104 matches
-
Alte culori, altă vegetație. Ajunge! E prea frumos. Am obosit! Domodossola, priveliștea e parcă mai redusă la scară, mai umană. Alpii mai puțin orgolioși și ofensivi aduc a Colții Morarului. Slavă Domnului, mai o hârtie pe jos, mai un păhăruț azvârlit, gură-cască, puști cerșind, te simți acasă. Lago Maggiore, vile adormite, ușoară ceață albăstrie le învăluie, ei încă visează, iar eu nu știu ce mă așteaptă. Și cine. Și unde. Și dacă. Arona, un zmeu multicolor cu o coadă uriașă se zbenguie. Băieți
Fata de la Triest by Maya Belciu () [Corola-journal/Imaginative/10623_a_11948]
-
ei curgeau disjuncte ca picăturile pe pereții unei cabine de duș. Se vedea cînd purtată pe brațe de un toreador, cînd violată de o gorilă, cînd singură și somnoroasă pe un maldăr de zdrențe, cum dormise în copilărie pe țoale azvîrlite ca să închipuie o saltea. În cugetarea ei dispersă, sexul pe bani, blestemul de a se fi născut femeie, dilema dacă, la un ministru, e sau nu de bon ton să o sugă din prima, și imaginea lui Doamne-Doamne pîlpîiau la fel de
De la Sinaia la Cotroceni by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/7344_a_8669]
-
lucruri, o idee incertă își face drum: toate astea nu sînt nici bune, nici rele. Sînt necesare echilibrului fizic al lumii. Toate astea sînt candide ca un ciclon, ca un cutremur de pămînt, ca o erupție vulcanică: dacă ești lava azvîrlită, valul, piatra ce se prăbușește, e natural să te zbați, să urăști, să lupți, să suferi, să te aperi. Dumnezeu este în afară de lumea asta, - părăsită sie însăși, reechilibrîndu-se prin ea însăși, - cu mult deasupra, și nu ține nici cu unii
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/11980_a_13305]
-
punem sub semnul întrebării viitorul, căci ne mirăm întruna de decăderea morală a unei însemnate părți din populația țării: înjunghieri, violuri, incesturi, hoții, bătăi (cu cruzime), hrană deficitară, îngrijire medicală precară, igienă discutabilă, copii abandonați la vîrstă preșcolară, dar și azvîrliți, pur și simplu, la ghenă, tați firești și tați adoptivi (concubini) crăpînd în bătaie capul micuților năpăstuiți de soartă, educație sexuală rudimentară, confuză, cu perversiuni, spargeri de case, escrocherii de diferite grade, alcoolism, retardare mintală, vocabular minim și adeseori deosebit de
Generații jertfite by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16995_a_18320]
-
sleind, în schimb, rezervele materiale ale societății. Cele două miliarde de dolari aflate în vistieria statului - Ceaușescu intenționa, se pare, fondarea unei bănci internaționale de natură să-i aducă lui acele venituri pe care le realizau bancherii occidentali, împrumutându-l - azvârlite populației spre a-i potoli aspirațiile revoluționare, se duseseră grabnic pe apa sâmbetei, noile relații de tip capitalist blagosloveau nația cu primele eșaloane de miliardari, foștii experți în comerțul exterior ai defunctului regim, aventurieri ai tuturor azimuturilor. În noiembrie 1996
Mic bilanț de ocazie by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17119_a_18444]
-
ispitit de toate poftele, ignorînd deșertăciunile. Cum s-a jucat în "Barrymore", asumîndu-și tot, tot, tot. Mă gîndesc acum la Silviu Purcărete. La Lia Manțoc care i-a făcut costumul îndrăzneț din "Să îmbrăcăm pe cei goi", cu memorabilul fular azvîrlit neglijent, la felul în care se uluia ea de desenul unui corp care vorbea, zvîcnea, se mula după o intenție sau alta, țîșnea ca să-și urmărească vocea. La Lucian Pintilie și la afurisitul Mitică de mahala din "De ce trag clopotele
Salve pentru general by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8056_a_9381]
