259 matches
-
revelație sau de-o spaimă, eliberată de greutatea picăturii ce o covîrșise, reașezîndu-se într-o nemișcare mai înaltă" (CXXXV). într-un univers guvernat de implacabilul concret, aparența e lege: ,te crezuseși un tînăr poet, o speranță pentru literele românești... dar băbuța din colțul străzii, care n-avea curajul să cerșească, ci doar stătea în drumul oamenilor, privindu-te numai, văzuse ce văzuse..." (XXXVIII). Cuvintele ele însele sînt înrobite analogiilor reificante. Tratate precum niște lucruri, se integrează perspectivei în cauză inclusiv prin
Extaz și materie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11298_a_12623]
-
în față.// Bucăți a căzut povestea între noi. Într-un rug ardeam, de rușine căință./ Ce gust, ce culoare a avut mîna aceea cum lovise în hotarul ciudat" (Scufița Roșie). Sau: "E o răscruce unde îți iese în cale Spînul, băbuța prefăcută, Piticul cel Rău. O răscruce unde ți-a ieșit în cale spaima cea mare. Ea nu are chip. Ea nu mănîncă dar se îngrașă. Ea îți va fi tovarăș. Grea ca pămîntul. Sub coastele tale. Pe umerii tăi osoși
Copilăria alterată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15494_a_16819]
-
timp, ca o doamnă ajunsă la vârsta și la influențele ei politice. Nu Întrecea niciodată măsură, ca orice franțuzoaica știa să provoace și accepta complimentele ce-i demonstrau artă de a flirta, dar nu-și permitea cochetării ieftine, ca usuratecele băbuțe pofticioase ce uită că nu mai sunt copile și se lasă Împinse spre speranțe de amor În acel Paris atotpromitător care, cu Înaltă știință a frivolității, ajunsese să ridice mult peste cutumele obișnuite baremurile vârstelor amoroase. Parisul acela lipsit de
Femeia fie ca regină.... In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_354]
-
mai numeroase, precum și cele cu scandalagii, locuiau în subsoluri. Între ele se iscau adesea adevărate bătălii, în care, uneori, întreaga curte trecea de o parte sau de cealaltă, participând activ la chelfăneală. Când era timp frumos ieșeau la soare niște băbuțe, copiii se târau prin praf, rufele se uscau pe frânghie, iar în fundul curții, într-o cameră de la demisol, își ducea traiul o vrăjitoare. Cea mai reală vrăjitoare, bătrână și hidoasă, cu un neg păros pe obraz și cu un nas
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
o fotografie mare, înrămată, cu un tânăr ofițer cu niște mustăți proeminente și o fată ce zâmbea timid, într-o rochie de mireasă. Mult timp în acea seară nu s-a calmat agitația din curte. Grupuri-grupuri discutau despre vrăjitoare. O băbuță foarte bătrână povestea: "Era o domnișoară educată, se spune că știa zece limbi. Foarte repede, prin anul 1918, mirele ei a fugit în sud, la albi, era ofițer, de întors nu s-a mai întors, zice-se că a fost
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
redată prin Muma Zmeilor : „Mare cît o casă cu două caturi, aduce la înfățișare cu o bătrînică. Totuși e întotdeauna mascul, obsedat de răpirea de prințese. Acestea nu se alarmează prea tare cînd, ieșite la cules de ciuperci, întîlnesc o băbuță, fie ea și mătăhăloasă. Spaima vine mai tîrziu, cînd, îndeobște, e prea tîrziu." Despre limba noastră, iarăși nu vă faceți griji, autorul pare să știe puține și transliterează prost, pretextînd că noi am avea dificultăți de exprimare, lăudînd, dimpotrivă, expresivitatea
Șase critici în căutarea unui autor () [Corola-journal/Journalistic/14161_a_15486]
-
