29 matches
-
de efect sau pentru a-și mai ordona ideile, mai ceru o țigară, trase cu nesaț câteva fumuri, apoi continuă: Așa, mergem mai departe. Armata a trecut de partea noastră. Imediat, cineva trebuia să ia comanda, nu să vină un bășinos ca mine, un pensionar, chiar dacă-i general. Toți iau decizii, se trage și se oprește focul la comandă parcă... Dar de teroriști ce spui mata, care le știi pe toate? îl întrebă iritat Petrache, cu o voce răgușită. Au fost
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
viață, dintr-un tablou de gen și ne-o oferă crudă, fără condimente, în sînge. Prietena băiatului de familie se află în centrul atenției, virtualul cuplu este bombardat cu învățăminte și sfaturi, mămoase sau belicoase, oamenii sunt gălăgioși și apoftegme bășinoase despre tinereți spartane trec laolaltă cu recomandarea mîncărurilor, semn de prosperitate și o bună poziție socială în perioadele de foamete ale anilor '80. Amîndoi tinerii sunt stingheri, dar mai ales Otilia, a cărei enigmă nu poate fi comunicată sacerdoților adevărului
O lume minunată în care veți găsi...: 4,3,2 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9258_a_10583]
-
bahică în boxa părinților lui Paganel este de tot hazul, având și ceva inițiatic, de confrerie adolescentină în decor gospodăresc: "Când la Văru' era groasă, mergeam la Paganel în boxă. Mai cu fereală, să nu ne bunghească vecinii, niște moșnegi bășinoși, pârâcioși ca la grădiniță, foști conțopiști de tot căcatul, deh!, bloc select, ce mizda pă-sii, ca să vorbim frumos. Acolo era al naibii de mișto, că Paganel ăl bătrân era om gospodar. Stăteam frumușel printre borcane cu zacuscă și funii de ceapă
Marea conciliere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9329_a_10654]
-
fotografie...Hăinuțe călduroase...Va coresponda cu Brigite Bardot, va Învăța bunele maniere și-și va face nevoile numai În locuri sterilizate. Ce mai Încolo și-ncoace! Va duce o existență demnă. Cu tine va fi mai greu, măgar bătrân și bășinos! Poate vei fi Însă internat Într-un sanatoriu de boli mintale la marginea unei păduri de pini, și-ți vei dicta memoriile, unei infirmiere cu gât de lebădă și surâs de Giocondă,,. Antoniu Începe să râdă, amuzându-se singur la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
o bucățică de hârtie, o țigară. Într-un târziu, după ce a răsucit hârtia și a trecut limba peste micul sul, ca să o poată lipi, o aprinde și trage cu nesaț fumul În plămânii lui intoxicați cu tutun, hodorogiți. -Ascultă nerecunoscătorule, bășinosule, ucigaș de timp, omorâtor de muște, fiară de maidan, nici acum, după atâția ani de scormonit gunoaiele Împreună, nu ți-a intrat În cap că noi nu suntem la fel? Am acceptat din milă să Împart cu tine bucățica de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
sulă slinoasă ce-mi ești, ah, îmi vine să te sparg! Auzi, se dă la mine ca să-l fraierească pe babacu, otreapa împuțită, scârnăvia dracu’! Cine mă-ta te crezi, mă-ntreb, să te dai așa rotund cu noi - un bășinos de vânzător de automobile Kaiser-Fraser. Pe unde-oi mai fi acum, băi, cutră pusă pe intimidări? Nu, fără anvelope dungate, mormăie taică-meu umilit, iar eu pur și simplu ridic din umeri, stânjenit de neputința lui de a ne oferi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
și nici pizdulice nu sunt numai și numai fiindcă nu m-am școlit la căcatul ăla de Harvard! Și nu mă mai fute la cap cum trebuie să mă comport față de soții Lindsay. Ce mare căcat s’ alde Lindsay? Un bășinos de primar și nevastă-sa. Un rahat de primar! Îți reamintesc, în caz că ai uitat, că am fost măritată cu unul din cei mai bogați oameni din Franța când aveam doar optsprezece ani - am fost invitată la cină la Aly Khan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
trimite bani, așa mi-am luat și mașina asta, m-am băgat la firmă, cât a merge, cât o trăi și baba... culmea, am început să mă rog pentru ea... am pus și centrală, să nu mai depind de toți bășinoșii, nu-i rău, da’... și astea au bețe-n ele... mi-a zis că a avut pe unu’ acolo... a stat ea cât a stat, singură, femeie... trebuie să-i fi fost greu, ce să fac, ce să-i zic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
repede prin iarbă. Iar omul-fără-număr, bătrânul cu care se certase Kalina cu o seară înainte, era îmbrăcat într-un costum de vânătoare nou-nouț, ceea ce o făcu pe Kalina să-i adreseze în gând un compliment prea puțin măgulitor, acela de bășinos. O porniră cu toții spre pădure urmați de câini, repetându-și fiecare în gând ultimul ordin al lui Patru: Întotdeauna când ochiți să aveți marea în față! Este adevărat că în înaintarea aceea spre lizieră, unde toată noaptea soldații hăituiseră vânatul
