36 matches
-
glădiș (Acer tataricum), păducel, măceș (Rosa canina) și vegetație ierboasă, formată din specii xerofile: bărboasa (Andropegon ischaemum), sadină (Chrysopogon gryllus), coada șoricelului (Achillaea nelrechi și Achillaea panonica), sânziană (Galium verum), pelin (Artemisia absintium), peliniță (Artemisia austriaca) ș.a. 2. Vegetația intrazonală (azonală). Mai răspândită este vegetația de luncă, prezentă atât în lungul Lohanului, cât și a afluenților săi. Este alcătuită atât din specii ierboase (Tripholium pratense, Tripholium hibridum, Tripholium repens, Poa pratensis, Poa palustris, Ranunculus repens,Ranunculus sardons, Agrostis stolnifer, Alopecurus pratensis
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
după I. Gugiuman): • cernoziomuri de cuestă prezente în cuprinsul reliefului de cuestă; sunt afectate de intense procese denudaționale (alunecări de strate, spălarea provocată de apa de șiroire). • cernoziomuri levigate (degradate) ce se dezvoltă sub vegetația de silvostepă. c) soluri intrazonale (azonale): • lăcoviști și soluri aluvionare; dezvoltate în lunca Lohanului și de-a lungul afluenților săi, pe porțiuni mai mari sau mai mici. • soluri sărăturoase, care au însă o dezvoltare redusă, în regiunile cu terenuri cu exces de săruri. CAPITOLUL VIII PROCESUL
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
se produce cu dificultate Compozițiile de regenerare cu frasin se vor folosi în părțile mai joase ale terenului În cazul tuturor speciilor se vor utiliza numai proveniențe locale LUNCILE RĂURILOR INTERIOARE MARI -ZONA FORESTIERĂ DE CÂMPIE ȘI SILVOSTEPA - - Formații forestiere azonale (zăvoaie) Cuprinde terenuri relativ joase din luncile râurilor interioare mari și mijlocii din zona forestieră de câmpie și din zona de silvostepă de câmpie aflate sub influența apelor de inundație și/sau freatice (în prezent cea mai mare parte a acestor
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
în timp, în favoarea speciilor principale, pe măsură ce solul capătă însușiri mai bune prin îmbogățire în materie organică (humus) LUNCA ȘI DELTA DUNĂRII - SILVOSTEPA ȘI STEPA F 1 . LUNCA ȘI DELTA DUNĂRII – REGIM LIBER, DE INUNDAȚIE - - Formații forestiere predominant azonale - zăvoaie Cuprinde teritoriul în care în mod natural au existat în trecut întinse zăvoaie de salcie și plopi și local și alte specii care, treptat, au fost înlocuite în mare parte cu culturi de plopi euramericani, cu terenuri având altitudini
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
i) 9612 Zăvoi de plop și salcie din Delta Dunării (m) 0412 Frăsinet de hasmac de productivitate mijlocie (m) 0413 Frăsinet de hasmac de productivitate inferioară (i) E. LUNCILE RÂURILOR INTERIOARE MARI - ZONA FORESTIERĂ DE CÂMPIE ȘI SILVOSTEPA Formații forestiere azonale (zăvoaie) 8523 Câmpie forestieră, luncă de zăvoi de plop Ps(m), aluvial moderat humifer, profund freatic umed, foarte rar scurt inundabil 9111 Zăvoi de plop alb de productivitate superioară (s) GE 97 Lunci interioare-zăvoaie de plopi (s-m), soluri aluviale molice
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
activă (i-m) 9621a Silvostepă, aluviuni crude-inceptisoluri, plajă joasă, Pi F. LUNCA ȘI DELTA DUNĂRII - SILVOSTEPA ȘI STEPA F1. Lunca și Delta Dunării - regim liber, de inundație G TS Denumirea TS TP Denumirea TP GE Denumirea GE Formații forestiere predominant azonale - zăvoaie 9611a Silvostepă luncă de zăvoi de plop alb Pi, aluvial profund umezit freatic în substrat, rar scurt inundabil, în Lunca și Delta Dunării 9116* Rariște de plop cenușiu, plop negru și plop alb ± ulm, dud, arțar tătărăsc, corcoduș (i
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
9722 „Anin negru pur de productivitate superioară, din regiunea de dealuri (s)” 9723 „Zăvoi de anin negru (m)” 9911 „Amestec de anin negru și anin alb din regiunea deluroasă (s)” 9 Descrierea generală a tipului de habitat Sunt păduri intrazonale (azonale) situate de obicei în lungul apelor curgătoare, în luncile acestora. în zona de munte aninul alb (Alnus incana) domină habitatul, în timp ce la deal și la câmpie, la 200-700 m altitudine, se întâlnește aninul negru (Alnus glutinosa). Regimul hidrologic
