94 matches
-
voturi: ÎPS Daniel al Moldovei și Maica Linda Evanghelista. Procedura cere ca, după ce alegătorul pune ștampila cu “Votat”, părintele Bărbosu să certifice votul, aplicînd ștampila cu “Amin!”. Pornim mai departe, să luăm pulsul situației și în alte sate. Următoarea oprire: Băbăița. Un localnic insistă să-i spunem noi cu cine să voteze, în afară de Becali, de care nu-i place și de Băsescu, care are deja prea multe, nu-i mai trebuie să fie și Patriarh. Refuzăm, explicîndu-i că votul e secret
Cum era să devină Linda Evanghelista Patriarhul României by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19827_a_21152]
-
deja prea multe, nu-i mai trebuie să fie și Patriarh. Refuzăm, explicîndu-i că votul e secret. Insistă către cuvioasa Simona: “Hai, nu-ți fie rușine, zi cu cine ții”. Pînă la urmă, alege ceva și pune ștampila. Ieșim din Băbăița și o luăm către Talpa, via Gălăteni. Pe cîmp, un alegător cu vaca și unul cu căruța. Cel cu căruța o preferă pe maica Linda Evanghelista. Măi, să fie, tipa deja e pe primul loc în topul preferințelor. Noroc cu
Cum era să devină Linda Evanghelista Patriarhul României by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19827_a_21152]
-
decît mine. Și voia acasă, să-și trăiască ultimele zile la Răsuceni, nu în străini." O bună parte a amintirilor lui Constantin Ottescu evocă, social și topografic, lumea proprietarilor de pămînt din Teleorman, cu moșiile și conacele lor de la Frăsinet, Băbăița, Răsuceni, Cioroaica, Depărați, Beiu, Ciochina... Lumea unor calde legături de familie, populată din belșug cu unchi și cu mătuși: unchiul Bebe, tanti Viorica, nenea Dan, nenea Iacovache, tanti Ortansa, unchiul Grigore, nenea Jean Vetra, nenea Mitică Vetra, tanti Neta, unchiul
Despre cai și nu numai by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7364_a_8689]
-
Dobrotești, Bordești, Poiana Ilvei, Nalbant, Criciova, Marșa, Drăcșenei, Husasău de Tinca, Bragadiru, Arieșeni, Bălești, Isvoarele, Mera, Nădrag, Derna, Nufăru, Recaș, Crevedia Mare, Oinacu, Găujani, Miceștii de Câmpie, Dumitra, Vîntu de Jos, Ilva Mică, Bistrița Bârgăului, Parva, Dracea, Bolintin-Deal, Vânătorii Mici, Băbăița, Ciocârlia, Gura Ialomiței, Avram Iancu, Adunații-Copăceni, Ciulnița, Ceamurlia de Jos, Reghiu, Balc, Beba Veche, Mărișelu, Joița, Macin, Râmeț, Buciumi, Ghizela, Ciumeghiu, Mașloc, Grădinari, Câmpeni, Sacadat, Pietroasa, Boldur, Lozna, Broșteni, Mărășești, Borod, Coșteiu, Călmățuiu, Crevenicu, Bujoreni, Găiseni, Buturugeni, Creaca, Răsmirești, Bară
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
and Policies of România", Internațional Review of Social Research, no. 1, 2011, pp. 1-30. 28 Ordonarea localităților pe axa Ox: Clejani, Prundu, Gostinu, Putineiu, Rădoiești, Contești, Singureni, Dracea, Stoenești, Stănești, Letca Nouă, Găujani, Căianu Mic, Marșa, Găiseni, Ștorobăneasa, Bulbucata, Băneasa, Băbăița, Stejaru, Călmățuiu, Crevedia Mare, Bragadiru, Poroschia, Bălești, Vânătorii Mici, Slobozia, Crângeni, Gălățeni, Mihăilești, Drăcșenei, Comana, Răsmirești, Bară, Iepurești, Oinacu, Hotarele, Lăzăreni, Crevenicu, Gura Călitei, Bujoreni, Isvoarele, Avram Iancu, Beuca, Colibași, Frățești, Andrășești, Dobrotești, Bărcănești, Gura Ialomiței, Ghimpați, Buturugeni, Husasău de
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
Prundu, Singureni, Slobozia, Stănești, Ulmi, Vânătorii Mici; PDL›PSD: Bulbucata, Găiseni, Iepurești, Putineiu; Independent › PSD: Colibași, Comana, Giurgiu; PPDD›PSD: Hotarele, Stoenești. 7 Ialomița (5) PDL›PSD: Andrășești, Bărcănești, Ciulnița, Ciocârlia; PNL›PSD: Gură Ialomiței. 8 Teleorman (19) PNL›PSD: Băbăița, Bragadiru, Contești, Dracea, Drăcșenei, Poroschia, Rădoiești, Răsmirești; PDL›PSD: Beuca, Bujoreni, Călmățuiu, Crevenicu, Crângeni, Gălățeni, Stejaru, Ștorobăneasa; PPDD›PSD: Dobrotești, Moșteni, Poeni. 9 Tulcea (9) PDL›PSD: C. A. Rosetti, Macin, Nalbant, Sulina, Valea Teilor; PNL›PSD: Ceamurlia de Jos