Fahri Balliu - Panteonul negru by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/6702_a_8027]
-
lovesc ținta și se scurg în pârâiașe de pe exteriorul lucrurilor. Skeeter, Jill și cei patru morți de la Kent State sunt undeva acolo, afară, oale și ulcele. - Lăsați-o baltă, zice Nelson ridicându-se în picioare. Nu vreau să lucrez cu bășinosul ăsta. - De ce-i așa de ostil? le conjură Harry pe femei. N-am zis decât că nu văd de ce l-aș concedia pe Charlie ca să vină puștiul să facă negoț cu automobilele decapotabile. În timp, o să se rezolve, firește. Poate
JOHN UPDIKE - Rabbit bogat (fragment) by George Volceanov () [Corola-journal/Journalistic/6583_a_7908]
-
opinia, nu? Vreți să spun ce gândesc sau ce vreți să auziți? de ex.:Se poate ca o minoritate să nu vrea icoane în școli. ȘI? Și eu aș vrea să nu mă izbesc tot timpul la orice pas de bășinoși, de proști, de nespălați. Ce contează că majoritatea se poate simți și ea jignita de cererile minorității? Trebuie să plece capul și să zică să trăiți, nu? Ce zice minoritatea într-o societate democratică ar trebui notat. Discutat, da. dezbătut
Stanga buna, ziua buna by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82986_a_84311]
-
bine de o sută cincizeci de ani ne străduim să pornim un război important, nu câcaturi din astea regionale, și nu avem nici un succes! Păi, de câte ori să vă spun că doar un război ne scoate din nenorocirea asta de societate bășinoasă, numită de consum și protecție socială? Știți cum arată lumea acum la peste o sută șaptezeci de ani de la războiul acela despre care se mai fac încă filme? O criză economică permanentă, sistemele de pensii și asigurări la pământ, datorii
CONSILIUL ORDINULUI NEGRU de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341087_a_342416]
-
că nici unul din filmele lui Lorne Guyland n-a ieșit în pierdere. A ridicat vânzările prin TV, cablu și video cu cincizeci la sută, ceea ce înseamnă că vom avea niște profituri splendide în Taiwan și Guadelupe. Am o gașcă de bășinoși bătrâni cu cinci sute de miare la chimir. Păi ăștia n-or să ridice un deget pentru Cristopher Meadowbrook sau Spunk Davis sau Butch Beausoleil. N-au auzit niciodată de ei. În schimb îl vor susține pe Guyland. Lorne e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Gata! Băiete, se vede că ești nou în meserie. Și acu’, ascultă aici, căcănarule. Aici e Lorne Guyland, tăticule. Dea. Eu! Eu! Mie îmi trebuie ceva special în rolul ăla. Tu n-ai nevoie de mine. De ce nu angajezi un bășinos bătrân cum e Cash Jones? Lorne începu să râdă. Nu știu ce mi-a venit. Eu țin tare mult la Cash. Eu și Cash ne înțelegem bine, e unul din cei mai vechi prieteni ai mei, unul din cei mai apropiați. Lorne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
să-și amintească de mine, vag, așa cum îți aduci aminte uneori că erai să cazi din car când te întorceai cu ai tăi de la strâns fânul de pe câmp. Sau cum era să te îneci, într-o vară, în ghiolul de la Bășinoasa. Amintiri vagi, fără contur, dar care uneori, ca în astfel de înserări lângă măreața statuie a unificatorului de țară, țâșnesc, bucurându-te. Nu se bucura Bumbu. Ca să-mi facă plăcere totuși, și-a arătat și el surpriza revederii. „Ia uite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
față cu judecătorul. Celeste, avocatul ei și Stefan stăteau cumva oblic, cu fața spre boxa martorilor. Aprodul intonă: — Atențiune, atențiune, curtea e în ședință! Prezidează onorabilul Arthur F. Hardesty! Mal se ridică în picioare. Jake Kellerman spuse: — În clipa următoare bășinosul ăsta bătrân o să zică „Avocații la mine”. O să-i cer o amânare de-o lună, amintindu-i de obligațiile tale față de marele juriu. O să mai obținem una când se va întruni marele juriu, după care am scăpat. Apoi o să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
cele două scaune. Băiatul se îndepărtă zâmbind. Lesnick se sprijini de brațul lui Buzz. — Atunci de ce? Credeam că toți trepădușii lui Ellis Loew sunt polițiști. Lesnick nu mai cântărea aproape nimic. O briză mai puternică l-ar fi purtat pe bășinos până la Catalina. Buzz zise: — Am făcut-o pentru bani. Vrei să vorbim pe plajă? Lesnick arătă spre un loc de lângă niște stânci, unde nu se vedeau nici sticle și nici ambalaje de dulciuri. Buzz îl conduse acolo. Scaunele îl solicitară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