peste fântâni arteziene, și omniprezentul a-rond ca tălpile lui Yetti pierzându-se în zăpadă, și majusculele ca guler de blană alfabetului, și mândria teleghidată a prescurtărilor internaționale: SOS, INRI, BB, USA, etc. și romantica cicăleală a rimelor ca niște băbuțe care-și amintesc cum copiau în liceu de la vecinul de bancă, și incantațiile lettriste eolin-dalc-zulfinar-enuhina pe care și le șoptesc în nopți de vară menhirii din Stonehenge, și găngăveala bâlbâiala emoțiile creierului meu când naște cuvinte din nimic, pe care
În lăcașul lor.... by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/4981_a_6306]
-
musai, Adonis? Mira-m-aș. N-am constatat nici o avalanșă la cabinetele dentare și nici sporirea vertiginoasă a kilogramului de detergent pe cap de locuitor. Am constatat, însă, altceva: eficacitatea extraordinară a aparatului de dezinformare. Viteza cu care prostănaci patentați, băbuțe anemice ori bugetari flasci au introdus în precarul lor bagaj lingvistic vocabula "nereprezentativ" îi dezvăluie sursa: e arma, ultima, scoasă la luptă de așii dezinformării ce continuă să lucreze prin rețelele deja clasicizate: bârfa pe banca din fața blocului, insinuarea prin
Președinția ca voință și reprezentare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12125_a_13450]
-
băiatul e trimis ambasador la Washington. Direct la Washington. În acel moment, se auzea despre el că joacă bine tenis și, o știe orice snob, acest sport e o bună cale de acces în lumea politică, unde bătrânei reumatici și băbuțe expirate speră să-și redobândească pe teren vigoarea pentru luptele politice. Dacă talentul lui tenisistic o fi fost singurul argument sau dacă or mai fi fost și altele, ne va spune viitorimea. Una peste alta, ba cu un meci de
Amurgul graseiaților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12845_a_14170]
-
dădea ceva) și așteptăm. "E normal să fie atît de cald, zice unul. N-ați auzit că soarele e din ce în ce mai fierbinte, face explozie și pătura de ozon s-a subțiat; nu ne mai poate proteja. "Știu eu? zice dubitativ o băbuță. Era foarte cald și în copilăria mea, dar nimeni nu se speria de asta; e luna lui Cuptor, spuneau oamenii cu înțelegere. Cred că și buletinele meteo au darul să ne alarmeze; ne așteptăm dinainte să se întîmple ceva rău
Luna lui Cuptor by Elena Brădișteanu () [Corola-journal/Imaginative/13748_a_15073]
-
ce amintește de filmele lui Quentin Tarantino sau de Punch-Drunk Love -ul lui Paul Thomas Anderson. Pe linia absurdului vieții cotidiene, ele pot fi asociate Paginilor bizare urmuziene, dar și literaturii rusului Daniil Harms, ale cărei ingrediente de sadism suav (băbuțe sărind de la etaj, sub privirile condescendente ale trecătorilor; indivizi care, după ce discută amical despre vreme, se bat pentru un calup de unt; bărbați care își calcă în picioare nevestele, fără motiv etc.) se regăsesc și la Monciu-Sudinski. În combinația de
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
găini. O despăduchea și o bombănea, dar după aia îi trecea, o mângâia și-i zicea “Mânca-o-ar mamaie!”. Eu aveam obiceiul să plec prin sat fără să spun. Mă căuta cu orele, până dădea de mine pe la vreo băbuță din vecini. A fost nevoită să-l pună pe tataie să-mi lege poarta. Aveam vreo 4 ani, l-am văzut și m-am interesat de ce o leagă: “Eee, o leg să nu intre hoții”, mi-a zis. “Lasă că
Poveste despre bunici by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21195_a_22520]
-
aolesc. Nu e foarte frumos din partea mea, știu, dar ăsta e adevărul și de-asta am și ales să mă fac singură de râs, mărturisindu-vi-l. Deseori, printre văicăreli, mă distrez împreună cu Nic, imaginându-mi cam ce fel de băbuță o să fiu. Conversațiile mele cu copiii cred că vor arăta așa: - Alo. Bună, mamă, ce faci? - Bine, mămică, uite bine, p-aici prin casă cu taică-tău. - Cum sunteți? Bine, sănătoși? - Bine, mamă, foarte bine. Adică taică-tău foarte bine
