96 matches
-
În urma răspunsurilor la interviuri - n-a fost persecutată de Ceaușescu, de Miliție, Securitate și comuniști; pe ea bărbatu-său a băgat-o-n rahat, din cauza lui ar fi fost arestată, din cauza lui a fugit... - a primit verdictul și statutul de azilant economic. A fost transferată într-o cameră fostă bucătărie a conacului, cu trei sîrboaice și deja îi era mult mai bine. Într-o săptămînă găsi o limbă comună cu colegele de cameră, prin care acestea s-o învețe ce ar
Prăpădul Lui de pe urmă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/6740_a_8065]
-
și posibilitatea să-și găsească de lucru. Avea aici o cameră a ei, acces la baie și bucătărie, micul dejun și prînzul asigurate, iar la o zi după ce ajunse la pensiune primi înștiințarea că i s-a schimbat statutul în azilant politic... Așa are mai multe drepturi și libertate de mișcare, o lămuri Radu, și totodată șanse mai mari de a obține cetățenia. Statul austriac, da, are grijă, dar azilanții politici sînt mult mai de preț decît cei economici; pentru fiecare
Prăpădul Lui de pe urmă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/6740_a_8065]
-
politic... Așa are mai multe drepturi și libertate de mișcare, o lămuri Radu, și totodată șanse mai mari de a obține cetățenia. Statul austriac, da, are grijă, dar azilanții politici sînt mult mai de preț decît cei economici; pentru fiecare azilant politic statul austriac primește de la ONU 200.000 de mărci, indiferent cît timp rămîne acesta pe teritoriul Austriei. Aici se gîndi în sfîrșit că ar trebui s-o caute pe mami la telefon, ca să-i spună ce? Ce ar mai
Prăpădul Lui de pe urmă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/6740_a_8065]
-
Ušćebrka al Serbiei și Muntenegrului, secretarul de stat în Ministerul Administrației și Internelor Florin Sandu, prefectul Horia Ciocârlie, primarul Gheorghe Ciuhandu, șefi de instituții, reprezentanți ai mediului de afaceri. Oficialitățile prezente au remarcat că România a devenit din furnizor de azilanți o țară capabilă să le ofere protecție celor prigoniți în țările lor. Pentru acest centru U.E. a alocat 600 000 euro, iar de la bugetul de stat s-au acordat 300 000 euro. Centrul are o capacitate de cazare de 250
Agenda2004-6-04-gen1 () [Corola-journal/Journalistic/282035_a_283364]
-
plecau înapoi în țară. Abia apoi își luau familia, lucrurile - tot ce voiau - si reveneau pentru azil în Germania. În cîteva zile, li se rezolvau problemele. Am stat cam o lună în lagăr, pînă să mi se dea pașaport de azilant. Apoi am avut o pățanie amuzantă. M-am trezit într-o zi cu un plic pe care scria Kriminalpolizei. Am intrat în panică. M-am dus la Caritas, unde lucra un roman, Tase, care se ocupă de problemele românilor. Nici
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
o fază de tranziție pînă la momentul întoarcerii Acasă. Eu așa gîndesc și din acest motiv am destule probleme cu cei din jurul meu, care mă critică mereu că fac lucrurile altfel decît ei. De pildă, eu am un pașaport de azilant care-mi da toate drepturile, minus pe cele politice. Nu pot candida politic, nu pot vota. Nu am renunțat însă la cetățenia română. Mi-ar fi rușine să răspund, într-o germană aproximativa, că am cetățenie germană. N-am renunțat
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
stăruie, apoi, asupra ideii, și ea știută, că încă în țară fiind, s-a împărțit, cu același profesionalism, între știință (filosofia religiilor) și literatură. De adăugat ar fi aici faptul că în străinătate, unde s-a stabilit în 1945, ca azilant politic, a suferit enorm că nu poate reedita performanța din anii treizeci din țară, cărțile sale beletristice neîntrunind sufragiile. Ba chiar romanul Noaptea de Sînziene fiind, estetic vorbind, un eșec notabil, deși autorul continua să creadă că e capodopera sa
