19 matches
-
a — de asemenea calomniere, ponegrire, sau bârfire — este, în sens general, acțiunea de a vorbi de rău pe cineva sau a vorbi rău despre ceva, prin care se duce atingere bunei reputații (faimei) de care se bucură. În sens juridic, defăimarea este comunicarea unor afirmații care clamează
Defăimare () [Corola-website/Science/320121_a_321450]
-
față de un Ex- răzbunător" (Regan Books, 2002), Warshak se axează pe strategiile pe care un părinte le poate utiliza pentru a face față animozității unui fost soț ce încearcă să otrăvească mintea și sentimentele copilului prin tehnici precum: spălarea creierului, bârfirea, acuzațiile false, minciuni cu privire la istoricul familiei, etc. Premisa lui Warshak este că "otrava divorțului" apare și devine psihologic dăunătoare pentru copil atunci când apar conflicte între părinți cu privire la custodie și pentru programele de vizitarea, mai ales dacă se întâmplă ca aceste
Richard Warshak () [Corola-website/Science/322536_a_323865]
-
col. 362AB și 813AB. footnote>. Deci, toți cei ce trec prin apa tainică și sfințită a Botezului, trebuie să omoare toată tabăra răutății în apă, și anume: „lăcomia, pofta desfrânată, cugetul răpitor, patima înfumurării și mândriei, pornirea mânioasă, furia, pizma, bârfirea, toate acestea și cele asemenea. Deoarece aceste patimi obișnuiesc să urmeze firii noastre, trebuie să le omorâm în apă”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre viața lui Moise sau despre desăvârșirea prin virtute, PSB, vol. 29, p. 62. footnote>. Apa
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
cum or să mă sfâșie, cum or să râdă!... O săptămână, o lună, un an de zile n-o să se mai vorbească decât de aventura asta... În orășelul ăsta, unde bărbații și femeile și copiii nu au altă petrecere decât bârfirea, fie chiar fără motiv... dar Încă având motiv... și ce motiv, Fănică!... Ce vuiet! Ce scandal! Ce cronică infernală!...” (s.n.). Bârfirea devine și ea o formă a petrecerii Într-o lume În care grija principală a oamenilor e celălalt. Cu
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
vorbească decât de aventura asta... În orășelul ăsta, unde bărbații și femeile și copiii nu au altă petrecere decât bârfirea, fie chiar fără motiv... dar Încă având motiv... și ce motiv, Fănică!... Ce vuiet! Ce scandal! Ce cronică infernală!...” (s.n.). Bârfirea devine și ea o formă a petrecerii Într-o lume În care grija principală a oamenilor e celălalt. Cu ochiul minții, Zoe vede spectacolul compromiterii ei definitive, al condamnării ei publice ca adulterină, Îngrozită și conștientă de insațietatea concetățenilor ei
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Dumnezeu prin gând, prin cuvânt sau prin faptă și pentru unirea cu El. Când se referă la felurile păcatelor, Părinții ne sfătuiesc să nu ne ferim doar de păcatele arătate, cum ar fi lăcomia, curvia, uciderea, furtul, iubirea de arginți, bârfirea, minciuna, zgârcenia, etc., ci mai ales să ne ferim de cele ascunse, anume de slavă deșartă, de dorința de a plăcea oamenilor, de îngâmfare, de poftă, de ură, de fățărnicie, de invidie, de slavă deșartă, de dorința de a plăcea
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
a noastră, a oamenilor care trăim azi, trebuie să ne dea de gândit adânc și să ne schimbăm viața din temelie, mergând pe drumul arătat nouă de HRISTOS, care este CALEA, ADEVĂRUL și VIAȚA în vecii vecilor! 38. Păcatul clevetirii (bârfirii) Într-un sat o femeie se lăuda cu credința ei și cu învățătura ei despre Dumnezeu. Adevărat era, că ea era nelipsită de la biserică, avea memorie bună, îi plăcea slujba, predica, cazania și avea darul povestirii, dar avea un păcat
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
Dumnezeu prin gând, prin cuvânt sau prin faptă și pentru unirea cu El. Când se referă la felurile păcatelor, Părinții ne sfătuiesc să nu ne ferim doar de păcatele arătate, cum ar fi lăcomia, curvia, uciderea, furtul, iubirea de arginți, bârfirea, minciuna, zgârcenia, etc., ci mai ales să ne ferim de cele ascunse, anume de slavă deșartă, de dorința de a plăcea oamenilor, de îngâmfare, de poftă, de ură, de fățărnicie, de invidie, de slavă deșartă, de dorința de a plăcea
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
Dumnezeu prin gând, prin cuvânt sau prin faptă și pentru unirea cu El. Când se referă la felurile păcatelor, Părinții ne sfătuiesc să nu ne ferim doar de păcatele arătate, cum ar fi lăcomia, curvia, uciderea, furtul, iubirea de arginți, bârfirea, minciuna, zgârcenia, etc., ci mai ales să ne ferim de cele ascunse, anume de slavă deșartă, de dorința de a plăcea oamenilor, de îngâmfare, de poftă, de ură, de fățărnicie, de invidie, de slavă deșartă, de dorința de a plăcea
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
avea înțeleptul indian, care cunoaște realitatea supremă! El este mai presus de regi chiar: "Regele și înțeleptul nu sînt asemeni: regele e cinstit în propria țară; înțeleptul e cinstit în toată lumea" [1]. "Definiția" acestuia din urmă este următoarea: "mult la bîrfire, orb la privirea soțiilor altora, paralitic în apropierea lucrurilor altora: mulți ani trăiască aceste mare om!" (C. FORMICHI, Gl'Indiani, ed. cit., p. 110). În oricare situație bună sau rea s-ar găsi, starea sa sufletească e totdeauna de perfectă