Mă vait by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21231_a_22556]
-
leagănul bucuriilor și al belșugului”. Lăcrimează puțin împreună cu toți consilierii. Nu se simte mirosul de trăscău. Nici când sătenii care căscau gura se apucă de bocete rituale deoarece începuse distribuirea ajutoarelor. De după ochiurile de geam ale caselor înzăpezite privesc niște băbuțe total nedumerite. Evident televiziunile filmează și acest aspect pentru capitolul curiozități. Jandarmii dau la lopată, deși habar nu avem ce gândesc. Oaspeții sunt invitați la o mică gustărică, fiindcă așa-i datina din străbuni. Vin și lăutarii, iar bucatele și
Proză ironică. In: Editura Destine Literare by MIHAI BATOG-BUJENIȚA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_269]
-
acuma, treaz fiind, nu le mai putea povesti. O visase pe Maria luptându-se În Împrejurări ciudate, cu tot felul de monștri și extratereștrii. Pentru ce, În ce Împrejurări, nu-și putea aminti. „Asta Înseamnă că trebuie să se Întoarcă băbuța mea”, Își zise profesorul Încercând o explicație. Cu părul alb, la cei peste șaptezeci de ani, se arăta stăpân pe trupul lui. Fusese ceea ce se numea un bărbat bine la viața lui. Munca intelectuală Îi menținea vigoarea fizică până după
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Nicu.» Cele mai frumoase femei, cei mai frumoși bărbați și copii. Cu toții privesc fix, la ceva ce noi nu vom vedea niciodată” (p. 18). Și: „Vara-i așa de cald că, din cînd în cînd, asfaltul mai înghite cîteun pensionar: băbuțe cu volănașe, moșuleți cu pălării de paie... numai din ăia curăței, de modă veche, că, deh!, asfaltul e gingaș la stomac. Uneori îl mai ajutăm și noi: îi apăsăm, cu grijă, cu sandala pe cap, să intre-n asfalt cu
O carte tristă, plină de umor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2811_a_4136]
-
cafenea în plin centru pună mână de la mână și să-i cumpere un bilet, bineînțeles cel orașului. mai ieftin, să-i facă o bucurie babei. A doua zi după tragerea Nici să fie spălați ca Dănicel. loteriei din luna respectivă băbuța s-a prezentat ca de obicei Care în plus făcea o cafea Turcească pe cinste. cu întrebarea: În timp ce ne sorbeam cafeluța, băieții au început să dea Am câștigat ceva Maică? o bilă la același biliard vechi de peste 40 de ani
Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea (continuare din numărul anterior). In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Virgil Sacerdoţeanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_80]
-
încă nu verificaseră biletul, scot biletul, îl La foarte scurt timp avea să-i fie închisă cafeneaua. verifică și spre surprinderea lor constată că ieșise câștigător. Apropo, care știți ce s-a mai întâmplat cu brunețica Destul de surprinși, îi spun băbuței: poate prea brunețică de durdulia fiica lui? Ai căștigat, Măicuță. Câtă deosebire între cele două întâlniri de la absolvență Vedeți Maică, că dacă vrea Dumnezeu, câștigi și fără să la care am participat eu: cea de 20 și de 50 de
Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea (continuare din numărul anterior). In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Virgil Sacerdoţeanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_80]
-