Filigranul amintirii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17177_a_18502]
-
gîndind mereu la revederea cu mama ei. Acum apele trebuiau să se despartă. Ambasada Română din Paris a adresat studenților și bursierilor români chemarea (ultimativă) de a se reîntoarce în țară. A refuzat, obținînd de la Oficiul de Refugiați statutul de azilant politic. A rămas nu doar fără bursă dar și fără perspectiva reîntoarcerii în țară. Optase, deși nu știa că definitiv. Și, prin 1950, află că mamei i s-a rechiziționat apartamentul lui Lovinescu din Bd. Elisabeta (care, prin testament, era
Vocea inconfundabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17247_a_18572]
-
se pregăteau, pentru marele lor triumf, Cioran, Ionescu și Eliade. A venit, apoi, momentul împrietenirii cu Virgil Ierunca (pe care îl știa din București ca troțkist și care, doctorand, refuzase, și el, în 1948, să se reîntoarcă în țară, devenind azilant politic). Dl. Ierunca are marele merit de a se fi trezit la vreme, încît, în mai 1949 se îngrijea de apariția primei reviste românești în exil, Luceafărul. Au urmat, apoi, Caiete de dor, Destin, Ethos, Limite, Ființa Românească. De-abia
Vocea inconfundabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17247_a_18572]
-
pe Main, a regizorului Peymann și a altor comuniști de salon, nu ar fi avut ideea să realizeze un film despre Bille și Dejan. Crezînd în utopia multiculturalității, la începutul anilor ^90 cînd în Germania se "dădea foc locuințelor de azilanți și negrii erau urmăriți pe stradă și bătuți", Anna atribuie un caracter cvasi-miraculos legăturii amoroase dintre Bille și Dejan. îl incită pe Carlo să-i furnizeze tot mai multe detalii despre cei doi și, pe măsură ce le obține, pe trama narativă
Un roman pe o temă fierbinte by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/9016_a_10341]
-
atrăgător articolul lui Florin Manolescu din numărul 7-8 al revistei VIAȚA ROMÂNEASC| despre Scriitori români în exil. Cercetătorul român stabilit în Germania face o tipologie a scriitorilor care au părăsit România în urma invaziei sovietice: expulzați prin decrete de stat, rezidenți, azilanți, fugari și defectori. Cu o privire de ansamblu ce denotă siguranță și cunoașterea în profunzime a temei, Florin Manolescu nu uită activitatea rețelelor clandestine de trecere a frontierelor și nici intervenția autorităților germane sau, după caz, sovietice, care au înlesnit
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4377_a_5702]
-
în modernitate. Racul se distinge prin verbul „a simți”; așadar i se potrivește romanul Părul Venerei de Mihail Șișkin (Ed. Curtea Veche, trad. din rusă de Antoaneta Olteanu, 512 pag.). Personajul, interpret de limbă rusă la un birou elvețian pentru azilanți, intră în rezonanță cu poveștile auzite, cu jurnalul unei cântărețe celebre a cărei biografie ar fi vrut cândva s-o scrie, cu lecturile despre antice războaie, într-un mozaic halucinant. Leul are ca pecete verbul „a voi”, și imensa voință
Pentru fiecare zodie by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2948_a_4273]
-
cele cinci mese pe zi, până devine bonsai.” (Bonsai). „Crește mereu numărul oamenilor fără suflet, al sufletelor fără nume”, constată cu amărăciune poeta. Poemele din volumul Diferență, „despre cum să-ți decorezi subconștientul, egoul, infernul” într-o lume sufocată de azilanți și morți - au o mare miză teoretică, dar își îngăduie până la urmă strigătul autentic: „De ce niciodată n-am învățat să opresc pe nimeni din drumul spre moarte?”
