16 matches
-
pe podea. Zgomotul asurzitor al căderii fu înfundat apoi de covorul gros de iută. Adormise. Adormise fără să-și dea seama că amintirile continuă să mișune ca niște jivine înfometate, rupând hălci întregi din carnea viselor ei. Iar printre ele, bântuitoarea idee a morții. *** Deschise ochii. Albul o orbise. Clipi de câteva ori, apoi, roti privirea prin cameră. Nimeni. Teama puse stăpânire pe ea. Oare așa arată lumea cealaltă? - Alina!? Era o voce îndepărtată. Cunoscută. O voce pe care nu îndrăzni
PE MUCHIE DE CUŢIT de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Pe_muchie_de_cutit_cezar_c_viziniuck_1355070780.html [Corola-blog/BlogPost/352041_a_353370]
-
În carne mi se așează ani perverși Primiți cu tort, cu flori și sufletul candid; Mi s-au așezat în crezul meu transverși Și m-au împuținat cu fiecare rid. Trecutu-ndelungat geme în urechi Prin nopți de nicăieri, venind bântuitor, Îngeri au plecat perechi-perechi, Iar vârsta blândă cu decenii mi-o măsor. 25-11-12 Referință Bibliografică: ATÂTA LINIȘTE / Stelian Platon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 695, Anul II, 25 noiembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Stelian Platon : Toate Drepturile
ATÂTA LINIŞTE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Atata_liniste_stelian_platon_1353891711.html [Corola-blog/BlogPost/351109_a_352438]
-
expresie hăituită la scundac, ca și când l-ar fi revăzut după o îndelungată și insuportabilă absență. Îndurerat, testându-și incredul propria-i aderență la real, Avocatul își mișcă inerțial privirea năucă, roată, de câteva ori, incoerent, prin colțurile încăperii, după ceva bântuitor, fantomatic. Tâmplele îi vâjie la unison, ca acelea ale unui scafandru de recif, și îl copleșește și un val răscolitor de greață. Petele zemoase, de puroi amestecat cu limfă, colectate de bandajele satinate, moi, ce strangulau picioarele burdușite ale gazdei
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
sau fantasmă gratuită, existau, fără îndoială, angoasă și rugă. Fetișul primitiv, în care azi vedem un "poem-obiect" cu funcție simbolică, stă mărturie nu atât pentru libertatea spiritului, cât pentru aservirea strămoșilor noștri față de noapte, cu zeii, animalele și umbrele ei bântuitoare, acești creanțieri însetați de sângele datornicilor lor, oamenii vii. Moartea în pericol Astăzi nu mai există monumente funerare, nici statui sau fresce în camerele morților. Mai puține blesteme, mai puține descântece. Odată cu ceremoniile de doliu și cu liturghia publică a
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
vor fi cât se poate de explicabile. Uite că, dacă vreau, pot să demonstrez că sunt și profund! (Doamne, sunt surprins de ce obsesii mai am și eu! Ei, recunosc că din când în când, chiar și dinaintea mea, apare viziunea bântuitoare a unei posterități glorioase.) Trecând dincolo de această divagație ideatică și, evident, elitistă, lucrurile s-au întâmplat cam așa: "Bă! Băă! Tu nu ești dă p-aci!", l-am auzit spunând cu o nuanță de uimire pe gândacul cu care mă
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
trăit? V-a marcat în vreun fel absența lor? N. C.: Există, cu siguranță. De pildă, deși m-am măritat de trei ori, n-am purtat niciodată o rochie de mireasă. În desenele mele, n-am atins niciodată cota sarcasmelor bântuitoare ale lui Goya, nici pe cele, oarecum mai blajine, ale lui Daumier. În muzică, n-am dobândit tumultul beethovenian... Și or mai fi atâtea altele pe care nici nu m-am ostenit să mi le imaginez, fiindu-mi probabil inaccesibile
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]
-
în articolul „Caragiale, leneșu”, e o îndrăzneață și deopotrivă riscantă comparație, care îl pune pe nenea Iancu pe picior de egalitate cu Shakespeare și Cervantes: „În zilele noastre, când viciile societății pe care le ironiza Caragiale sunt nimicuri față de gangsterismul bântuitor într-o lume a criminalității organizate, într-o societate obsedată de bani și posedată de lăcomie, infernul caragialian pare un purgatoriu de voioasă relaxare. Ar fi, prin urmare, Ion Luca Caragiale contemporanul nostru, dar nu altfel decât Cervantes sau Shakespeare
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4538_a_5863]
-
este o "traducere" a Școlii Analelor în limbajul istoriei literare, o reacție la neopozitivism, necontaminată însă de relativismul impresionist (benefic uneori, aș adăuga). Istoria literară, spun coordonatorii, nu este simplă factologie, ci contextualizare. Mai mult, fragmentarismul, continuitățile și discontinuitățile, figurile bîntuitoare rescriu istoria. Cum să te descurci în acest hățiș conceptual atît de strîns și să menții dreapta cumpănire cînd, pe de o parte, istoriile literare naționale au intrat în desuetudine, iar pe de altă parte, noi modalități teoretice, aplicabile istoriei