Ecranele televizoarelor au fost invadate de gospodine disperate, de matusalemi tari de ureche dar buni de gură, de nefericiți care, într-un moment de proastă inspirație, și-au depus avutul în această fabrică de bani. Zile și săptămâni în șir, băbuțe cu mustăți și pensionari edentați, surprinși la piață cu plase prin ochiurile cărora se prelingeau perechea de morcovi rahitici, pătlăgica puhavă și codițele rahitice ale pătrunjelului s-au metamorfozat în stegari impenitenți ai justiției sociale. Cu alte cuvinte, a existat
Sâssâituri la F.N.I. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16694_a_18019]
-
pentru care viața se află inevitabil în trecut și pentru care ziua de mîine nu se știe dacă va mai veni. Însă Despărțirea de Matiora este o carte tulburătoare în măsura în care ea transformă firescul în criză: bătrînețea Dariei și a celorlalte băbuțe din satul Matiora e răscolită de această inserție prematură a despărțirii ca topos al morții în planul vieții. Înainte de plecarea lor de pe urmă dintre cei vii, cum se spune, locuitorii Matiorei trebuie să facă față unei alte plecări-despărțiri, infinit mai
O rugăciune laică by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17028_a_18353]
-
azi o jună umbră,// Ci-aici, în locul unde-am stat 'naintea/ închisei porți, în carne sau cu mintea.// Mă tem ca, în coconul caldei șube/ A morții, să nu uit claxon de dube// Cu condamnați, și zăngănit metalic,/ Sau urletul băbuței, animalic.// Ci fie ca din ochi de bronz de preț/ Să-mi lăcrimeze neaua la dezgheț,// în gîngurit de porumbei de ocnă,/ Cînd nave trec pe-o Nevă nemaibocnă." Din cînd în cînd se oprea speriată: "Nu, nu pot să
Întîlnirea dintre Anna Ahmatova si Isaiah Berlin by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16546_a_17871]
-
pe nemerit! Astfel se explică faptul c-a răsplătit cu vârf și îndesat loialitățile, că n-a uitat încurajările aduse în momentele nefaste ale carierei sale. Tot astfel se explică burdușirea instituțiilor publice cu tot felul de bătrânei anchilozați, cu băbuțe care, probabil, l-au fermecat cândva cu șarmul lor pe fostul șef cu propaganda, pe ministrul tineretului, pe prim-secretarul Iliescu. Nu în numele vechii lor activități comuniste îi recompensează dl. Iliescu, ci în numele sentimentelor ce-i leagă. Așa ne-am
Amnesty National by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16077_a_17402]
-
legată de caz: “Vă e cald? Să deschidem geamul?”. 12.46 A doua întrebare din partea procurorilor: Ce ați făcut aseară? Vadim: M-am uitat la filmul Ace Ventura. Procurorul: Mințiți, știm că vă e frică de ace. 12.47 O băbuță, membră a PRM leșină în sală, de emoție. 12.47 Vadim se enervează și îi cere să leșine în altă parte. Aruncă după ea cu un pix tricolor. Apoi se întoarce către procurori și le cere să se îmbrace în
Interogatoriul lui Vadim minut cu minut – Live text by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19843_a_21168]
-
sfinți”, două figuri extraordinare, excentrice și chiar paradoxale. Unul este „primejdiosul părinte Natanail”, vistiernicul Mănăstirii Pecerska, care „de obicei, purta pe umeri un săculeț de pânză de in, iar în el avea tot ce voiai - și pesmeți, dăruiți de vreo băbuță, și un milion de ruble”. Cu un ochi sever, părintele Natanail nu dormea niciodată culcat în pat, se spăla primitiv (fiindcă a face duș e ca și cum a-i mânca ciocolată) și reușea să țină toată buna rânduială a obștii mănăstirești
Sfinții de zi cu zi by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2722_a_4047]
-
Simona Tache O știți pe băbuța despre care povesteam aici? Aia care e vecină cu mine și care tre’ să-mi dea o semnătură că e de acord ca eu să-mi fac, la mine în casă, sediul PFA? Aia cu care ziceam eu că n-
Breaking news cu babe by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20134_a_21459]