă este sinapsa în panglică (ribbon synapse), întâlnită la nivelul retinei, unde procesul axonal al unei celule stabilește contact sinaptic cu procesele juxtapuse ale altor două tipuri celulare. Cele trei elemente care contribuie la constituirea acestui tip de sinapsă, prezent în stratul plexiform intern al retinei, sunt: axonii celulelor bipolare, dendritele celulelor ganglionare și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
care elementul presinaptic este reprezentat de o porțiune de la nivelul nodulului Ranvier, este bine cunoscută. Aceste sinapse pot fi atât chimice, cât și electrice și au fost evidențiate în sistemul nervos al teleosteenilor. De fapt, aceste procese nodale reprezintă colaterale axonale scurte. Majoritatea sinapselor descrise până acum sunt chimice, deoarece ele funcționează prin intermediul unui transmițător sinaptic chimic. Tipul de sinapsă electrică este mai puțin frecvent la mamifere, dar este foarte des întâlnit la celelalte vertebrate, ca și la nevertebrate. În aceste
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
la celelalte vertebrate, ca și la nevertebrate. În aceste sinapse elementele pre- și postsinaptice sunt legate prin joncțiuni gap, de rezistență electrică joasă, astfel că activitatea bioelectrică a unei celule se transmite imediat în celula următoare. În unele cazuri terminațiile axonale pot realiza atât o sinapsă chimică, cât și una electrică cu elementul postsinaptic constituind sinapsa mixtă. Cel mai cunoscut tip de sinapsă mixtă apare la nivelul ganglionului ciliar al păsărilor, dar a fost observat și în nucleul vestibular lateral, ca
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sunt situați, ganglionii vegetativi extranevraxiali se împart în ganglioni cranieni latero-vertebrali, prevertebrali și pre- sau intravertebrali. La rândul lor, neuronii ganglionari sunt multipolari, izolați sau dispuși în insule, cu conținut bogat în vezicule dense și lipofuscină la nivelul pericarionului. Fibrele axonale ale acestora sunt amielinice, lungi, în cazul celor simpatice și scurte în cazul celor parasimpatice. Reprezentând axonii neuronilor din coloana intermedio-laterală a măduvei toracice și lombare, fibrele preganglionare simpatice fac sinapsă cu cel de-al doilea neuron în ganglionii cei
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]