69 matches
-
ne lăsăm inimile să Înalțe o rugăciune și pentru Cezar Ivănescu, cel care așa cum spunea, În urmă cu trei ani, bunul său prieten Întâlnit Încă de pe vremea debutului său cu versuri În „Flacăra Iașului” (1959), Într-o rubrică de „Cenacliști bârlădeni” Ion Murgeanu: A suferit de toate nedreptățile, Într-o lume prea confuză ca să-l Înțeleagă și pe veci nepregătită pentru a trăi grația de a fi contemporană marilor ei poeți și libertății lor...
Un ultim omagiu Omului, Actorului, Profesorului... Cornel Popescu (06.09.1944 – 10.03.2011). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Daniela Gîfu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1543]
-
erau prieteni, formând o adevărată familie, la acest lucru contribuind și faptul că majoritatea erau studenți și locuiau în cămin. În fapt, echipa reunea 4 bucureșteni - Cîndea, Ene (foste rezerve la Dinamo), Ghețu (de la Sportul Studențesc), Ceauș (de la Progresul), 4 bârlădeni (Rășcanu, Duță, Ionică și Brăescu), 3 jucători din Târnăveni (Mihai și Ionel Suciu, Iuliu Peter). Pe parcursul campionatului mai fuseseră folosiți: Gh. Ion, Malancu, Al. Ioniță, Gr. Trailovici, Nedelcu, Boldescu și Niculescu. D. Manoileanu crede că „Dinu, Marinescu, Rășcanu și alții
Agenda2004-25-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282543_a_283872]
-
adaptările la teren”...”Adică fundația,am completat”.A urmat „Șefuța”,Doina.Dupa ce a dorit să studieze sociologia,a devenit pragmatică și a urmat economia agrară.S-a stabilit la un IAS în județul Constanța.S-a căsătorit cu un bârlădean. In acel moment s-a auzit o bătaie decisă în ușă și în sală a intrat Octav.S-a așezat în bancă lângă Laurențiu.Pompilia-Natașa fiind absentă s-a trecut la Marian. Acesta era tătic de 2 săptămâni.Lucra la
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
România, cel ce-a fugit cândva din calea rușilor, atunci în 1940 și 1944, sperând că rușii nu-l vor ajunge din urmă nicicând. Degeaba. Au venit rușii după noi, au venit alde Chișinevschi, Vasile Luca, Dej, Teohari, au venit Bârlădeni, Bodnărași și Paukeri, sovromiști, consilieri calmuci și cazaci, ruși, ruși, dar și trădători de-ai noștri, vânzători de frate și de tată astfel că, oricât am încercat să fugim de ei, viața noastră a fost de fapt tot a lor
Basarabia, ținut al mirării by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Imaginative/15327_a_16652]
-
și el, va conduce în timp la apariția unei efervescențe culturale în acest oraș din Moldova de mijloc, efervescență ale cărei urme benefice le găsim și în prezent. Măcar prin faptul că în România funcționează asociații ale oamenilor de cultură bârlădeni la Iași, Galați, Suceava, sau București, iar multe din numele membrilor sunt nume de referință în fenomenul cultural contemporan. De curând însă am primit de la domnul Brandea o altă carte, un volum de reportaje, domnia sa fiind recunoscut ca un redutabil
NECONFIDENŢIAL! (FILE DE ISTORIE COTIDIANĂ) de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368798_a_370127]
-
un dor, o nebunie, ori o pâne Mâne, Doar visul rămâne. Visează! (Victor Ion Popa, „Cântecele mele...” Postume, Ed. Boema, București, 1946, pp. 41-42) „Era un moldovean blând și bun. Bunătatea lui ieșea din vorbele potolite pe care le rostea. Bârlădean. Pe fața lui se citea liniștea sufletului și o înțelegere binevoitoare pentru cei cu care discuta sau lucra. Se pare că moldovenismul care-l ducea cu el, Victor Ion Popa - pe care l-am cunoscut încă din liceu - a voit
