190 matches
-
în leziunile cronice. Pierderile axonale cronice sunt baza fiziopatologică a deficitelor neurologice permanente. Pentru ca o funcție neurologică să dispară este necesară o afectare de 85-95% din axoni, procent greu de atins în leziunile din SM. Limita în timp dintre pierderile axonale și manifestările patologice este greu de explicat, mai ales că există variabilități regionale ale susceptibilității diferitelor căi de transmitere. Pierderile axonale similare din punct de vedere cantitativ în unele zone cerebrale pot avea un rol funcțional mai mare în ceea ce privește tulburarea
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
o afectare de 85-95% din axoni, procent greu de atins în leziunile din SM. Limita în timp dintre pierderile axonale și manifestările patologice este greu de explicat, mai ales că există variabilități regionale ale susceptibilității diferitelor căi de transmitere. Pierderile axonale similare din punct de vedere cantitativ în unele zone cerebrale pot avea un rol funcțional mai mare în ceea ce privește tulburarea clinică, față de alte zone. Un axon demielinizat nu va mai fi la fel de puternic ca în perioada când era intact. Astfel în
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
perioada când era intact. Astfel în zone demielinizate, blocul de conducere poate induce o degenerare a axonului și în urma unei tulburări electrice prelungite. Deasemenea lezarea până la dispariție a oligodendrocitelor care secretă factori trofici pentru supraviețuirea neuronilor, participă direct la degenerarea axonală secundară. Nu se șție cu precizie dacă leziunile axonale sunt primare sau secundare demielinizării și a pierderilor oligodendrogliale. Este însă sigur că aceste leziuni sunt prezente destul de timpuriu în SM. Oricum noile abordări ale tratamentului SM trebuie să țină seama
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
de conducere poate induce o degenerare a axonului și în urma unei tulburări electrice prelungite. Deasemenea lezarea până la dispariție a oligodendrocitelor care secretă factori trofici pentru supraviețuirea neuronilor, participă direct la degenerarea axonală secundară. Nu se șție cu precizie dacă leziunile axonale sunt primare sau secundare demielinizării și a pierderilor oligodendrogliale. Este însă sigur că aceste leziuni sunt prezente destul de timpuriu în SM. Oricum noile abordări ale tratamentului SM trebuie să țină seama că în SM există și o afectare serioasă a
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
Imagistica medulară la pacienții cu SM este indicată în următoarele situații: prezentarea unei afecțiuni medulare, în afară de leziuni compresive, leziuni atipice cerebrale și când examinarea CT cerebrală este negativă. Leziunile din SM au substrate morfologice multiple ca: edem, inflamație, demielinizare, pierdere axonală, glioză și remielinizare (PASCU I. și BALAȘA RODICA, 1999). Aceste leziuni au semnificații neurologice diferite. Rezonanța magnetică nucleară (RMN) nu poate evidenția toate aceste modificări morfologice, ceea ce face să limiteze examenul convențional RMN în diagnosticul și mai ales în evoluția
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
a leziunilor din SM. RMN prin spectroscopie este o metodă neinvazivă care permite caracterizarea seriată a leziunilor de SM prin analiza modificărilor moleculare de la nivelul plăcilor. RMN prin spectroscopie furnizează informații care definesc aspecte specifice ale demielinizării și ale pierderii axonale. De asemenea acestă metodă poate pune în evidență modificările timpurii din sistemul nervos central al bolnavilor cu SM. Aceste modificări cuprind creșterea conținutului de apă, apariția marcherilor imunologici ai inflamației. În timpul inflamației neuroproteazale, împreună cu alte enzime catabolice, sunt eliberate local
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
