391 matches
-
umane? Imaginația creatoare de lumi cea care produce posibilele și imposibilele noastre, realitatea, bucla noastră individuală și colectivă este nebunie poetică: iată teza noastră. A afirma că noi, oamenii, suntem cu toții niște poeți nebuni e o exagerare, e o nebunie? Aztecii credeau că soarele are nevoie de sînge uman. O nebunie, nu-i așa? Pentru noi, oamenii moderni, este imposibil să nu existe șefi și subalterni. Pentru Nueri însă, trebuie să fii nebun ca să accepți să trăiești ca o cireadă de
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Prado (soldatul spaniol străpuns de spada francezului În care Își băga pumnalul), și, mai ales, În fresca lui Orozco, pictată pe tavanul azilului Cabañas din Guadalajara, Mexic: conchistadorul ascuns sub oțel - cu piulițele futuriste și poliedrice ale armurii - peste războinicul aztec Înjunghiat, sângeroasă fuziune de fier și carne, ca un preludiu al noii rase. În urmă cu ani, când nici măcar n-avea de gând să picteze ori credea că renunțase pe vecie să mai Încerce, Faulques admirase fresca aceea enormă aproape
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
pantele cărora se poate practica un turism sportiv (sporturi de iarnă), cu resurse de ape geotermale ce au impulsionat dezvoltarea unor stațiuni balneoclimaterice care valorifică acest potențial. Nu în ultimul rând, orașul este amplasat în zona centrală a fostului Imperiu Aztec, păstrând numeroase vestigii arheologice care atrag importante fluxuri turistice: Teotihuacan, Tula, Cholula. Spaniolii au început construcția orașului modern în secolul XVI, pe ruinele fostei capitale a Imperiului Aztec cucerit, Tenochtitlan. Această istorie a orașului, cu rol de prim rang în cadrul
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
în ultimul rând, orașul este amplasat în zona centrală a fostului Imperiu Aztec, păstrând numeroase vestigii arheologice care atrag importante fluxuri turistice: Teotihuacan, Tula, Cholula. Spaniolii au început construcția orașului modern în secolul XVI, pe ruinele fostei capitale a Imperiului Aztec cucerit, Tenochtitlan. Această istorie a orașului, cu rol de prim rang în cadrul Imperiului Aztec dar și centru de prim rang din Noua Spanie, se materializează astăzi prin concentrarea unor importante vestigii arheologice, muzee etc îndeosebi în centrul istoric al orașului
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
numeroase vestigii arheologice care atrag importante fluxuri turistice: Teotihuacan, Tula, Cholula. Spaniolii au început construcția orașului modern în secolul XVI, pe ruinele fostei capitale a Imperiului Aztec cucerit, Tenochtitlan. Această istorie a orașului, cu rol de prim rang în cadrul Imperiului Aztec dar și centru de prim rang din Noua Spanie, se materializează astăzi prin concentrarea unor importante vestigii arheologice, muzee etc îndeosebi în centrul istoric al orașului. Centrul istoric al orașului se întinde pe un areal de 9km2 și este inclus
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
Muzeul Național al Artelor, Banca Mexicului), Art Deco (interiorul Palatului de Arte Frumoase), stilul funcționalist (Turnul Latino american). În oraș se merită a fi vizitate: Catedrala Metropolitană (construită în perioada 1573 1813 în zona în care a fost amplasat templul aztec al lui Teocalli, este printre cele mai mari catedrale din emisfera vestică); Palatul Național Mexican (construit pe locul unde a fost palatul lui Montezuma); Plaza de toros Mexico (cu cea mai mare arenă pentru luptele cu tauri din lume, cu
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
remarcă el, istoria a fost scrisă de învingători, și nu de învinși. Romanii au scris istoria războaielor punice, și nu cartaginezii; creștinii au înregistrat triumful creștinismului asupra păgânismului, și nu păgânii; spanioliiauspus povestea cuceririi statelor Mexic și Peru, și nu aztecii sau incașii (Commager, 1966). Asupra acestor aspecte nu este cazul să se insiste mai mult. Un fenomen nou ar fi necesar să fie înregistrat. Este ceea ce aș numi „democratizarea istoriei”. În lumea contemporană, istoria încetează tot mai mult să fie
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
un partid politic sau integrarea În mișcări de contestare precum Mau-Mau, Klu-Klux-Klan ori zapatismul amplifică modelele riturilor de inițiere. Comemorările politice urmează schema rituală a ofrandelor (fără a uita de sacrificiile politice sângeroase specifice atât societăților antice dezvoltate precum regatul aztec sau Babilonul, cât și societăților tribale), iar paradele festive ori marșurile de protest reiau modelul riturilor În mișcare. Manipularea politică a carnavalului este un adevăr arhicunoscut (vezi exemplele din A. Cohen, 1993; D. Kertzer, 2002, pp. 160-166), iar transformarea unui