ELOGIU MULTICULTURALULUI VICTOR ION POPA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379337_a_380666]
-
Simion Bogdănescu (iar și-a lansat o carte), Petruș Andrei (vivace în poezie și în viață), poetei Gabriela Ana Balan (ce forță poetică are!), unor prozatori adevărați ca Ion Gheorghe Pricop, Val Andreescu, George Stoian, lui Gruia Novac, un critic bârlădean care n-are egal în toată țara, unic la fel ca Theodor Pracsiu (fost mare ziarist, acum ales critic, promotor de talente). În teatru nu prea avem autori, deși vrem să-i publicăm. Din cauză că venim dinspre jurnalismul cultural, îmi las
MERIDIANUL CULTURAL ROMÂNESC VICTORIE ÎN LUPTA DE PROMOVARE A CULTURII ŞI A LIMBII ROMÂNE! de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1762 din 28 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344795_a_346124]
-
acestuia, viitorul scriitor adaugă numelui său de familie - Lascarov sau Lascaroff - pe cel de Moldovanu. Tatăl, Alexandru (Alecu) Lascaroff, fusese coleg pe la 1871 cu Al. Vlahuță și N. Petrașcu, despre care va lăsa câteva amintiri. Mama sa, Zoe, fiica marchitanului bârlădean Anghel Ionescu, e o vreme directoarea Școlii de Fete din Tecuci. L.-M. începe ciclul secundar în orașul natal (1895) și îl continuă la Liceul „Gh. Roșca Codreanu” din Bârlad, pentru a-l termina la Liceul Internat din Iași, unde
LASCAROV-MOLDOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287749_a_289078]
-
prieten al domnului Ion N. Oprea, mă văd obligat la mărturisiri, după cum însăși domnia sa mi-a sugerat titlul confesiunilor. Pentru început am să-i respect selecția și am să redau pe scurt conținutul unui mesaj trimis prietenului comun: Constantin Clisu, bârlădean neaoș, devenit canadian prin adopție fortuită, căruia eu îi mai ung inima sângerândă după patrie cu informații din țară, din când în când: „În fiecare luni dimineață, la ora 9, mă văd cu prietenul meu, domnul Ion N. Oprea, în
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93044]
-
Tudoranu, Rășcanu, Balmuș, Constantin Nicolau, Burghelea, Constant inescu ‐ Iași, Vântu, Ivașcu, G.G. Ursu, Bagdasar, Nițulescu Aurel, Sârbii, Dobrovici, Brukner, și câți alții. Chiar la ora actuală să știi că ginecologia și chirurghia din București și Iași e condusă tot de bârlădeni. ‐ Ce zici? ‐ făcu poeta copiilor uitându‐ se mândră către mine. Ce să mai zic! coană Otilica, fac și eu mirat, văd că sunteți la curent cu toate. ‐ Păi și credeai? Noi poeții nu suntem cu capul în nori, ci cu
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
toate. ‐ Păi și credeai? Noi poeții nu suntem cu capul în nori, ci cu ochii, cu sufletul, cu mintea la tot ce e în jur. Dar ți‐am spus astea toate ca să regreți că nu‐ i și «conuʹ Mihai» tot bârlădean, că prea mare om este și bine i‐ ar fi stat Bârladului să‐l aibă și pe el concetățean. Apoi se întoarse, puse sonetul în plic și câteva rânduri către conuʹ Mihai. ‐ Ai grijă pe urmele cărora calci! ‐ Da, coană
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
în care își duce viața în liniște, trăind din lumea amintirilor, profesorul Alexandru Mânăstireanu, un bătrân vioi, cu o minte uimitor de limpede, nealterată nici de război și nici de securiștii care i-au făcut viața amară în trecut. Mulți bârlădeni poate l-au uitat: a ieșit la pensie acum 32 de ani, după 37 de ani în care a pus condeiul în mână atâtor generații de elevi. Profesorului însă nu-i lipsesc tovărășiile. „Îmi place muzica clasică, tot ceea ce este
