4 matches
-
Pușkin și literatura română”, „Ecoul creațiunii lui Turgheniev în literatura română”, „Nuveliștii ruși în România: V. Garșin și V. Korolenko”, „Dostoievski în România”) și asemănările între folclorul românesc, folclorul ucrainean și folclorul rus („Jertfa zidirii la ucraineni și ruși”, „Lumea bâlinelor”, „A. I. Iațimirski și folclorul român”). A cercetat curentul poporanist inițiat de Constantin Stere și opera literară a Hortensiei Papadat-Bengescu. Studiile sale au fost publicate în revistele "Cadran", "Litere și arte", "Jurnalul literar", "Gândirea", "Lumea", "Viața Românească", "Limbă și literatură", "Studii
Valeriu Ciobanu () [Corola-website/Science/336981_a_338310]
-
Națiunea” (1947-1948) sunt axate pe opera câtorva scriitori ruși și francezi. Autentic erudit, C. se angajează în lucrări de istorie literară cu teme mai puțin abordate până la data când începe el să le aprofundeze, cum ar fi, de exemplu, Lumea bâlinelor (1955). Literatura rusă reprezintă, de altfel, domeniul cercetat cu insistență, de asemenea influența rusă asupra unor scriitori români, de unde rezultă mai multe studii de literatură comparată: Din relațiile literare româno-ruse: Jertfa zidirii la ucrainieni și ruși (1938), Motivul folclorului universal
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286241_a_287570]
-
lui Paul Gauguin, sau satirizează cusururi omenești, inadecvarea vorbelor cu fapta, ca în Rața și rățuștele, piesă pentru care autorul a avut de suferit în momentul apariției. M. a semnat multe povești versificate pentru copii și a tradus cu ingeniozitate bâlinele rusești și Cântec despre oastea lui Igor (1987), precum și din N.V. Gogol, F. M. Dostoievski, A.N. Tolstoi, L. Simionov. SCRIERI: Interior cosmic, Chișinău, 1939; Imaginea în artă, Chișinău, 1940; Cântecul zorilor, Chișinău, 1948; În august, Chișinău, 1951; Poezii, Chișinău, 1954
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288089_a_289418]
-
degrabă, tendințelor moderniste în literatură și artă. Concomitent, criticul susținea ca o prioritate a noii direcții afirmarea individualismului în artă, dar și a unui "spirit național" care se acordă cu prelucrarea elementului folcloric și în special al universului feeric al bâlinelor, fapt care prezintă similitudini cu mișcarea secesionistă românească din jurul revistei Ileana. Acest fapt se află în deplină concordanță cu prezența marcată în ilustrația și reproducerile apărute în primele numere ale revistei a stilului "Modern", "noului stil". Totodată, primele numere "programatice
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]