„Poate există suflet turc“ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3076_a_4401]
-
în banii ăștia." Celălalt întreabă: "Împușcă și moderatorul?" Răspuns: "Mai trebuie să pui o sută pentru moderator. Se consideră pagubă colaterală. (Se gândește puțin). Dar nu meriți tu banii ăștia. Mai bine aranjez eu cu un somalez de la căminele de azilanți. Acela te omoară pentru zece tichete de masă. Atâta valorezi, mă zece tichete de masă. Și ți le mai scad și din impozit." Alteori, șarja se complică hiperbolic și parabolic. Prostituata declară că n-are ce face cu legea bordelurilor
LECTURI LA ZI by Iulia Alexa () [Corola-journal/Imaginative/13657_a_14982]
-
rezidență este însoțită de un permis de muncă valabil pentru aceeași perioadă cu a autorizației. Autorizația de rezidență și muncă poate fi acordată și străinilor cărora Ministerul de Interne le-a autorizat șederea în Spania la propunerea Comisiei Interministeriale pentru Azilanți și Refugiați și străinilor care colaborează cu autoritățile administrației, poliției, fiscale sau judiciare, precum și pentru rațiuni umanitare. În aceste situații, autorizația de muncă este solicitată direct autorităților competente o dată cu cererea de rezidență sau pe timpul de valabilitate a autorizației de rezidență
Agenda2005-35-05-bursa muncii () [Corola-journal/Journalistic/284116_a_285445]
-
răspunde de aspectele sociale din cadrul casei. Consideră că există foarte puțini specialiști în domeniu care să se încumete să lucreze cu o cazuistică specifică foarte complexă, susceptibilă de eșecuri. Cel mai frumos rezultat al asistenților sociali este recuperarea unui fost azilant, care astăzi este coleg cu ei. Casa Casa „Pater Jordan” este un proiect al Federației Caritas a Diecezei Romano-Catolice din Timișoara și a fost inițiat în anul 1998 de Berno Rupp, călugăr al Ordinului Salvatorian, al cărui fondator a fost
Agenda2005-28-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283932_a_285261]
-
urmează să funcționeze Liceul „Gerhardinum”, reprezentanții episcopiei venind din nou cu propuneri pentru rezolvarea situației și solicitând insistent implicarea Inspectoratului Școlar Județean Timiș în sensul reorganizării eficiente a spațiilor de învățământ. Un alt subiect a fost cel al Centrului de Azilanți, obiectiv realizat din fonduri europene pe un teren care, în parte, aparține Bisericii Romano-Catolice. În finalul întâlnirii s-a convenit ca, în 30 martie, reprezentanții ambelor instituții să evalueze pe teren situația tuturor clădirilor revendicate, urmând să se identifice modalități
Agenda2005-13-05-administratia publica () [Corola-journal/Journalistic/283520_a_284849]
-
semnate cu pistolul la tâmplă. Recursul la istoria recentă este imperativ necesară, nu atât pentru a reproduce evenimentele vremii, cât pentru o binemeritată dreptate reparatorie. Demnitatea unei națiuni nu este un produs comercial de raft și nici donație filantropică pentru azilanți. Demnitatea unei națiuni este semnătura pe propriul act de identitate și se produce prin voința sa manifestă în istoria concertată a omenirii. Recursul românilor la propria istorie este tocmai dreptul lor la adevărul istoric, adesea stâlcit prin silnicia imperiilor, care
AM FOST Ş-OM FI! EDITORIAL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363378_a_364707]
-
ai mașină nu te poți descurca. Trebuie să mergi la shopping acolo unde este mai ieftin și cum în Lodingen - orășelul lor, cu ceva peste 2500 de locuitori (printre care și ei - 4 romani, pe lângă alte naționalități cu statut de azilanți, în general africani, asistați de statul norvegian pe cheltuiala lui timp de 3 ani,), totul este foarte scump, ai nevoie să mergi ori la Harstad, ori la Sordland, la vreo 70-80 km de Lodingen pentru cumpărăturile principale. Drumul spre noua
