69 matches
-
și el, va conduce în timp la apariția unei efervescențe culturale în acest oraș din Moldova de mijloc, efervescență ale cărei urme benefice le găsim și în prezent. Măcar prin faptul că în România funcționează asociații ale oamenilor de cultură bârlădeni la Iași, Galați, Suceava, sau București, iar multe din numele membrilor sunt nume de referință în fenomenul cultural contemporan. De curând însă am primit de la domnul Brandea o altă carte, un volum de reportaje, domnia sa fiind recunoscut ca un redutabil
NECONFIDENŢIAL! (FILE DE ISTORIE COTIDIANĂ) de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1486849734.html [Corola-blog/BlogPost/368798_a_370127]
-
Simion Bogdănescu (iar și-a lansat o carte), Petruș Andrei (vivace în poezie și în viață), poetei Gabriela Ana Balan (ce forță poetică are!), unor prozatori adevărați ca Ion Gheorghe Pricop, Val Andreescu, George Stoian, lui Gruia Novac, un critic bârlădean care n-are egal în toată țara, unic la fel ca Theodor Pracsiu (fost mare ziarist, acum ales critic, promotor de talente). În teatru nu prea avem autori, deși vrem să-i publicăm. Din cauză că venim dinspre jurnalismul cultural, îmi las
MERIDIANUL CULTURAL ROMÂNESC VICTORIE ÎN LUPTA DE PROMOVARE A CULTURII ŞI A LIMBII ROMÂNE! de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1762 din 28 octombrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1446056705.html [Corola-blog/BlogPost/344795_a_346124]
-
un dor, o nebunie, ori o pâne Mâne, Doar visul rămâne. Visează! (Victor Ion Popa, „Cântecele mele...” Postume, Ed. Boema, București, 1946, pp. 41-42) „Era un moldovean blând și bun. Bunătatea lui ieșea din vorbele potolite pe care le rostea. Bârlădean. Pe fața lui se citea liniștea sufletului și o înțelegere binevoitoare pentru cei cu care discuta sau lucra. Se pare că moldovenismul care-l ducea cu el, Victor Ion Popa - pe care l-am cunoscut încă din liceu - a voit
ELOGIU MULTICULTURALULUI VICTOR ION POPA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1465420968.html [Corola-blog/BlogPost/379337_a_380666]
-
la 4.03.1925 în localitatea Costești) și Maria, născută la data de 18 ianuarie 1956 în localitatea Costești, județul Ialoveni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Costești, str. Eminescu nr. 82, raionul Ialoveni. (773/2004) 28. Bîrlădean Tatiana, fiica lui Morari Dumitru (născut la 12.06.1939 în localitatea Anenii Noi) și Maria, născută la data de 30 august 1967 în localitatea Roșcani, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, bd. Mircea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213776_a_215105]
-
ne lăsăm inimile să Înalțe o rugăciune și pentru Cezar Ivănescu, cel care așa cum spunea, În urmă cu trei ani, bunul său prieten Întâlnit Încă de pe vremea debutului său cu versuri În „Flacăra Iașului” (1959), Într-o rubrică de „Cenacliști bârlădeni” Ion Murgeanu: A suferit de toate nedreptățile, Într-o lume prea confuză ca să-l Înțeleagă și pe veci nepregătită pentru a trăi grația de a fi contemporană marilor ei poeți și libertății lor...