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
135 Cuvântul "genocid" a fost creat (în engleză) de către juristul american Raphael Lemkin, cu ocazia unui studiu asupra administrației naziste în Europa ocupată. Atunci când se vorbește de genocidul făcut de europeni în Lumea Nouă, ne gândim desigur la amerindieni, la azteci, la incași, dar aceeași situație, nuanțată, desigur, a fost prezentă și în cazul aborigenilor din Australia (australoizii), maorii din Noua Zeelandă, fără să mai vorbim de populațiile bantu și zulu din Africa de Sud. 136 Neluând în calcul utilizările industriale pentru producție de
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
dar era jucat cu picioarele. Mai târziu, un joc asemănător badmintonului s-a dezvoltat în Mexic, unde se folosea cauciuc cu pene de pasare drept minge. Racheta era în formă de potcoava, având corzi din fâșii de piele. Incașii și aztecii practicau și ei un joc foarte dinamic și vioi, asemănător cu badmintonul, care consta în lovirea unei mingi din piele, ornată cu pene de diferite culori, cu rachete ușoare. Chiar și regele aztecilor, vestitul Montezuma, juca zilnic acest joc, în
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
corzi din fâșii de piele. Incașii și aztecii practicau și ei un joc foarte dinamic și vioi, asemănător cu badmintonul, care consta în lovirea unei mingi din piele, ornată cu pene de diferite culori, cu rachete ușoare. Chiar și regele aztecilor, vestitul Montezuma, juca zilnic acest joc, în sala de jocuri din Tenochtitlan — capitala imperiului aztec. Câștigătorului i se atribuia o cupă plină cu aur. Adus în Europa de către cuceritorii spanioli, sub denumirea de „Indiaco", jocul s-a răspândit foarte repede
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
și vioi, asemănător cu badmintonul, care consta în lovirea unei mingi din piele, ornată cu pene de diferite culori, cu rachete ușoare. Chiar și regele aztecilor, vestitul Montezuma, juca zilnic acest joc, în sala de jocuri din Tenochtitlan — capitala imperiului aztec. Câștigătorului i se atribuia o cupă plină cu aur. Adus în Europa de către cuceritorii spanioli, sub denumirea de „Indiaco", jocul s-a răspândit foarte repede, nu numai în Spania, ci și în Franța, Italia și alte țări apusene. Dintr-o
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
pîntecul rotunjit. — SÎnteți drăguță să vă dați toate colierele Într-o parte? adaugă doctorița. Da’ știu că aveți o adevărată colecție! — SÎnt niște pandantive speciale. Le strîng pe toate În mînă, iar ele se ciocnesc, zornăind. — Ăsta e un simbol aztec al maternității, iar ăsta e un cristal pentru gestație... iar ăsta e un clopoțel rotund, pentru liniștit copilul... iar asta e o piatră pentru naștere. — Piatră pentru naștere? — O apeși pe un anume loc din palmă și-ți ia durerea
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Borr și Besta, ce l-a ucis pe uriașul primordial, Ymir, al cărui cadavru a fost transformat în astre. În mitologiile precolumbiene din America Centrală, creatorii universului, la mayași sunt: Gugumatz / Marele Șarpe cu Pene, ulterior, perechea primordială Gugumatz Tepeu. La azteci, creatorul lumii existente în șase ere este Quetzalcoatl / Șarpele cu Pene. La incași (Peru), Viracocha este creatorul lumii naturale și umane. În mitologia japoneză, lumea a fost creată la impulsurile principiilor imateriale: Yang și Yin. După stăpânul absolut, Părintele Cerului
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
secrete inițiatice, cu ritualuri magice și cu efecte purificatoare. Ele se practicau și în Egipt, în Iran, în India, în Grecia, în America precolumbiană, în Africa. Zeități americane precolumbiene Creația la popoarele Americii precolumbiene olmeci, zapoteci, huazteci, tolteci, mayași, incași, azteci era reprezentată de divinități hermafrodite Mama-Tata iar zeitățile feminine, în strictă minoritate, într-o lume dominant și autoritar masculină, războinică, reprezentau pământul, luna, apa, vegetația, porumbul, recolta, fertilitatea. Predominau ritualurile închinate calendarului, recoltei și sacrificiile umane, unele canibalice. Sinuciderea era
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
sinuciderea era simbolizată de zeița Ixtab. Tot la mayași, zeița lunii Ixchel, asociată Aphroditei, simboliza desfrânarea și era reprezentată cu o floare de Plumeria ce sugera plăcerea sexuală. Ixchel era asociată zeului scorpion, al războiului, ambii fiind ostili oamenilor. La azteci, Tlazolcotl, zeița pământului, a fecundității, ocrotitoarea păcatelor carnale, era reprezentată călărind pe o coadă de mătură ca o vrăjitoare și ținând în mână un șarpe, simbolul falic. La incași, Fecioarele soarelui Aclla Cuna erau tinere frumoase, educate în temple. Unele
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]