din sistemul nervos central întră în contact cu membranele celulare, reducându-le astfel mișcarea. În consecință coeficientul de difuziune este redus. Acest coeficient de difuziune reflectă proprietățile structurale ale țesuturilor. În SM componenta inflamatorie scade coeficientul de difuziune, pe când rarefierea axonală și demielinizarea cresc acest coeficient. După PASCU I. și BALAȘA RODICA (1999) beneficiile noilor tehnici RMN sunt: reducerea timpului de examinare, scăderea disconfortului bolnavului, scăderea numărului artefactelor, creșterea raportului cost-beneficiu, creșterea sensibilității în detectarea leziunilor legate de activitatea și progresia
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
durerilor, tulburărilor de echilibru, tremorului și au efect favorabil supra funcțiilor cognitive și afective. Sunt în discuții și experimente multiple strategii de reparare a sistemului nervos central. Aceste strategii constau în administrarea de factori de creștere neuronală, care împiedică degenerarea axonală, stimulează regenerarea tecii de mielină, împiedică distrugerea oligodendrocitelor și stimulează regenerarea tecii de mielină. Acești factori neurotrofici se administrează pentru a sprijini remielinizarea, pentru a păstra și restaura neuronii și oligodendrocitele și pentru a proteja și regenera axonii. Atât factorul
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
a acestor proteine citoskeletice este aceea a transportului și a poziționării în celulă a diferitelor organite stabile (mitocondrii, lizozomi etc.) sau tranzitorii (vezicule secretorii). Kinezina a fost prima proteină motorie celulară implicată în inducerea deplasărilor mitocondriale rapide sau a fluxului axonal rapid, a precursorilor diferitelor vezicule secretorii și a unor proteine sinaptice deplasate de-a lungul nervilor. Transportul de acest tip se face prin microtubuli dispuși radial în raport cu centromerul. Mișcările centripete (către centrul celulei) sunt promovate de proteina motorie citoplasmatică denumită
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
I. Sistemul nervos; II. Sistemul muscular. I. Sistemul nervos acționează prin două mecanisme principale: 1) Punerea în acțiune a unui număr cât mai mare de unități motorii Unitatea motorie este formațiunea alcătuită din neuronul motor periferic împreună cu prelungirile sale dendritice, axonale, plăcile neuromotorii aferente împreună cu toate fibrele musculare pe care le inervează. Este cunoscut faptul că, în stare de repaus, sunt în contracție 2 5% din unități, în eforturi minime 10 30%, în eforturi intense 40 60%, iar în activitatea de
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
neuro-transmițători. Cu toate că nu există o membrană post-sinaptică propriu zisă (bine delimitată, specializată) în cazul acestei joncțiuni neuro-efectoare, termenul de sinapsă și cele derivate sunt folosite în descrierea controlului nervos al mușchiului neted vascular la acest nivel. Fibrele menționate sunt terminații axonale ale neuronilor simpatici cu corpul celular plasat în ganglionii paravertebrali. Vasele sanguine mai posedă și inervație senzitivă, iar în unele teritorii fibre motorii parasimpatice determină vasodilatație. Alte fibre motorii sunt cele vasodilatatoare simpatice și cele non-adrenergice non-cholinergice (NANC). Dintre cele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
o cudură spre dreapta, îmbrăcând ceea ce se numește o configurație sigmoidiană. Microscopic se constată o reducere importantă a plexului intramural și a celulelor ganglionare; microscopia electronică identifică în plus leziuni ale nervului vag (degenerarea tecii de mielină, rupturi ale membranelor axonale). Tablou clinic. Boala debutează între a treia și a cincea decadă de viață, afectând egal femeile și bărbații. Disfagia este simptomul principal al acalaziei, prezentă atât pentru solide cât și pentru lichide; uneori este mai importantă pentru lichide („disfagie paradoxală
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
neuro-transmițători. Cu toate că nu există o membrană post-sinaptică propriu zisă (bine delimitată, specializată) în cazul acestei joncțiuni neuro-efectoare, termenul de sinapsă și cele derivate sunt folosite în descrierea controlului nervos al mușchiului neted vascular la acest nivel. Fibrele menționate sunt terminații axonale ale neuronilor simpatici cu corpul celular plasat în ganglionii paravertebrali. Vasele sanguine mai posedă și inervație senzitivă, iar în unele teritorii fibre motorii parasimpatice determină vasodilatație. Alte fibre motorii sunt cele vasodilatatoare simpatice și cele non-adrenergice non-cholinergice (NANC). Dintre cele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