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Daniela Gîfu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1543]
-
Labiș", Adi Cusin e invitat la aproape toate întrunirile literare din Iași și din Moldova. Rememorând, prin 2007, una din întâlnirile cu Adi Cusin, Cezar Ivănescu spunea: „ Întâlnirea, la care asistau și alți prieteni ieșeni, pe lângă masivul nostru grup de bârlădeni, ne-a amuțit pe toți: Adi a început să-și recite poemele, stârnit și "biciuit" continuu de Sandu Popovici, care-i mai azvârlea, zâmbind, câte un titlu sau câte un vers și, în final, după o îndelungată tăcere și "o
Adi Cusin () [Corola-website/Science/316619_a_317948]
-
avocat, prozator și publicist român. A fost fiul lui Alexandru Lascaroff și al soției acestuia Zoe, născută Ionescu. Alexandru Lascaroff, a fost coleg cu Alexandru Vlahuță și cu Nicolae Petrașcu, despre care a lăsat câteva amintiri. Zoe era fiica marchitanului bârlădean Anghel Ionescu și a fost directoarea Școlii de fete din Tecuci. Primii ani de studii îi face la Școala Primară nr. 1 de băieți și Gimnaziul Real din Tecuci. Începe studiile liceale la Liceul „Gheorghe Roșca Codreanu” din Bârlad și
Alexandru Lascarov–Moldovanu () [Corola-website/Science/310853_a_312182]
-
Drânga,Mihai Bucoș,Gheorghe Șerban Ilie, Petre Florescu, Ovidiu Toniță, Marius Bejan, George-Gabriel Chiriac, acestea fiind cele mai reprezentative nume. Ștefan Cristea, Ilie Pascal, Virgil Mihălașcu, Spiros Spiratos, Nicolae Duță, Sergiu Bărgăunaș, Cioriciu Traian, Ion Harnagea, Luca Abutoaie sunt rugbysti bârlădeni, care au întărit loturile “B”, de Tineret și de Juniori. Nu există în rugbyul românesc echipa pe care bârlădenii să nu o fi învins de-a lungul anilor, fie că ea s-a chemat Dinamo, Steaua, Farul, U. Cluj sau
CS Rulmentul Bârlad () [Corola-website/Science/303390_a_304719]
-
în care își duce viața în liniște, trăind din lumea amintirilor, profesorul Alexandru Mânăstireanu, un bătrân vioi, cu o minte uimitor de limpede, nealterată nici de război și nici de securiștii care i-au făcut viața amară în trecut. Mulți bârlădeni poate l-au uitat: a ieșit la pensie acum 32 de ani, după 37 de ani în care a pus condeiul în mână atâtor generații de elevi...( p.9) Cei trei ani scurși de atunci vor fi schimbat ceva din
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
aventură pentru că nu mai suntem la vremea aceea de aur... când puneam în practică gândurile și ne aventuram la un drum oarecare. S-a dus demult vremea primei noastre tinereți, „când eram mai tineri și la trup curați”, vorba poetului bârlădean Cezar Ivănescu, trecut în neființă și nemurire încă de anul trecut pe la sfârșitul lui aprilie. A trecut cam de mult vremea aceea fierbinte, clocotitoare din anii adunărilor noastre de promoție atât de emoționante din anii 1974-1987, ultima consemnând jubileul nostru
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
Moldova, inclusiv a teritoriului de peste Prut (trăsături similare fiind surprinse în situl de la Hansca - Basarabia), împreună cu teritoriile românești de la nordul Dunării de Jos și din zona transilvăneană. Caracteristicile culturii Costișa-Botoșana-Hansca se regăsesc și în complexele de locuire din aria bazinului bârlădean și permit comparații care implică anumite observații din punct de vedere etno-demografic și cultural. În paralel cu cercetările de suprafață, s-au desfășurat și cercetări sistematice, pe văile și șesurile râului Bârlad, care au scos la lumină dovezi importante, ce
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
IV și Păuleasca - Teleorman, Izvorul și Frățești - Giurgiu, Radovanu și Sultana - Călărași, Obârșia Nouă - Olt, Albești-Sighișoara și Bratei (așezarea și cimitirul nr. 2) - Sibiu, Biharea - Bihor, Țaga - Cluj etc. Printre siturile din secolele VIII-XI menționate, o mare parte aparține bazinului bârlădean (un total de 240 vestigii), fapt ce denotă preferința autohtonilor pentru arealul respectiv și contribuția semnificativă la totalul descoperirilor de pe teritoriul Moldovei. Totodată, acest spațiu nu a făcut excepție de la cursul firesc al derulării evenimentelor, încadrându-se, cu mici excepții