-
montate pe colțurile acoperișurilor; fațadele și curțile interioare placate cu azulejos (plăci de faianță, preponderent alb-albastre); dantelăria în piatră a catedralelor și marmura fântânilor; crenelurile citadelelor și oazele luxuriante ale parcurilor; infinit-împodobitele palate și jocurile de cuburi ale caselor simple, azvârlite labirintic pe coline; apoi "melancolicele esplanade" (vorba lui António Lobo Antunes), terasele umbrite de arbori de pe care se poate contempla peisajul urban (miradouros), cascadele de trepte... Și, pretutindeni, pietrele lucioase alcătuind calçada portuguesa, mozaicul ce pavează nu doar piețele și
Frânturi lusitane - Tărâm al ambianţelor faste by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9848_a_11173]
-
urechi se dau jos dintr-un fel de ARO din care manelele se aud răspicat. Bat un fel de pas, în batjocură. Șoferul descheiat la tunică, fără centură, cu țigara în colțul gurii, coboară șmecher și lăsă mașina cu portiera azvîrlită și cu muzica insuportabilă năvălind spre noi. Își rîde de colegi fără jenă, pe noi ne sfidează. Privesc năucă acest jalnic spectacol. Nici urmă de demnitate, nici urmă de respect față de gest și de încărcătura lui. Pe sub haina militară văd
A fost cîndva în România by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13959_a_15284]
-
constă tocmai în gratuitatea pe care ți-o poți îngădui. A azvârli cu banii într-un cazino este o defulare mai pe înțelesul miliardarului postdecembrist, pentru că a azvârli este opusul lui a smulge și deci, în esență, același lucru. Banii azvârliți, aruncați pe apa sâmbetei sunt de preferat celor reutilizați într-un circuit al donațiilor, pentru că miliardarul sărac nu cunoaște nici el foloasele reale ale banului. Plăcerea adevărată pe care și-o poate procura e o povară de care preferă să
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]
-
putea formula întrebarea: ce asemănare este între scriitorul contemporan și un urs panda? Și s-ar putea răspunde: și unul și altul sunt pe cale de dispariție...). Și când te gândești că doar o infimă parte din banii (bugetari, nu particulari!) azvârliți năucitor pe apa sâmbetei (călătorii în străinătate ale noii nomenclaturi, falimente bancare suportate de noi toți, exorbitante salarii, prime, vile de protocol la regiile de stat, reuniuni populiste gen „Cântarea României” unde „manifestarea” artistică diletantă este doar un pretext pentru
Unele răspunsuri la câteva întrebări pe care nu mi le pune nimeni by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/13635_a_14960]
-
din București va avea loc în acest context Sesiunea științifică Czeslaw Miłosz în căutarea identității artistice. Campo di Fiori În Roma, la Campo di Fiori, Măsline și citrice-n coșuri, Pe jos pete de vin împroșcat Și resturi de flori azvârlite. Fructe roz din adâncul mării Varsă pe mese negustorii, Ciorchini negri de struguri Cad pe puful de piersici. Aici, în piața aceasta, L-au ars pe Giordano Bruno, Călăul rugul aprinde, Gloata din jur îi ia seama. Nici nu s-
Centenarul Czesław Miłosz (1911-2004) () [Corola-journal/Journalistic/5475_a_6800]
-
animal, ajunseră amândoi în apă. Băiatul se agăță imediat de trestii și fu pe loc cules de tovarășii săi, dar, în confuzia ce se crease, nimeni nu se mai gândi la Go-Bindan. Văzând-o cu degetele întinse ca niște gheare, azvârlită și răsucită în toate părțile de curent, auzindu-i țipetele de ajutor, Balamber simți un gol în inimă, o spaimă pe care nu o mai simțise niciodată; imediat dădu pinteni calului, în mijlocul vălmășagului de oameni, nemaivăzând altceva decât mâna ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