multiplă: boala Devic (neuro-oftalmomielita), encefalomieopatia diseminată acută (cu episoade unice sau multiple), encefalopatia periaxială difuză (boala Schilder). Scleroza multiplă este o afecțiune neurologică cronică, generată de un proces difuz inflamator în sistemul nervos central asociat cu focare de demielinizare degenerescență axonală cronică și continuă, având drept consecință întreruperea fluxului impulsurilor nervoase pe căile cu focare de demielinizare, precum și atrofia cerebrală și spinală cronică progresivă prin neurodegenerare care afectează sistemul nervos central (creierul, măduva spinării și nervii optici). Fenomenele neurodegenerative din scleroza
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194508_a_195837]
-
multiplă: boala Devic (neuro-oftalmomielita), encefalomieopatia diseminată acută (cu episoade unice sau multiple), encefalopatia periaxială difuză (boala Schilder). Scleroza multiplă este o afecțiune neurologică cronică, generată de un proces difuz inflamator în sistemul nervos central asociat cu focare de demielinizare degenerescență axonală cronică și continuă, având drept consecință întreruperea fluxului impulsurilor nervoase pe căile cu focare de demielinizare, precum și atrofia cerebrală și spinală cronică progresivă prin neurodegenerare care afectează sistemul nervos central (creierul, măduva spinării și nervii optici). Fenomenele neurodegenerative din scleroza
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194509_a_195838]
-
țintelor glicemice la scurt timp de la diagnosticare, și menținerea lor perioade lungi de timp, cu ajustarea permanentă a schemelor terapeutice individualizat. Neuropatia diabetică Prin neuropatie diabetică se înțelege afectarea nervoasă datorită tulburărilor metabolice specifice acestei boli, caracterizată morfologic prin leziuni axonale ale fibrelor nervoase, observându-se prezența demielinizărilor segmentare cu plaje de regenerare. Neuropatia se poate clasifica în 2 stadii sau clase: subclinic (evidențierea disfuncției nervilor periferici în absența semnelor și/sau simptomelor clinice de neuropatie) și clinic (prezența simptomelor și
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
strâns legate de mecanismul și agentul etiologic care l-a determinat. În traumatismele mecanice, la locul contuziei, apar în primele 24 ore un conglomerat de fibrină, cheaguri sanguine, detritusuri, serozitate și se produce o segmentare a tecilor mielinice și elementului axonal, cu tumefierea celulelor tecii lui Schwann. Acest proces neurolitic devine complet în circa 4-5 zile. Paralel cu acest fenomen se constată o hiperactivitate a celulelor Schwann din capătul periferic al nervului care, după aproximativ a 25-a zi determină apariția
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
doi hormoni peptidici hipotalamici, GH releasing hormone, sau GHRH, și somatostatina, la care se adaugă un al treilea hormon, cu rol predominant secretagog, GH relina (figura 7, planșa 9). GHRH și somatostatina sunt secretați de neuronii hipotalamici parvocelulari. Terminațiile lor axonale eliberează produșii de neurosecreție la nivelul sistemului port hipotalamo-hipofizar, care străbate tija hipotalamo-hipofizară, recapilarizându-se printre celulele hipofizei anterioare (pituicite). La nivel hipofizar, GHRH și somatostatina acționează pe receptori membranari specifici, modulând secreția și eliberarea de GH(planșele 9, 10). a
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
de doi hormoni peptidici hipotalamici, secretați de neuroni parvocelulari situați în nucleii hipotalamici arcuat și suprachiasmatic: un hormon stimulator (GHRH, schematizat în culoarea verde) și un hormon inhibitor (somatostatina sau SRIF, roșu). Cei doi hormoni sunt eliberați la nivelul butonului axonal în sistemul port hipotalamo-hipofizar, care îi transportă până la nivel hipofizar, unde aceștia influențează secreția de GH. Celula somatotropă (a cărei imagine mărită e prezentată în dreapta) exprimă pe suprafața sa receptori pentru IGF-I, dar și pentru GHRH și somatostatină. în