Pe nisipuri mișcătoare by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12613_a_13938]
-
politică românească". Nu punem la îndoială credibilitatea sursei cotidianului citat, dar că a devenit retragerea lui Nicu Văcăroiu din politică o condiție ultimativă din partea NATO e, parcă, exagerat. * "Fantoma lui Molan bîntuie Ministerul Educației" scrie shakespearian ZIUA. Cine e însă bîntuitorul? Un fost secretar de stat în ministerul condus de Ecaterina Andronescu. Numele său întreg e Vasile Molan și a devenit fost în minister, după o decizie a premierul Năstase. Destituitul, anunță Ziua, ar urma să devină consilier al Ecaterinei Andronescu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15336_a_16661]
-
voiam să mă scufund cu totul în această fantasmă a mea legată de golful și epava îngropată-n nisip din insula Zakynthos. Voiam să savurez până la capăt această fantasmă. Întrucât era singura soluție ca să și ies la liman dinăuntrul ei, bântuitoare fiind dânsa de mai bine de treisprezece ani. Iată de ce chiar merită să avem fantasme și să ne lăsăm înminunați (chiar dacă și chinuiți, uneoriă de ele. La 6 august am pornit în călătorie: locul cu pricina se numește Navagio și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
singură dată, accidental, tețai opri, petrecânduțți viața în căință?... SȚo crezi tu. Romanul Cântec de leagăn al lui Palahniuk este, printre altele, o teză despre putere. Și despre cum puterea naște și cere și mai multă putere. La fel de crud, eliptic, bântuitor ca Sufocare, mai apropiat ca idee de Jurnal. Destul de coerent formal ca să-ți dai seama că a fost scris înainte de Bântuiții. Care bântuiți nu reprezintă decât un mic pas spre Rant. Palahniuk e în continuă mișcare, e nemulțumit, caută, o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
vrând să își arate veselia iar despre cei care nu au venit și-a spus nostalgic: - Ora asta chiulesc, sunt la mare ca de obicei iar doamna dirigintă îi caută! Era noapte fără lună la Costinești, întunericul ascundea numeroase penumbre bântuitoare din conturul plajei. Pe masa festivă, compusă din pahare policrome având marginile zaharisite cu lămâi, lichioruri, coniacuri și votca albă scria complicat de simplu ,,20 de ani,, și cu mare greutate a îndrăznit să le răvășească. În toți acești ani
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
naște o tensiune ce se poate regăsi în toate poemele, într-o vreme în care poezia s-a eliberat de regulile prozodice fixe. Temperament de luptător grefat pe un suflet în care nevoia de Dumnezeu este singura care dă sens bântuitoarei suferințe, C. stabilește cu divinitatea un dialog în care implorarea se unește cu somația și reproșul: „Doamne, / De ce cobori din când în când la mine, / Când eu tot urc să m-oglindesc în tine?” Încordarea, tensiunea între stări de spirit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286111_a_287440]
-
nu își uite angajamentele luate față de Dumnezeul său (Yerushalmi, 1982, p. 5). Cu o persistență ciocănitoare, în cadențe ritmice agasante, poporul lui Israel este chemat la rememorare. Poporul Cărții - cartea fiind înțeleasă ca fond scriptural în care sunt păstrate aceste bântuitoare stăruințe spre neuitare - întruchipează, din acest motiv, exemplaritatea comunității memoriei. Memoria este consubstanțială religiei ebraice. Lucrul acesta se verifică din plin și în cazul creștinismului, care a absorbit, spongios, etica ebraică a neuitării. Imperativul aducerii aminte s-a încuibat tocmai
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
neașteptate, pătrund „fantasme” din anii negri ai detenției. Momente fugare din drastica recluziune se întretaie cu scene din viața frământată, măcinată de suspiciuni și îngrijorări a exilului românesc din capitala Franței. Autorul, care își investește în epicul atent condus propriile, bântuitoare, amintiri, respinge soluția vindictei, a răfuielii cu uneltele mărunte ale marilor tartori, de la noi și de oriunde. El semnalează sfidătoarea impostură a „oficinelor care rescriu istoria țărilor din Est în anii ’50-’60”, a căror imundă strategie este aceea de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
nu își uite angajamentele luate față de Dumnezeul său (Yerushalmi, 1982, p. 5). Cu o persistență ciocănitoare, în cadențe ritmice agasante, poporul lui Israel este chemat la rememorare. Poporul Cărții cartea fiind înțeleasă ca fond scriptural în care sunt păstrate aceste bântuitoare stăruințe spre neuitare întruchipează, din acest motiv, exemplaritatea comunității memoriei. Memoria este consubstanțială religiei ebraice. Lucrul acesta se verifică din plin și în cazul creștinismului, care a absorbit, spongios, etica ebraică a neuitării. Imperativul aducerii aminte s-a încuibat tocmai
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]