pe picioarele moi, împins de la spate de gospodarul care îl luă, la urmă, în brațe și-l aduse lângă mă-sa. Cu coada ca un fus, răpănoasă, un cotei cu bube cățălite pe spinare se strecura printre picioare, mirosind resturile azvârlite. O femeie cu fața aspră îl privi fără zâmbet : Mergi acasă, jigodie, mânca-te-ar húlera ! Cu buze largi, înmormântate, și un colț lung, stingher pe gingia de sus, Surdul lui Roșca căsca gura ca o capcană, râzând la cei
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
strâmb al vieții în situația dramatică de a opta între onesta umilitate care-i șade bine neșcolirii și împroșcarea a tot ce îți este superior, ca soluție colectivă și deznădăjduită de supraviețuire. Sânt deci tentat uneori să circumscriu această expectorație azvârlită, prin jocul urii și al întîmplării, pe obrazul oricărei fapte care nu are de partea ei decât "forțele plăpânde ale veșniciei". Însă aș greși făcând astfel. Când Odiseu coboară în Infern, umbrele morților se îmbulzesc în preajmă-i să primească
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cu flacăra ofrandelor sacre din templu se întreabă dacă zeul mai observă din cer pătimirile lor și văpăile focului care le-a mistuit cetatea, apoi aruncă blestemul asupra corabiei lui Menelau : fie să-i cadă, chiar între vâsle,/ fulgerul strălucitor, azvârlit/ de brațul lui Zeus ! După ce leșul lui Astyanax este pregătit de înmormântare, corifeul îi observă pe grecii sosiți cu torțe aprinse în mâini, cărora Talthybios le cere să incendieze Troia înainte de a se întoarce la casele lor : Luați aminte, ofițerilor
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Vîlciului, cale grea, mare parte la edec, cu funia, mergând mai mult pe jos, pentru a ajunge la Tăcău dimineața. Ființe supraomenești. Aceștia erau brăilenii noștri. Gorpodăriile indienilor sunt primitive, dar nu se vede o mână harnică de gospodar. Uneltele azvârlite unele peste altele, păsări ce aleargă flămânde, grădini mici, pline de buruieni. Parte dintre ei au fost absorbiți de populația orașelor. Restul e plasat în special în vest, în așa numitele indian rezervations. Umblă îmbrăcați europenește. Dar în jurul centrelor
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
să fac, sunt teribil de confuz. Nu încerc să mă scuz, dar cred că am trăit cât am putut de cinstit. Nu am mințit niciodată pe nimeni și am avut mereu grijă să nu jignesc lumea, iar acum mă trezesc, azvârlit, în acest labirint fără ieșire. Cum e posibil așa ceva? Nu-mi pot explica și gata! Nu știu ce să fac. Reiko, ești singura care-mi poate da un sfat. Am lipit timbre pe plic și am expediat-o expres în aceeași seară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
să plâng de evlavie. Căci era un spectacol în stare să amuțească pe oricine. Nu m-am săturat niciodată să admir dunele, îndeosebi la amiază când soarele făcea marmura să strălucească, aprinzând ruguri albe prin iarbă; ruguri pe care stropii azvârliți de valuri le ațâțau și pe care florile violete ale scaieților le împresurau ca o ofrandă. Dincolo de ele, spre capătul falezei, se sălbăticise o plantație de smochini, cu trunchiurile noduroase și frunzele mari, alburii, acoperite de praf. Smochinii nu mai
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
grea a nopții, Puzderii de strigoi și șerpi cu șuier, Broscoi umflați și-arici, tot mii și mii, Înalță-atâtea vaiere-ascuțite, Că orice muritor care le-aude Pe loc își pierde mințile sau moare 1. Locuri unde va fi înjunghiat Bassianus, azvârlit apoi într-o groapă întunecată ce-i va sorbi de îndată sângele, groapă „hâdă și hămesită” semănând cu o gură de iad nesătulă; locuri unde va fi violată, mutilată și părăsită Lavinia, sărmană ființă rătăcind de una singură, cu mâinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