lui Zeno mi-au lăsat o impresie atât de puternică, încât am decis să citesc tot ce-mi cade în mână de acest autor. Titlul originar, în italiană, e Senilità, iar cartea mi se pare perfect adecvată pentru un boșorog bășinos ca mine. Un bărbat bătrân și amanta lui tânără. Durerile iubirii. Speranțe spulberate. O dată la unul sau două paragrafe, mă întrerup o clipă și îmi aduc aminte de Marina Gonzalez, suferind la gândul că n-am să o mai văd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
de căprioară îi înoată în lacrimi. Ultima casă era a lui nenea Carol și a lui tanti Maricica. Frate mai mare al lui bunică-meu, nenea Carol fusese primul primar comunist din România. Acum douăzeci de ani ajunsese un bătrân bășinos, cu nădragii rupți în cur. În jurul casei își aranjase niște straturi mirifice de gladiole și crini. Pe noi încerca să ne împiedice să intrăm în grădina cea mare. Cred că de asta nu o înșfăcaseră comuniștii să facă acolo blocuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
se scuză Îngerul. V-am expus predicțiile cu probabilitatea cea mai ridicată de obiectivizare, în timpul vostru pământesc. Aceasta este misiunea mea. Precum au spus și Iepurele, și Bursucul, decizia implicării voastre vă aparține, integral. Ce-mi place mie chestia asta bășinoasă și ambivalentă, cu decizia, cu libertatea de alegere! se inflamează Fratele. Pariez că îngerii nu sunt dotați cu un asemenea mecanism subtil. Norocul lor! Eu reprezint doar unilateralitatea unui mesager, un gând al Prea-Puternicului. Îndeplinesc bucuros voința Lui, se explică
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
de mii. Pe o parte îi cunosc din frumosul cartier al orașului, unde tronează în centru statuia marelui voievod Alexandru cel Bun și nu voi vorbi de cei din toată țara. În parcul cartierului îmi fac veacul sau la clubul „bășinoșilor” cum i se mai spune în limbaj argotic la clubul bătrânilor amenajat într-un fost punct termic, acum dezafectat, de când locatarii blocurilor și-au montat centrale de apartament. La mesele amenajate în parc, la umbra și răcoarea pomilor sau la
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
dîndu-i o palmă zdravănă la fund. „Așa slab cum ești, trebuie să joci pe post de winger. Ăștia trebuie să fie Înalți și slabi ca să poată alerga mult, lasă-te de portărie și de alte posturi băși...“ Era să zică bășinoase, dar văzu că se apropie măicuța Mary Joan, una dintre cele venite anul ăsta, dar care stătuse mai Înainte În Mexic și cunoștea regulile fotbalului. Măicuța urmărea toate antrenamentele. După-amiezele, de Îndată ce Morales ducea la gură fluierul său de arbitru-antrenor-director tehnic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
da, la da-da e super! spuse cu entuziasm elvețianca și se ridică la rândul ei. — Mersi pentru acest schimb de idei..., spuse catolica Întorcând capul spre el, cu un surâs grațios. E drept, se descurcase binișor. „Să discuți cu bășinoasele astea, se gândea Bruno traversând din nou campingul, e ca și cum te-ai pișa Într-un pisoar plin cu mucuri de țigări; sau ca și cum te-ai căca Într-un closet plin cu tampoane: totul se Înfundă și Începe să pută.” Spațiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
dea: moartea lui tac-su. Din care sărmanul Cristian nu-și mai revine, până când nu-și pierde, pe rând, și parcă în dușmănie: căminul (fiindcă, între timp, se căsătorește), școala, bietele înclinații muzicale, casa în care locuiau... - Adică nevastă-sa, bășinoasa, îl părăsește? exclamă bucuros taximetristul, vîrîndu-și nasul în ciorba singurului subiect pe care-l pricepea. - Au existat unele neînțelegeri! Îmi place cum gândești. Nu e prea confortabil de conviețuit cu Cristi... De fapt, tot nevastă-sa revine și-l îngrijește
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Intră și ieși și de-acolo. - Arasel! Acum m-am prins de ce v-ați îmbîrligat atâta despre Adânc, răpănoșilor!...Vreți pentru ca, dezgropîndu-l pe orășelul ăla mic, elvețian, să le încălăriți nițel pe elvețience și să-i răzuiți de bani pe bășinoșii ăia de elvețieni... (Și, după o adâncă reflecție, își schimbă mimica și vorbi cu gravitate, ca și cum ar fi cumpănit îndelung o afacere.) Că dacă mi-ar zice că nu se îmbufnează, când m-o auzi, madam Mariușca. De ce să mint
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]