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360960_a_362289]
-
bătaie pentru întâietatea de a vinde documentele... MAE a deschis o anchetă.” Iată cum s-a format personalitatea distinctă a autorului în Spania: „Relatam în ediția trecută a „Actualității prahovene” despre marea șansă care mi s-a oferit, ca proaspăt azilant politic în Spania, de a-l fi întâlnit pe Valeriu Lazarov. Afirm că a fost o întâlnire providențiala care mi-a schimbat viața. La îndemnurile lui don Valerio mi-am început activitatea ca expert în producții cine - TV - radio și
NOI, CEI CARE „NU ŞTIM NIMIC” de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370843_a_372172]
-
-i deloc fără alternative. Confruntată cu un refuz unanim european, în Anglia se pune problema părăsirii UE, în USA se discută viza pentru musulmani, sub 1% în țara tuturor emigranților și posibilităților, în Japonia s-a acceptat o duzină de azilanți, doamna Merkel începe să intre în rândul cancelarilor germani pe care lumea nu le înțelegea și nici nu acceptă romantismul, idealismul, când ei nu vor decât binele, să salveze întreaga lumea după modelul lor/ Am deutschen Wesen mag die Welt
CRIZA DOAMNEI MERKEL de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370532_a_371861]
-
aduce flori și care ma săruta în somn... Dar de la niciunul nu am primit atâtea complimente pe metru pătrat cum primesc de la Senor Elias. Senor Elias este evreu din Israel,refugiat în Chile și de acolo refugiat în UȘĂ .. că azilant politic din cauza unui anumit guvern din Chile.Dar asta s-a întâmplat de muuuult!!!Astăzi Senor Elias când merge în Chile...merge și în vizită la Președinte,un amic de-al sau.Copiii lui sunt avocați...soția,poeta...care publică
SENOR ELIAS de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359292_a_360621]
-
forței de muncă din alte părți, mai slab dezvoltate economic. Din perspectiva unei distribuții uniforme a efortului economic, institutul de cercetare economică DIW din Berlin arată că România ar trebui să accepte o creștere cu peste 450% a numărului de azilanți (pag. 514). De la recensământ încoace, ne plângem că România se depopulează, că am pierdut 1,5 milioane de locuitori; în egală măsură, știm că marea provocare demografică a următorilor ani este sustenabilitatea sistemului public de pensii, dincolo de 2030. Logic ar
Refugiații suntem noi () [Corola-blog/BlogPost/338364_a_339693]
-
Nu doar fiindcă asta e fișa postului, ci și fiindcă acolo, «în fiertura amiezii», sub valuri care-ți scuipă sare pe piele, el găsește locul magic unde împletește gînduri în fraze și fraze în povești. Cu huidume și slăbănogi, cu azilanți și robi ai paharului, cu bărboși tandri sub coaja asprimii lor și fete care flutură sutiene în loc de batiste. Dacă lipești urechea de cuvintele lui Radu, auzi un ecou îndepărtat din Conrad, plecat cu nostromul lui să clătească lumea în ape
Pascal desenează corăbii, de Radu Niciporuc [Corola-blog/BlogPost/100897_a_102189]
-
mult agenți de pază cu diplome de ingineri. E plină țara azi de malluri, iar fabricile-au dispărut Masiv se emigrează-n valuri, la muncă în necunoscut În vestul ”rece” și distant, ca cetățeni de rangul doi Având statut de azilant, și slujbe de cărat gunoi. Ca cetățeni europeni avem doar multe obligații De muncă să rămânem țepeni, să ascultăm și observații. În țara noastră-s azi stăpâni toți veneticii și-mbuibații Toți, altceva decât români, conduc destinul ăstei nații! Păduri, ogoare
GENERAȚIE DE SACRIFICIU de NELU PREDA în ediţia nr. 1756 din 22 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342972_a_344301]