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
neuro-transmițători. Cu toate că nu există o membrană post-sinaptică propriu zisă (bine delimitată, specializată) în cazul acestei joncțiuni neuro-efectoare, termenul de sinapsă și cele derivate sunt folosite în descrierea controlului nervos al mușchiului neted vascular la acest nivel. Fibrele menționate sunt terminații axonale ale neuronilor simpatici cu corpul celular plasat în ganglionii paravertebrali. Vasele sanguine mai posedă și inervație senzitivă, iar în unele teritorii fibre motorii parasimpatice determină vasodilatație. Alte fibre motorii sunt cele vasodilatatoare simpatice și cele non-adrenergice non-cholinergice (NANC). Dintre cele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
nivelul mușchilor afectați evaluarea inițială pune în evidență recrutarea scăzută a potențialelor de acțiune a unității motorii relevând o afectare structurală sau funcțională a axonilor. După aproximativ 2-3 săptămâni apar potențialele de fibrilație și undele ascuțite pozitive care sugerează degenerarea axonală. Potențialele de acțiune a unității motorii polifazice, de amplitudine scăzută și cu instabilitate temporală caracterizează regenerarea activă a axonilor motori. În contrast, potențialele de acțiune ale unității motorii de lungă durată, cu amplitudine înaltă și cu configurație stabilă caracterizează reinervarea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
măsura densițătile la nivelul țesutului cerebral. În memoria inventatorului computer tomografiei, aceste unități se numesc unități Hounsfield. Datorită dezvoltării noilor secvențe, rezonanța magnetică (RMN) are un rol tot mai mare în evaluarea timpurie a traumatologiei cerebrale. Leziunile de trunchi, leziunile axonale difuze (LAD), traumatologia vasculară și contuziile corticale hemoragice sunt foarte bine evidențiate prin tehnica RMN. Unii autori recomandă ca toți pacienții cu leziuni posttraumatice medii și severe să fie evaluați prin RMN, într-o perioadă de aproximativ două săptămâni după
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
3.23). HEMORAGIA INTRAVENTRICULARĂ POSTTRAUMATICĂ Din punct de vedere imagistic, pe investigația CT apare o colecție lichidiană hiperdensă (cu densități aproximative de 70-90 UH) prezentă în toți ventriculii cerebrali sau numai în anumite zone ale lor (fig. 3.24). LEZIUNI AXONALE DIFUZE Leziunea axonală difuză (LAD) este un tip de leziune posttraumatică frecventă în TCC închise. LAD apar secundar unor forțe de forfecare, produse prin mecanism de accelerație și rotație. Leziunile reprezintă microhemoragii la nivelul joncțiunii cortico-medulare, în corpul calos, în
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
INTRAVENTRICULARĂ POSTTRAUMATICĂ Din punct de vedere imagistic, pe investigația CT apare o colecție lichidiană hiperdensă (cu densități aproximative de 70-90 UH) prezentă în toți ventriculii cerebrali sau numai în anumite zone ale lor (fig. 3.24). LEZIUNI AXONALE DIFUZE Leziunea axonală difuză (LAD) este un tip de leziune posttraumatică frecventă în TCC închise. LAD apar secundar unor forțe de forfecare, produse prin mecanism de accelerație și rotație. Leziunile reprezintă microhemoragii la nivelul joncțiunii cortico-medulare, în corpul calos, în centrii semiovali, în
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
prin mecanism de accelerație și rotație. Leziunile reprezintă microhemoragii la nivelul joncțiunii cortico-medulare, în corpul calos, în centrii semiovali, în substanța cenușie profundă și în trunchiul cerebral (în porțiunea dorso-laterală a mezencefalului, porțiunea superioară pontină) și sunt caracterizate prin edem axonal, transsecțiune axonală și bulbi axonali de retracție (fig. 3.25 a-c) [12,13]. Mai puțin frecvent LAD apar în talamus, capsulă, fornix, pedunculuii cerebeloși. Leziunile edematoase difuze pot fi hemoragice, edematoase sau mixte. Examenul CT evidențiază leziuni punctiforme hiperdense
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]