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
ale unui ’90 postdecembrist... Așa se face că din 1992 o rută Bârlad-București-Paris și retur se deschide pentru profesorul Alexandru Mânăstireanu, călătoriile sale - cu avionul, autocarul ori trenul, deschizându-i calea spre o lume accesibilă până atunci doar livresc: neobositul bârlădean va străbate Parisul în lung și-n lat, va deveni familiar cu monumentele celebre, va călători în alte regiuni ale Franței, în Belgia, la nepot și strănepoți, dar și în Italia - la Veneția, Florența, și nu numai. Din frumoasele pagini
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
în care își duce viața în liniște, trăind din lumea amintirilor, profesorul Alexandru Mânăstireanu, un bătrân vioi, cu o minte uimitor de limpede, nealterată nici de război și nici de securiștii care i-au făcut viața amară în trecut. Mulți bârlădeni poate l-au uitat: a ieșit la pensie acum 32 de ani, după 37 de ani în care a pus condeiul în mână atâtor generații de elevi...( p.9) Cei trei ani scurși de atunci vor fi schimbat ceva din
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
aventură pentru că nu mai suntem la vremea aceea de aur... când puneam în practică gândurile și ne aventuram la un drum oarecare. S-a dus demult vremea primei noastre tinereți, „când eram mai tineri și la trup curați”, vorba poetului bârlădean Cezar Ivănescu, trecut în neființă și nemurire încă de anul trecut pe la sfârșitul lui aprilie. A trecut cam de mult vremea aceea fierbinte, clocotitoare din anii adunărilor noastre de promoție atât de emoționante din anii 1974-1987, ultima consemnând jubileul nostru
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
trecut, Mariana Mânăstireanu, fiica autorului, venită special de la Paris. Oaspeți de seamă au fost frații Roman și Gheorghiță Scumpu și Ionel Tasie, consătenii autorului care au venit special din satul Priponești, județul Galați. De la Iași, au venit actorul Constantin Avădanei, bârlădean de origine, împreună cu soția. Un invitat special: Neculai (Culiță) Matei, renumit apicultor din zona Bârladului, care i-a fost elev în clasa I, la Școala din Priponești, în anul școlar 1937-1938. Autorul a mulțumit auditoriului și a oferit tuturor celor
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
a telefonat și dl. V. Fetescu anunțându-mă despre lansarea volumului de versuri „Testament”, deja primit de subsemnatul cu autograf special. Lansarea a avut loc într-un cadru festiv, că au participat multe personalități ale literaturii ieșene, dar și mulți bârlădeni - ca foști elevi ai acestui neobosit pedagog-scriitor. Am beneficiat de o jumătate de oră de „Cenaclu literar” prin telefon, citindu-mi și 5-6 creații versificate, chiar foarte inspirate. De asemenea momente elevate aș dori să mai am parte! Autorul e
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
că e mai bine mai târziu decât niciodată. Nu știu cum să vă mulțumesc pentru cele 3 cărți, cadou de la dvs. pe care le-am citit cu o deosebită plăcere și o mare bucurie, grație talentului dvs. de povestitor, un adevărat «Creangă» bârlădean. Pe dumneavoastră, Domnule Profesor, vă cunosc dintotdeauna, pentru că am fost un bârlădean get-beget; deși născut la Bogdănești-Fălciu, pe malul Prutului, satul de baștină al mamei, am crescut și trăit în Cotul Negru al Bârladului, de unde era tata, leat cu dvs.