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
înalte (m)” „Anin negru pur de productivitate superioară, din regiunea de dealuri (s)” „Zăvoi de anin negru (m)” 9911 „Amestec de anin negru și anin alb din regiunea deluroasă (s)” 9. Descrierea generală a tipului de habitat Sunt păduri intrazonale (azonale) situate de obicei în lungul apelor curgătoare, în luncile acestora. În zona de munte aninul alb (Alnus incana) domină habitatul, în timp ce la deal și la câmpie, la 200-700 m altitudine, se întâlnește aninul negru (Alnus glutinosa). Există zone
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
Foarte bună Bună Moderată Slabă Proastă Bună Nu ating starea chimică bună 241 0 156 76 9 0 236 5 Vegetația se caracterizează prin predominarea formațiunilor zonale de silvostepă (asociat, pe suprafețe mici, chiar de stepă și forestiere), a celor azonale de luncă și prin puternica transformare antropică a vegetației naturale. Vegetația forestieră este alcătuită din grupe de formațiuni: carpineto-făgete, goruneto-carpinete (care împreună ocupă cele mai mari suprafețe forestiere), gorunete cu horști, goruneto-cerete, gârnițeto-cerete, goruneto-făgete, precum și asociații de pajiști secundare
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290539]
-
3 Statutul de prezență [management] Natural; seminatural; degradat; renaturat/reconstituit 4 Suprafața tipului de habitat Cca. 4.160 ha 5 Perioada de colectare a datelor din teren Aprilie - Noiembrie 2019 6 Distribuția tipului de habitat [descriere] Acest tip de habitat cu caracter azonal se întinde pe aproape toată lungimea sitului, de la Colțu de Jos (PH) la Țăndărei (IL), traversând atât zona forestieră cât și cea de silvostepă. În funcție de favorabilitatea stațională și managementul silvic, habitatul ocupă suprafețe mai compacte sau în
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
ierboasă, iar în depresiunea Bahr-el-Ghazal apar areale de savane inundate, datorită revărsărilor Nilului. În Somalia, tranziția spre formațiunile semideșertice se face printr-o savană uscată cu arbori spinoși de Acacia. Ecotopuri de savane se regăsesc pe arii restrânse, ca formațiuni azonale, la altitudini de 10002000 m. în munții Yemenului. Substratul edafic din savane este alcătuit din feralsoluri rodice sau plintice în care procesele pedogenetice intense de oxidare se derulează cu ciclicitate sezonieră. Sunt soluri cu o fertilitate potențială relativ ridicată, dar
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
un substrat geologic friabil, valea are condiții climatice specifice, impuse de canalizarea maselor de aer în lungul acesteia, un covor pestriț de soluri și o vegetație în care se amestecă speciile de stepă și pădure de tip zonal, cu cele azonale de luncă. Valea Bahluiului în amonte de Cotnari , având în centrul regiunii studiate , Depresiunea Și orașul Hârlău, prezintă din punct de vedere fizico -geografic, trăsături care o evidențiază în mod special. Hârlăul și zona învecinată, este o veche vatră de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
acumulare cuaternară; o câmpie aluvială holocenă de divagare (de subsidență), cu aspect de albie majoră. Procesele de modelare actuală a reliefului: “acumulare fluviatilă”; terase: albie majoră, lângă terase de luncă; tip de relief-regiune geomorfologică: Podișul Fălticeni. b) Aspecte pedologice: pădurea azonală (de luncă) de la Mircești se află pe un sol de luncă neinundabilă: a) conținutul în humus descrește treptat de la suprafață (3,5 g %), până la 1,5 m (0,4 g %); b) pH-ul crește de la suprafață (8,1), până la 1