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
urmare și ațâțătorii principali ai păcatelor. III. Manifestarea și felurile păcatelor Când fac referire la manifestarea și felurile păcatelor, Părinții ne sfătuiesc să nu ne ferim doar de păcatele arătate, cum ar fi lăcomia, curvia, uciderea, furtul, iubirea de arginți, bârfirea, minciuna, zgârcenia, etc., ci să ne păzim și de cele ascunse, care uneori sunt mai greu de vindecat și anume de slavă deșartă, de dorința de a plăcea oamenilor, de îngâmfare, de poftă, de ură, de fățărnicie, de grăirea în
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
șdin Iașiț elegant, mare, împodobit cu tot luxul parisian", poetul introduce și provocarea la duel ca fiind ceva uzual. Alături de etalarea toaletelor și a bijuteriilor, de interpretarea la clavir a unor "romanțe noi", de "dănțuitul" pe muzica unui "orchestru", de bîrfirea celorlalți șezînd "pe jîlț sau canapé", de mînuirea cărților în "salonul de gioc", de răsucitul și fumatul țigărilor etc., provocarea la duel pare că ține de mondenitatea ieșeană a epocii. Eticheta este respectată ca la carte de cei doi duelgii
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
am nimic din febra turistică omnidevoratoare de tip japonez, ahotnic fiind deopotrivă de natură și cultură, de asprimile perenității și dulceața efemerului. De reverii fabuloase, paseism ecumenic și romantism bibliografic, dar și de observația etnopsihologică intensă și acidă, cu bogată bârfire sociologică. Extazul plimbărilor cu Tania, în care facem infinite pre supuneri despre cuplurile care ne ies în cale, cărora le pre fi răm specificul profesional, afectiv, etnic, religios, le comentăm vestimentația, gesticulația, statutul social, jubila țiile secrete, frustrările, complexele și
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
și dovedește spirit critic în descrierea orașului, monstru bârfitor : „O saptămână, o lună, un an de zile n-o să se mai vorbească decât de aventura asta...În orășelul ăsta , unde bărbații și femeile și copiii nu au altă petrecere decât bârfirea, fie chiar fără motiv...dar încă având motiv... și ce motiv, Fănică...Ce vuiet! Ce scandal! Ce cronică infernală!... Și eu , Fănică, în timpul ăsta, ce să fac? Să mor? Să mor dacă voiești... pentru că după asta nu o să mai pot
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
unei scene din viața ta te impre sionează (în definitiv viața noastră constă dintr-un șir lung de repetiții: câte mii de nasturi încheiem și descheiem într-un an? Câte petreceri practic iden tice, cu aceiași doi-trei amici și cu bârfirea celor ab senți, organizăm? Ar trebui să numim déjà vu mai fiecare moment pe care-l trăim), ci răvășirea pe care ți-o produce, magia intensă pe care, fără să știi de ce, o simți întotdeauna într-o astfel de situație
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
cum or să mă sfâșie, cum or să râză!... O săptămână, o lună, un an de zile n-o să se mai vorbească decât de aventura asta... În orășelul ăsta, unde bărbații și femeile și copiii nu au altă petrecere decât bârfirea, fie chiar fără motiv... dar încă având motiv... și ce motiv, Fănică!... Ce vuiet! Ce scandal! Ce cronică infernală!... Și eu, Fănică, în timpul ăsta, ce să fac? Să mor? Să mor dacă voiești... Pentru că după asta nu o să mai pot
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
toți gazeta, cum o să mă sfâșie, cum o să râză!... O săptămână, o lună, un an de zile n-are să se mai vorbească decât de aventura asta... În orășelul ăsta, unde bărbații și femeile și copiii nu are altă petrecere, decât bârfirea, fie chiar fără motiv... dar încă având motiv... și ce motiv, Fănică!... Ce vuiet! Ce scandal! Ce cronică infernală!... Și eu, Fănică, în timpul ăsta, ce să fac? Să mor? Să mor dacă voiești... pentru că după asta nu o să mai pot
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
este vorba despre gesturi violente deschise ale agresorului față de victimă (cuvinte scrise sau spuse ce denigrează victima, coerciție și abuz fizic, abuz sexual) și indirectă (socială), țintind izolarea și marginalizarea victimei. Există variate modalități de realizare a hărțuirii indirecte, de la bârfirea, poreclirea, sabotarea și îndepărtarea din grupul social căruia aparține formal a victimei, la criticarea modului în care se prezintă, se îmbracă, se comportă, a religiei căreia îi aparține, a dizabilității pe care o are. Agresorul sau grupul care victimizează impune
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
oglindă purtată de-a lungul unui drum. Fotograme din postmodernitatea românească, Editura Paralela 45, Pitești, 2010, p. 280. 196 Reținem, pentru ilustrarea asemănărilor, un fragment din Moftul (Studiu de mitologie populară): Moftul este un demon cu trei capete oribile: Minciuna, Bârfirea și Zavistia. Mama lui a fost Secătura, o fecioară pe care o ademenise Șmecherlâcul; Secătura l-a născut pe Moft departe de casa părinților ei, Netotul și Zevzecia, într-o poiana misterioasă, vorba "Constitutionalului" asta numai de rușinea părintilor. El
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]