16 matches
-
de epoca de „aur” a comunismului, reprezentată de un tovarăș activist, ce purta o șapcă „asemănătoare cu cea a lui Lenin, doar mai ponosită”. Faptul că dialogul dintre Biserică și comunism se poartă într-un autobus „hurducat peste cele gropi, bârâind, trosnind și clămpănind din toate balamalele”, autobus ticsit de navetiști, țărani din Lăpuș, sporește farmecul scurtei istorioare. Concluzia subsemnatului e că cine nu are tineri deghizați în om bătrân, să-i citească! *** MARIA ZAVATI GARDNER Româncă stabilită la Londra, ne
STARPRESS 2017 de FLORIN T ROMAN în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1488191479.html [Corola-blog/BlogPost/340219_a_341548]
-
și noi cu vin, vom asculta menestrelii cei vestiți din Francia, care vor cânta faptele de vitejie ale rigăi Arthur, iar mai târziu, dar nu prea, ne vom bucura de atenția nobililor războinici. Contesa, cuprinsă parcă de un pârjol interior, bârâia neîntrerupt și o trăgea de mână pe protejata ei, înfiorată de secrete plăceri și nerăbdătoare, ca nu cumva să piardă ceva. După o alergătură prin culoarele întunecoase, ajunseră, în sfârșit, în balconul mult visat. Nu erau primele, însă contesa, desigur
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1400141119.html [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
figurat. Exceptând faptul că am câștigat în ziua aia o grămadă de bani, era și cald și am alergat că un nebun dintr-un sat în altul, dintr-un oraș în altul ... Sonorizarea, de cele mai multe ori, e ieftină și microfonul bârâie și pâraie la fiecare vers. Nu tu bodyguarzi ... jandarmi ori ... pază la scenă .. astfel că la tzara ... oamenii se urcau efectiv pe mine ... că să mă atingă ... Am înghițit în sec și ... am cântat ! Artă cere sacrificii ! :) " Așadar, în mai-iunie
CU BANII CASTIGATI DIN CAMPANIA ELECTORALA, AS FACE UN PARADIS AL ANIMALELOR! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 by http://confluente.ro/_cu_banii_castigati_din_campania_electo_rodica_elena_lupu_1336978609.html [Corola-blog/BlogPost/357893_a_359222]
-
petale. Am ajuns lângă ea și ne-am zâmbit cu măsură, poate și cu ceva speranță. N-a auzit nimeni ce-am vorbit, se lansau câte cinci autori odată, iar panglicile festive plesneau în valuri de curent și-aplauze. Microfoanele bârâiau, vocile hotărâte sau emoționate se întretăiau prin zeci de difuzoare. Maria mi-a întins brațul și-am întors spatele culturii. Am ieșit din mulțime. Așa a început de fapt povestea noastră, cu-o gură de aer curat. Multă vreme după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
său interior. Ce baftă, pe capul lui sec! sughiță Fratele. Odată ce-i vede nașul, băgăjelul finului! Micul băgăjel, micul băgăjel, oare ce-i în el? Taci, măi, cu prostiile, că vine! Șșșt...! Dă-l-ăi încolo, nu e cazul să-l mai bârâim și noi, că și-așa e destul de stresat! Lasă-l în durerea lui! Uită-te și tu, cum îi tremură balamalele. Poate să se-ncurce și să strice rânduiala! Ferească-ne șaptezeci de soboare de eremiți! conchide Poetul. Îngerul își
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
s? creasc? �ntr-o societate european? zdruncinat? de crize, precum penuriile alimentare, sc?derile bru?te ale produc-?iei (de l�n?, mai ales), conflicte devastatoare (R?zboiul de Treizeci de Ani �n Germania, 1618-1648), depopul?ri ca urmare a sl?bîrîi veniturilor muncitorilor ?i s?r?cirii par-?iale a populă?iei. �n ciuda tuturor acestor lucruri, unele ??ri beneficiaz? de perioade de prosperitate: Fran?a, �ntre 1600 ?i 1640, ?i Anglia, dup? 1650. �n ascensiunea să social?, burghezia se apropie
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de ce? Așa spune lumea... Vinovată e maică-ta că ea te-a învățat să bei: Ia, băiatul mamii, ia! Să te simți bine." Ai să ajungi să dormi prin șanțuri ca Ghiță Luca, ca el, cel mai ordinar om. Ce bârâi, femeie! ce vrei? se ridică, înalt, unchiul în picioare. Am fost să caut casă, acolo am fost! Ai fost la crâșmă! strigă mătușa. La crâșmă, bețivule! Unchiul înaintă prudent câțiva pași, se apropie de un dulap mare din lemn și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