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Lintești pîrîul Cotmeana, "Țuică de prună altoită" Morărești, tabla bisericii la perdeaua munții! Dedulești "Sat Boss", anul 1945 casa de cărămidă, casa cu șiță pînză albastră munții, viaductul CFR Topolog nepus în funcțiune nici pînă azi, sol de luncă intrazonal/azonal, Burluși 10 piemont celulele stem de pădure, Valea Oltului pod cu orizont Uzinele sodice Govora, "Spune-i acoperișului pe nume: Bramac", B 24 WJG "Carpați Retro", Fiat retromobilul, " Pentru sănătatea dumneavoastră evitați excesul de sare, zahăr și grăsimi radio", Rîmnicu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ischemie cardiacă. Investigații paraclinice: - E.M.G. - aspect de denervare cronică: V.C.M. normală, V.C.S. normală sau ușor scăzută, adeseori potențialele evocate senzitive fiind absențe. Biopsia musculară nu diferă esențial de cazurile cu amiotrofie peroneală neurogene. Biopsia de nerv îmbracă aspecte de degenerescenta azonala cu atingere preferențiala a fibrelor mielinice mari, involuția severă a neuronilor ganglionilor spinali și pierderea fibrelor mielinice din nervii periferici. EREDOATAXIA CEREBELOASA PIERRE-MARIE Este o formă diferențiată din grupul eredoataxiilor foarte asemănătoare cu eredoataxia Freidreich în care însă semnele cerebeloase
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
vânt puternic. La partea inferioară a etajului subalpin pajiștile se îmbină cu tufișuri de ienupăr, jneapăn, afin, merișor. Zona alpină este întâlnită în munții Rodnei, Călimani, Bucegi, Leaota, Piatra Craiului, Iezer-Păpușa, Făgăraș, Parâng, Cândrel, Șurean, Căpățânii, Retezat-Godeanu, țarcu etc. Vegetația azonală. În lungul văilor principale, cu lunci largi, mai ales în regiunile de câmpie, dealuri și munți joși, există o vegetație bogată, iubitoare de umezeală. Pentru că ea se limitează la zona de luncă, mai este denumită vegetație de luncă (zăvoaie). În
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
podzoluri). Solurile de pe culmile carpatice alpine și subalpine brune și brun acide, formate într-un climat cu temperaturi mici și cu multe precipitații, sunt subțiri și nu asigură decât dezvoltarea ierburilor sau a unor arbuști. O grupă aparte include solurile azonale, care sau dezvoltat în anumite condiții, căpătând caracter local. Aici sunt incluse solurile nisipoase din câmpiile Carei, Olteniei, solurile din luncile râurilor, unde este mai multă umiditate, solurile sărăturoase care au conținut mare în săruri. Solurile din lunci sunt folosite
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
diversității condițiilor locale de mediu (umiditate, relief, sol, grad de salinizare,microclimat), în această regiune a fost identificat un număr mare de asociații vegetale, atât zonale de tipul pajiștilor caracteristice stepei, cât și un număr bogat de asociații intrazonale și azonale de luncă (sărături,mlaștini, bălți) și buruienării de pe marginea drumurilor(ruderale) sau din culturile de câmp, din vii și livezi (specii vegetale). Vegetația de pajiști xerofile Pajiștile sunt reprezentate mai ales prin pășuni, unele fiind permanente și bine întreținute sau
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
a solului. Acolo unde condițiile locale de relief (accidentat), pânzele de apă (aproape de suprafață),compoziția rocii (marne gipso -clorurate), ca și vârsta elativă a formelor de relief au schimbat sau încetinit mersul proceselor pedologice, s-au format soluri intrazonale și azonale. Între solurile zonale se deosebesc: 1) - Cernoziomuri cambice răspândite pe interfluvii, cu pante slab înclinate, pe substrate de solificare a căror textură a permis un drenaj normal al solului. Se deosebesc următoarele subtipuri genetice: a) -Cernoziomul cambic slab erodat textural
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