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în Moldova, a identificat un număr de 776 de puncte, reprezentând circa 1.020 de așezări, necropole, tezaure monetare și alte diverse descoperiri izolate, de pe teritoriul a 516 localități. Conform punctelor identificate prin cercetările de suprafață, partea ce revine bazinului bârlădean este semnificativă, fiind de aproximativ jumătate din total și rezumându-se la 367 de puncte, găsite în 170 de localități: În cele 367 de puncte s-au descoperit 325 de așezări, dintre care doar 26 au fost cercetate arheologic și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
hrisoavelor părților - a Casei Obștei dar și a boierului, au „lăsat curmarea chestiunii la chibzuință Domnului." Acesta a acordat dreptate bârlădenilor care n-au mai fost supărați de către nimeni pentru terenul din vatra târgului. În ce privește moșia din jurul târgului, judecățile între bârlădeni și stăpânitorii moșiei s-au desfășurat până la anul 1815, când totul a luat sfârșit prin cumpărarea moșiei de către bârlădeni cu suma de 180.000 lei vechi de la spătăreasa Profira Miclescu și soțul său, spătarul Nicolai Dimachi. Până atunci însă localnicii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
dreptate bârlădenilor care n-au mai fost supărați de către nimeni pentru terenul din vatra târgului. În ce privește moșia din jurul târgului, judecățile între bârlădeni și stăpânitorii moșiei s-au desfășurat până la anul 1815, când totul a luat sfârșit prin cumpărarea moșiei de către bârlădeni cu suma de 180.000 lei vechi de la spătăreasa Profira Miclescu și soțul său, spătarul Nicolai Dimachi. Până atunci însă localnicii plătiseră dijmă, asemănător besmanului. Actul de răscumpărare a fost întărit de Alexandru Scarlat Kalimach Voievod prin hrisovul domnesc de la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fierărie și mărunțișuri și unde își aveau prăvăliile Tache, Ianke și Kadîr, eroii din piesa bine cunoscută și mult jucată pe scenele teatrelor din București și din provincie, figuri care au existat și au făcut negoț cinstit și căutat de bîrlădeni. Dughenele lor se aflau pe ultima sută de metri venind din str. Ștefan cel Mare spre Podul Pescăriei, adică spre Podeni. Pe partea dreaptă era o prăvălie scundă și întinsă, a lui Bizim, căruia bârlădenii îi spuneau “turcu”. Era mic
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93466]
-
acestuia, viitorul scriitor adaugă numelui său de familie - Lascarov sau Lascaroff - pe cel de Moldovanu. Tatăl, Alexandru (Alecu) Lascaroff, fusese coleg pe la 1871 cu Al. Vlahuță și N. Petrașcu, despre care va lăsa câteva amintiri. Mama sa, Zoe, fiica marchitanului bârlădean Anghel Ionescu, e o vreme directoarea Școlii de Fete din Tecuci. L.-M. începe ciclul secundar în orașul natal (1895) și îl continuă la Liceul „Gh. Roșca Codreanu” din Bârlad, pentru a-l termina la Liceul Internat din Iași, unde
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287749_a_289078]
-
primare, au trecut la organizarea unui partid profund antinațional numit partidul comunist. De notat este faptul că odată cu proclamația regelui, toți deținuții bolșevici români aflați în lagărul de la Târgu Jiu au fost eliberați. Printre ei se afla și electricianul ceferist bârlădean Gheorghe Gheorghiu ce mai târziu avea să-și aplice și apendicele „Dej”. a. Condițiile proclamării Republicii Populare Române După reintrarea în legalitate a partidelor istorice (PNȚ și PNL) s-a hotărât la nivel înalt și abrogarea „Legii Mârzescu” (votată în
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