citești textele din Miorița, cam la asta te-ar duce gândul. Vorbește stins. La început, m-a enervat cumplit vorbirea asta a lui moleșită. Am făcut la facultate un seminar, atunci l-am cunoscut, și nu auzeam aproape deloc ce bârâie acolo, ce vorbe mestecă. Eram într-o fază când îmi pierise iar auzul. Nu știu cum să vă explic mai bine boala mea, dar e suficient să știți atât, că periodic îmi dispare auzul. Urechea se înfunda și supraviețuia doar un zgomot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
și găsi prilejul să-i dedice două versulețe: Tu, ‘n al cărui sânge curg mulți Alatristes, stirpe-nnobilată de vajnica-ți spadă... — Nu mă sâcâi, don Francisco, răspunse căpitanul, prost dispus. Ne-om bate cu cine-o trebui, dar nu mă bârâi la cap. — Așa vorbesc, hâc, bărbații, spuse poetul, vizibil Încântat de Încurcătura În care se băgase. Restul asistenței Îi cânta În strună, renunțând, ca Dómine Pérez, la Încercările Împăciuitoriste, În fond savurând dinainte spectacolul, fiindcă dacă don Francisco de Quevedo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
-l viziteze pe Timișoara și găsea localul mirosind a proaspăt, fără fumul de țigară care făcea să-l usture ochii și să lăcrimeze, bine luminat, și liniștit. Muzica, care de obicei era dată atît de tare, încît difuzoarele începeau să bîrîie, mergea acum în surdină, iar sonorul televizorului alb-negru care era așezat pe un colț al tejghelei de la bar era întors la minimum. Nu se auzeau alte zgomote în afara celor care veneau de la bucătărie, unde se pregăteau meniurile și se spălau
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
prosopul și intră în baie, care are pe ușă o aplică de plastic alb-gălbui înfățișînd un copil pe oliță. Se aude, după un timp, zgomotul dușului, care nu va dura prea mult, fiindcă bănuiesc că nu e apă caldă, după cum bârâie și chicotește Svetlana. Căci o cheamă Svetlana, nume care în primul rând nu i se potrivește deloc și apoi mai și sună cam bizar, nu prea comod pentru ce-mi trebuie mie. I se zice însă Nana, și cum cei
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
pistolului Într-un felinar, pe care Îl nimeri cu ultimul glonț. Urale, strigăte de răzmeriță. Jack Îi lăsă pe copii să se joace cu arma lui de-a cine scoate mai repede pistolul din toc. Sid Hudgens Începea să-l bîrÎie la cap. Trase Încă o dușcă lungă și Îl goni. CAPITOLUL 36 Un separeu la Pacific Dining Car. Dudley Smith, Ellis Loew, plus Bud de partea cealaltă a mesei. MÎini bășicate după trei zile de muncă. Îi vedea cu ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Tresă fii taren meseria ta să le faci concurență tuturor oilor depacolo. Tresă fii tare. Ai priceput? Nimeni nu pricepe, iar rahatu de Range Rover se oprește cu un scrâșnet, Înțepenindu-se În noroi. Mă uit la ceas, iar mașina bârâie În gol, cu roțile Învârtindu-i-se de pomană și nereușind să facă priză. Hector se răsucește În scaun. — Îmi pare rău Bruce, da avem puțin nevoie de mușchii tăi. Io tresă fac asta, protestează el, zgâlțâind volanul ca răspuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
-l viziteze pe Timișoara și găsea localul mirosind a proaspăt, fără fumul de țigară care făcea să-l usture ochii și să lăcrimeze, bine luminat, și liniștit. Muzica, care de obicei era dată atît de tare, încît difuzoarele începeau să bîrîie, mergea acum în surdină, iar sonorul televizorului alb-negru care era așezat pe un colț al tejghelei de la bar era întors la minimum. Nu se auzeau alte zgomote în afara celor care veneau de la bucătărie, unde se pregăteau meniurile și se spălau
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
știu, ceva care să sugereze o anumită trăire, o viață mai plină de detalii. Aici totul e, cum să spun, antiseptic. Se merge pe vârfuri, nici n-ai papuci pe hol. Iacob râse. — Parcă ai fi mama, spuse. Ea mă bârâia mereu, îmbracă-te gros, nu umbla fără papuci prin casă. — Bârâia ? De ce spui așa ? — Părinții mei erau destul de în vârstă când m-am născut. De fapt, tata putea să-mi fie, mai degrabă, bunic. Mama a îmbă trânit odată cu el
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
plină de detalii. Aici totul e, cum să spun, antiseptic. Se merge pe vârfuri, nici n-ai papuci pe hol. Iacob râse. — Parcă ai fi mama, spuse. Ea mă bârâia mereu, îmbracă-te gros, nu umbla fără papuci prin casă. — Bârâia ? De ce spui așa ? — Părinții mei erau destul de în vârstă când m-am născut. De fapt, tata putea să-mi fie, mai degrabă, bunic. Mama a îmbă trânit odată cu el, știi cum e, doi oameni care stau împreună ajung să semene
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]