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
un segment semnificativ al cererii turistice (Moisă, 2010: 418-424). Nu în ultimul rând, trebuie să menționăm persoanele cu dizabilități. Odată cu schimbarea atitudinii societății cu privire la aceștia, industria turistică va fi obligată să le acorde atenția cuvenită (Woodside et al., 2004: 3; Băbăiță, 2012: 481). Noile tipuri de produse sunt influențate de: opțiunile turiștilor, inovațiile tehnologice Și industria turistică, aflată într-o perpetuă căutare de nou. Ca urmare a presiunii tot mai mari a vieții cotidiene, tot mai mulți oameni vor căuta pachete
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
2.Abraham Frois, Gilbert. Economia politică.Editura Humanitas, București, 1994 3.Averbach, Robert - Financial Markets and Institutions, Macmillan Publishing Co. Inc., New York, 1983 4.Baicu C.Cauzele transnaționalizării bancare, Revista Finanțe Bănci și Asigurări, nr.4/aprilie, București, 2002 5.Băbăiță Ilie Macroeconomie, Editura Orizonturi Universitare, Timișoara, 1999 6.Băbeanu Marin - Macroeconomie, Editura Universitaria, Craiova, 2006 7.Băbeanu Marin - Piața. Principii și sistem, Editura Universitaria, Craiova, 2002 8.Băcescu M.,Băcescu A. .Macroeconomie, Editura ALL, București, 1993. 9.Becker Gary - Comportamentul
Evaluarea politicii monetare din perspectiva atingerii obiectivelor de convergenţă nominală şi reală. Aspecte specifice crizei financiar - economice actuale. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Silviu șeitan, Alin Marius Andrieş, Mircea Asandului, Angela Roxana Calistru, Dan Marius Voicilaş, Ion David, Diana Viorica Lupu, Andra Lavinia Nichitean, Alina Picu, Tudor Alexandru Ganea () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2360]
-
valoare adăugată realizată pe baza unei unități de factor de producție utilizat. Ea are un caracter dinamic, iar noutățile joacă un rol de accelerator al activității întreprinderilor, care sunt obligate să renunțe la inerție și să stimuleze inovația.”<footnote I. Băbăiță, I. Imbrescu, A. Anghelina, „De la avantajul comparativ la teoria avantajului competitiv”, Studia Universitatis, seria Științe Economice, Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad, 2007, pp. 10-15. footnote> De multe ori, conceptul de competitivitate este asociat cu ideea atingerii unui nivel
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
creștere și dezvoltare economică durabilă și de îmbunătățire a standardelor de viață pentru cetățenii țării. „Competitivitatea se generează la nivel microeconomic, prosperitatea sustenabilă fiind creată de firme și, prin urmare, calitatea mediului de afaceri este un factor fundamental.”<footnote I. Băbăiță, I. Imbrescu, A. Anghelina, op. cit., pp. 10-15. footnote> Globalizarea lansează o serie de provocări la care firmele trebuie să găsească cele mai bune modalități de răspuns. La nivel internațional, firmele se află în competiție pentru noi piețe și consumatori, astfel încât
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
faptul că evoluția succesului și specializarea economiilor depind, în primul rând, de gradul de competitivitate a firmelor pe piața națională și internațională, de evoluția și profilul firmelor, de asimilarea progresului tehnic, și mai puțin de existența resurselor naturale.”<footnote I. Băbăiță, I. Imbrescu, A. Anghelina, op. cit., pp. 10-15. footnote> 1.3.1. Teoria avantajului comparativ Metodele de înțelegere a rolului comerțului internațional în creșterea bunăstării unei națiuni au evoluat de la mercantilism, avantaj absolut și avantaj comparativ, în cadrul teoriei clasice, la resursele
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