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
pentru cele 3 cărți, cadou de la dvs. pe care le-am citit cu o deosebită plăcere și o mare bucurie, grație talentului dvs. de povestitor, un adevărat «Creangă» bârlădean. Pe dumneavoastră, Domnule Profesor, vă cunosc dintotdeauna, pentru că am fost un bârlădean get-beget; deși născut la Bogdănești-Fălciu, pe malul Prutului, satul de baștină al mamei, am crescut și trăit în Cotul Negru al Bârladului, de unde era tata, leat cu dvs. de altfel (născut pe 24.12.1916, mort în feb. 2007) și
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
totuși gândul te poartă dezinvolt pe meleagurile copilăriei, așa cum se întâmplă cu orice om, care are norocul să ajungă la „vârsta amintirilor”. Nimeni nu poate scăpa de propriile amintiri, fie ele plăcute ori mai puțin plăcute. Mi te lauzi ca bârlădean get-beget și mai ales din Cotul Negru al Bârladului nostru. Frumos din partea unui bârlădean și mai ales a unui „cotean”. Dar și eu mă pot lăuda că am cunoscut Bârladul și Cotul Negru, cam cu 25 de ani înaintea mata
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
care are norocul să ajungă la „vârsta amintirilor”. Nimeni nu poate scăpa de propriile amintiri, fie ele plăcute ori mai puțin plăcute. Mi te lauzi ca bârlădean get-beget și mai ales din Cotul Negru al Bârladului nostru. Frumos din partea unui bârlădean și mai ales a unui „cotean”. Dar și eu mă pot lăuda că am cunoscut Bârladul și Cotul Negru, cam cu 25 de ani înaintea mata. în 1929, în toamnă, vrând să dau examen de admitere la Școala Normală, înainte
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
din adâncul inimii pentru „Academia Bârlădeană”, pentru ceea ce faceți, ca și respectul deosebit pe care îl port culturii române la a cărei flacără am crescut. Cu aceeași adâncă recunoștință mă gândesc și mă adresez acelui dascăl al multor generații de bârlădeni, mult stimatul domn Alexandru Mânăstireanu: multe mulțumiri din partea mea și a multor generații de înaintași ai mei, domnule profesor Mânăstireanu! Dr. Maria-Vera Willinger Berlin, 27.04.2011 Din Priponeștii natali am primit o scrisoare cu următorul conținut: Stimate D-le
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
Moldova, inclusiv a teritoriului de peste Prut (trăsături similare fiind surprinse în situl de la Hansca - Basarabia), împreună cu teritoriile românești de la nordul Dunării de Jos și din zona transilvăneană. Caracteristicile culturii Costișa-Botoșana-Hansca se regăsesc și în complexele de locuire din aria bazinului bârlădean și permit comparații care implică anumite observații din punct de vedere etno-demografic și cultural. În paralel cu cercetările de suprafață, s-au desfășurat și cercetări sistematice, pe văile și șesurile râului Bârlad, care au scos la lumină dovezi importante, ce
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
IV și Păuleasca - Teleorman, Izvorul și Frățești - Giurgiu, Radovanu și Sultana - Călărași, Obârșia Nouă - Olt, Albești-Sighișoara și Bratei (așezarea și cimitirul nr. 2) - Sibiu, Biharea - Bihor, Țaga - Cluj etc. Printre siturile din secolele VIII-XI menționate, o mare parte aparține bazinului bârlădean (un total de 240 vestigii), fapt ce denotă preferința autohtonilor pentru arealul respectiv și contribuția semnificativă la totalul descoperirilor de pe teritoriul Moldovei. Totodată, acest spațiu nu a făcut excepție de la cursul firesc al derulării evenimentelor, încadrându-se, cu mici excepții
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în Moldova, a identificat un număr de 776 de puncte, reprezentând circa 1.020 de așezări, necropole, tezaure monetare și alte diverse descoperiri izolate, de pe teritoriul a 516 localități. Conform punctelor identificate prin cercetările de suprafață, partea ce revine bazinului bârlădean este semnificativă, fiind de aproximativ jumătate din total și rezumându-se la 367 de puncte, găsite în 170 de localități: În cele 367 de puncte s-au descoperit 325 de așezări, dintre care doar 26 au fost cercetate arheologic și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]