1917, Zberoaia, Lăpușna, stabilit la Scopoșeni); Voadă Ilie (1913, Cosmirca, Soroca, stabilit la Berezeni) și încă mulți alții. La Huși, fuseseră găsiți următorii refugiați: Graur Palaghia (1891, Prohorovca, Lăpușna); Nicolaide Olga (Cotești, Cahul); Ștefănică Maria (1921, Boldurești, Lăpușna); Banari Simion (Bârlădeni, Hotin); Filaret Dangă (1896, Mindărești, Bălți); Mihalce Nina (1912, Pohribeni, Orhei) etc. Potrivi acestui tabel numerotat, pe teritoriul județului Fălciu și oraș Huși fuseseră înregistrați OFICIAL 253 de refugiați din calea războiului sau pur și simplu veniți în țară în
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
lei!! Tot pe 23 decembrie, în trecere spre front fiind, masa a 83 de soldați costase 29.880 de lei iar a numai 4 OFIȚERI fusese de 29.955 de lei! Cu certitudine, aceștia și băuseră până la nesimțire totală. Cetățeanul bârlădean M. Călin încasase la data de 24 decembrie modesta sumă de 600 de lei pentru „curățenia” de la sediul în care sălășluiau de mai bine de două luni ofițerii sovietici împreună cu țucălarii lor. Pe 26, aceeași lună, alte cheltuieli de lux
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
stabiliseră un adevărat cartier general al furturilor girate de Convenția de Armistițiu, dar la totul pasul ne-am împiedicat de documente justificative fără a ni se da și detaliile lămuritoare. Astfel, la data de 4 ianuarie 1945, un oarecare mecanic bârlădean Manole, încasase suma de 39.000 de lei în contul unor reparații iar în ziua de 27 ianuarie, același an, suma de 100.000 de lei. Șoferul șefului C.Al.C. primise pe trei luni (nov., dec. 1944 și ian
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Cronica s-a anunțat că redacția va organiza întîlniri cu cititorii. Au fost recent la Bîrlad, unde au fost măcelăriți rău de tot. Poezia și proza din Cronica a fost bubuită cu mult avînt. Li s-au spus amicilor, de către bîrlădeni, cuvinte grele, între altele că „spurcă marea tradiție literară a Iașului”. Au venit așa de plouați de acolo, încît nu știu dacă o să mai aibă curajul să se producă în fața cititorilor. Ce părere ai de toată această situație tragicomică? Aștept
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
D. Anghel - „Fata din Dafin”; St. Petică - „Poeme în proză”; Ilarie Chendi, la rubrica Critică literară, documentarul „La moartea lui Ștefan Petică”; „Unui viteaz”, „Alarma”, „Tranșeea cântă”, „Doina”, „Pentru țară”; „Grigorescu”, sunt doar câteva din poeziile care poartă semnătura poetului bârlădean George Tutoveanu, dar se publică și recenzii ale revistei „Florile Dalbe” editată de același la Bârlad... Alte nume de autori în Bucovina: St. Vlădescu, D. Spânu, Valentin, corespondentul multor scrisori de la Iași, Artur Gorovei, Demostene Botez, I.U. Șoricu, Tit
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Maniu, Dinu Pilat, V. Carionopol, Romulus Dianu, Tudor Teodorescu-Braniște, Pan Vizirescu, Zaharia Stancu, Ovid Papadima, dar și alții, au văzut în Vasile Voiculescu, medicul de la Bârlad, un om excepțional, un excelent diagnostician, un internist pe măsură. Dintre confrații săi, un bârlădean ilustru, fost profesor la Institutul de medicină din Iași, care ca student a lucrat timp de peste un an sub îndrumarea lui Voiculescu la Spitalul militar din Bârlad dar i-a fost și coleg la Academie, Iulius Nițulescu nota: «Pot spune
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
Am fost amărât și sunt cu moartea lui Vlahuță », pe care, spune Ion Apetroaie, Vasile Voivulescu l-a asistat «ca medic în boala ce-i va aduce sfârșitul». Soarta țării, vârsta și boala, l-au doborât pe Vlahuță. Împreună cu ceilalți bârlădeni el editase Calendarul cultural. Cu banii din vânzarea lui s au tipărit Amintiri de copilărie. Plănuiau să scrie și o carte de citire pentru “omul de rând”. Nau mai apucat să o facă. Din ce în ce mai slăbit, Vlahuță a plecat grabnic la
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]