producție mobili pe plan intern, dar imobili pe plan internațional. Reformulând o parte din teoriile clasicilor, în viziunea neoclasică se pune accent pe economiile de scară, generatoare de profit, efect al lărgirii pieței, ca urmare a schimburilor comerciale.<footnote I. Băbăiță, I. Imbrescu, A. Anghelina, op. cit., pp. 10-15. footnote> În acest sens, D. Ricardo sublinia că, în general, „comerțul exterior este de mare folos pentru o țară, deoarece sporește cantitatea și varietatea obiectelor pe care se cheltuiește venitul și, prin abundența
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
fost redefinit prin prisma costului de oportunitate. A fost accentuată ideea că avantajul comparativ al unei țări este determinat de abundența relativă în resurse și factori de producție direcți sau derivați, cum sunt resursele naturale, munca și capitalul.<footnote I. Băbăiță, I. Imbrescu, A. Anghelina, op. cit., pp. 10-15. footnote> Extinzând teoria avantajului comparativ impusă de David Ricardo, <footnote R.A. Johns, International Trade Theories and the Evolving International Economy, Frances Pintner Problester, London, 1985. footnote> economiștii suedezi Eli Hecksher și Bertil Ohlin
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
op. cit., p. 59 footnote> Diverse alte accepții, precum fiscalitate scăzută, deprecierea monedei naționale, creșterea exporturilor etc. sunt fie rezultate ale unei competitivități crescute, fie eventuale stadii ale (sub)dezvoltării competitive, fără a fi factori sau nici măcar condiții necesare.<footnote I. Băbăiță, I. Imbrescu, A. Anghelina, op. cit., pp. 10-15. footnote> În plus, economistul american subliniază că o națiune nu se poate baza pe existența unui singur avantaj competitiv, deoarece există riscul ca acest avantaj să nu poată fi menținut, ceea ce ar conduce
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
manifestă la nivelul firmelor și numai prin intermediul acestora, ea se manifestă și la nivelul unor industrii și al economiei, firmele fiind cele care creează avantajul competitiv și numai cu ajutorul lor se por atinge ținte stabilite la nivel național. <footnote I. Băbăiță, I. Imbrescu, A. Anghelina, op. cit., pp. 10-15. footnote> 1.4. Strategia UE 2020 - orientarea economiei europene către creșterea competitivității La sfârșitul lunii noiembrie 2009, Comisia Europeană a lan sat, dezbaterea asupra unei noi strategii pentru creșterea competitivității economiei europene și
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
fenomen nou, ele există de foarte mult timp și reprezintă o parte componentă a activității tuturor agenților economici, „un act economic fundamental, care provoacă o creștere în viitor a venitului [...] și, implicit, condiționează dimensiunea utilizării factorilor de producție.”<footnote I. Băbăiță, G. Șilași, Alexandrina Duță, Macroeconomie, Editura Orizonturi Universitare, Timișoara, 1999, p. 69. footnote> Într-o accepție mai largă, investițiile reprezintă totalitatea resurselor materiale și financiare alocate pentru creșterea patrimoniului agenților economici sau, altfel spus, orice decizie de cheltuire care permite
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
și documentare economică, Academia Română, București, p. 67 Ardelean, S.D., 2007, Lobby pentru lobby, București, p. 2 Atkinson, L., 1982, Economics, the Science of Choice, Irwin Inc. Bari, I., 2002, „Transnaționalele și investițiile străine directe”, Tribuna Economică, nr. 45, p. 67 Băbăiță, I., Șilași, G., Duță, A., 1999, Macroeconomie, Editura Orizonturi Universitare, Timișoara Băbăiță, I., Imbrescu, I., Anghelina, A., 2008, „De la avantajul compa rativ la teoria avantajului competitiv”, Studia Universitatis, seria Științe Economice, Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad, 2008, pp.