atelierul pictorului. Așezase o lumânare într-un unghi favorabil și, din când în când, privea portretul aproape terminat al prințului. Trăia unul din acele momente în care se simțea bântuită, trasă în toate direcțiile, împinsă, cu brutalitate, în trecut sau azvârlită înapoi, în prezent. Dar adevărata liniște, liniștea pe care o dorea, nu o găsea nicăieri. Toate amintirile i se răsculaseră. Cereau noi interpretări. Scormoneau prin răni vechi. Răbufneau în judecăți aspre, necruțătoare. O mânau spre prima ei dragoste. Se împotrivea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
citească din cartea sa, apoi fragmente dintr-o lucrare cu caracter documentar: visurile mitropolitului Filaret, apoi citate din enciclul Papei Pius al X-lea, din profețiile sfîntului Serafim de Sarov, din Ibsen, Soloviov, Merejkovski... Apoi va deschide relicvariul, unde zăceau azvîrlite de-a valma gulere de gumilastic, linguri de argint, ecusoane de școli tehnice, monograme ale Împărătesei Aleksandra Fiodorovna, crucea Legiunii de onoare. În toate aceste obiecte imiginația sa Înfierbîntată descoperise pecetea lui Antichrist sub forma triunghiului sau a două triunghiuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
cămin al Omului?“ Câtă vreme? O, Doamne, cred și eu! Nu era vremea - exact ceasul să ne ducem? Pentru toate scopurile de sub soare. Vremea să adunăm pietre laolaltă, vremea să azvârlim pietre. Considerând pământul Însuși ca fiind nu o piatră azvârlită, ci drept ceva de pe care să te azvârli - de care să te lipsești. Să zbori de pe acestă planetă mare, albastră, albă, verde sau să fii zburat de pe ea. II Raza medie a lunii, 1737 kilometri; aceea a pământului, 6371 kilometri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
echivalentul musulman cel mai apropiat Patimilor lui Christos. În grădinile legației, bocitoare profesioniste, roze-khwan, povesteau auditoriului despre suferințele lui Hussein. Oamenii plângeau, se flagelau, se lamentau fără reținere În legătură cu Hussein, cu ei Înșiși, cu Persia, pierdută Într-o lume ostilă, azvârlită, secol după secol, Într-o decădere fără sfârșit. Prietenii lui Fazel se țineau la distanță de aceste manifestări, Djamaledin Îi Învățase să nu se Încreadă În roze-khwan. Nu le ascultau decât cu o bunăvoință Îngrijorată. Am fost frapat de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
numai dintr-o mare. Dar nu din spuma mării, cum am învățat! După o aluzie a lui Hesiod, Afrodita a țâșnit din spuma risipită în jurul mădularului mutilat al lui Uranos, castrat de fiul său Cronos, pentru a-l uzurpa. Mădular azvârlit în mare. Ceea ce înseamnă că zeița dragostei nu s-a născut din dragoste, ci din moarte și crimă. Poate de aceea clipa supremă a voluptății are un gust de moarte. Prin ultima clasă de liceu, mi-a căzut în mână
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
a lungul unei autostrăzi goale, trecând pe lângă stații de alimentare pustii de la marginea câmpiilor întinse, așteptând venirea unei singure mașini din sens opus. În mintea sa, Vaughan vedea întreaga lume cum moare într-un dezastru automobilistic simultan, milioane de vehicule azvârlite laolaltă într-o reuniune finală de vintre țâșnitoare și freon. Mi-amintesc prima mea coliziune minoră. A avut loc într-o parcare pustie de hotel. Deranjați de o patrulă a poliției, ne forțaserăm să ducem la capăt un act sexual
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]