a) soluri brune și brune podzolice (în zona pădurilor de fag și stejerete); b) soluri brune (în zona pășunilor și fânețelor); c) soluri podzolice argiloiluviale (în lunca pârâului Provița); d) pietrișuri, nisipuri, argile (de culoare vânătă); e) lăcoviști (se întâlnesc azonal), Elementele componente ale cadrului natural, prezentate succint, indică un grad deosebit de favorabilitate pentru desfășurarea vieții și activităților umane, fapt confirmat și de prezența omului pe aceste meleaguri. III POPULAȚIA III 1. CONSIDERAȚII ISTORICO - GEOGRAFICE Cel mai vechi document despre satul
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
calcare și gresii), reprezentată prin Coasta Iașilor în partea de sud-vest și Dealul MareHârlău în partea vestică. Această diferențiere este pusă în evidență de valorile altitudinale, structura petrografică, relief, hidrografie, tipuri de sol și vegetație. Omul este un agent dinamic azonal care, spre deosebire de alți agenți (apa, vântul), nu este constrâns de limite de localizare și nici condiționat de elementele ambientale. În comparație cu celelalte ființe vii, el are o mare capacitate de a supraviețui și de a se adapta. Intervenția și impactul omului
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
și montană vegetația este compusă din specii mai puțin valoroase, dar acestea se pot îmbunătăți prin aplicarea de îngrășăminte organice în cantități mari sau prin târlire cu animale într-un număr mai mare de zile pe unitatea de suprafață; - pajiști azonale, în care se încadrează pajiștile din luncile râurilor, cele de pe sărături și de pe nisipuri, care sunt în general slab productive și asigură un furaj de slabă calitate, necesitând măsuri ameliorative atât asupra solurilor, cât și asupra compoziției floristice, cu costuri
ORDIN nr. 226 din 28 martie 2003 pentru aprobarea Strategiei privind organizarea activităţii de imbunatatire şi exploatare a pajiştilor la nivel naţional, pe termen mediu şi lung. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150407_a_151736]
-
și montană vegetația este compusă din specii mai puțin valoroase, dar acestea se pot îmbunătăți prin aplicarea de îngrășăminte organice în cantități mari sau prin târlire cu animale într-un număr mai mare de zile pe unitatea de suprafață; - pajiști azonale, în care se încadrează pajiștile din luncile râurilor, cele de pe sărături și de pe nisipuri, care sunt în general slab productive și asigură un furaj de slabă calitate, necesitând măsuri ameliorative atât asupra solurilor, cât și asupra compoziției floristice, cu costuri
STRATEGIE din 28 martie 2003 privind organizarea activităţii de imbunatatire şi exploatare a pajiştilor la nivel naţional, pe termen mediu şi lung. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150408_a_151737]
-
și montană vegetația este compusă din specii mai puțin valoroase, dar acestea se pot îmbunătăți prin aplicarea de îngrășăminte organice în cantități mari sau prin târlire cu animale într-un număr mai mare de zile pe unitatea de suprafață; - pajiști azonale, în care se încadrează pajiștile din luncile râurilor, cele de pe sărături și de pe nisipuri, care sunt în general slab productive și asigură un furaj de slabă calitate, necesitând măsuri ameliorative atât asupra solurilor, cât și asupra compoziției floristice, cu costuri
STRATEGIE din 22 mai 2003 privind organizarea activităţii de imbunatatire şi exploatare a pajiştilor la nivel naţional, pe termen mediu şi lung. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150415_a_151744]
-
Date tehnice suplimentare În scopul realizării rețelei de perdele se vor proiecta module pentru 100, 250, 500 și 1.000 ha de teren. Modulele se vor realiza în variante pentru nisipuri, soluri cernoziomice și alte categorii de soluri zonale sau azonale. Perdelele principale vor fi constituite din 5-7 rânduri, iar cele secundare din 3-5 rânduri. Ca specii forestiere de introdus în compoziția perdelelor de protecție sunt de avut în vedere: - pentru nisipuri: salcâm, glădiță, dud, ulm de Turchestan, soforă, mălin american
PROGRAM din 25 iunie 2004 de înfiinţare a perdelelor forestiere de protecţie a căilor de comunicaţie împotriva înzăpezirii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159656_a_160985]