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
lobby, București, p. 2 Atkinson, L., 1982, Economics, the Science of Choice, Irwin Inc. Bari, I., 2002, „Transnaționalele și investițiile străine directe”, Tribuna Economică, nr. 45, p. 67 Băbăiță, I., Șilași, G., Duță, A., 1999, Macroeconomie, Editura Orizonturi Universitare, Timișoara Băbăiță, I., Imbrescu, I., Anghelina, A., 2008, „De la avantajul compa rativ la teoria avantajului competitiv”, Studia Universitatis, seria Științe Economice, Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad, 2008, pp. 10-15 Băloiu, L.M., Frăsineanu, I., 2004, Inovarea în economie, Editura Economică, București
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
provocând grave dezechilibre<footnote Adrian Tănase, op. cit., p. 12. footnote>. 1.2. Definirea comportamentului consumatorului Mecanismul prin care sunt create noi dorințe, care nu pot fi satisfăcute decât în condițiile creșterii veniturilor, explică în bună măsură comportamentul consumatorului<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, Microeconomie, Editura Mirton, Timișoara, 2000, p. 55. footnote>. Termenul de „comportamentul consumatorului” se referă la „comportamentul pe care consumatorii îl manifestă în cercetarea pentru cumpărare, folosire, evaluare și părăsire a produselor și serviciilor de la care ei
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
Definirea conceptului de consum Consumul reprezintă procesul prin care sunt satisfăcute trebuințele economice de fiecare persoană, în parte, și de întreaga societate, în ansamblu, prin folosirea produselor și serviciilor, care antrenează pierderea imediată sau treptată a utilității lor<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 55. footnote>. În accepțiunea multor economiști, desfășurarea liberă a activității economice impune stabilirea unui raport precis de subordonare a mijloacelor de către scopuri; în acest sens, producția, nefiind un scop în sine, se subordonează adevăratului
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
Angelica Băcescu, Compendiu de macroeconomie, Editura Economică, București, 1993, p. 161. footnote> 2.2. Funcțiile consumului Indiferent de modul cum este definit, consumul are menirea de a satisface trebuințele umane. De aceea, el îndeplinește diferite funcții: • Funcția utilitară<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 56. footnote>. Este prima funcție pe care o realizează consumul. Nevoile de hrană, de transport, de securitate etc. sunt necesități vitale, care condiționează, practic, viața individului. În acest sens, Michel Didier preciza că „muncim
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
ci în societate, consumul îndeplinește și funcții sociale (de comunicare, de mediere și integrare cu mediul în care acesta conviețuiește). Acceptarea „normei” impuse de simbolistica bunurilor înseamnă acceptarea codului social, a uzanțelor, normelor, tradițiilor, obiceiurilor grupului și locului<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 56. footnote>. Astfel, unele produse și servicii au, pe lângă utilitatea rațională, și o utilitate secundară, care arată că bunurile și serviciile respective sunt „dovada abilității persoanei de a achita facturi mai mari”. Cu cât
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
decât consecința, rezultatul nu mai poate fi circumscris sferei raționalului. Efectul de cod, și în general, funcțiile social simbolice trec pe primul plan ca importanță. Creșterea consumului în această direcție nu mai antrenează o sporire a efectelor utilitare.”<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 57. footnote> 2.4. Relația nivel de trai-calitatea vieții Volumul, structura, dinamica și calitatea consumului reliefează gradul de satisfacere a multiplelor trebuințe fiziologice, spirituale și sociale ale populației, consumul fiind principalul indicator al nivelului
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
fiindu-le necesar pentru existența, formarea și dezvoltarea personalității lor. Aceasta constituie latura subiectivă a nevoilor umane. Întipărite în conștiința oamenilor și intrate în obiceiurile lor, ca și în tradițiile de consum, nevoile umane dobândesc un caracter obiectiv<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 15. footnote>. Nevoile sunt acele resorturi care, peste un anumit prag specific de intensitate, motivează individul să acționeze într-un anumit sens<footnote Rodica Boier, op. cit., p. 43. footnote>. Desigur, motivația este un fenomen
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
nulă. Dar, chiar dacă pentru moment această nevoie nu se manifestă, nu peste mult timp ea va fi din nou resimțită. Înmulțirea și diversificarea nevoilor, ca urmare a dezvoltării economico-sociale, au făcut necesare eforturi pentru ordonarea și clasificarea acestora.<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 16. footnote>, <footnote Rodica Boier, op. cit., pp. 43-44. footnote> Astfel: a) În funcție de importanța lor în ceea ce privește existența umană, nevoile pot fi clasificate în: − nevoi primare (sunt cele indispensabile vieții: hrană, locuință, îmbrăcăminte); − nevoi secundare (sunt
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]