130 matches
-
loc 7. Singura rază de lumină a sfârșitului de an a fost reprezentată de calificarea în optimile de finală ale Cupei Challenge, dar nu trebuie uitat că aceasta a fost realizată în fața unei echipe de amatori. Fără îndoială că handbaliștii băcăuani le-au rămas datori suporterilor, care i-au aplaudat și susținut atât la bine, cât și la rău. O finală de cupă europeană disputată în Sala sporturilor din Bacău, coroborată cu ocuparea unui loc de cupe europene în Liga Națională
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
DECEMBRIE Răsplată pentru viitorul fotbalului băcăuan Asociația Județeană de Fotbal Bacău, împreună cu clubul Aerostar Bacău, au organizat un banchet dedicat selecționatei U16 a județului, câștigătoare a seriei 1 a Campionatului național rezervat acestei categorii de vârstă. Tinerele speranțe ale fotbalului băcăuan și-au sărbătorit reușita din sezonul de toamnă, alături de antrenori și de reprezentanții presei sportive băcăuane. Antrenorul principal al echipei, Ștefan Apostol, a declarat: “Sunt mulțumit, în mare parte, de tot parcursul echipei și fiindcă suntem la final de an
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
2010, reușind o victorie extrem de importantă și prețioasă pe terenul primei clasate din seria Nord Est. Partida a început sub cele mai bune auspicii pentru gazde, care și-au adjudecat categoric primul set, fapt de natură să-i “dezmorțească” pe băcăuani. Iată cum a explicat ridicătorul Științei, Eduard Popescu, revenirea spectaculoasă a oaspeților: “Am început să greșim din ce în ce mai puțin, iar serviciul, în special, a funcționat mult mai bine. Ambiția și atitudinea pozitivă a jucătorilor echipei noastre au dus la această victorie
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
cum a explicat ridicătorul Științei, Eduard Popescu, revenirea spectaculoasă a oaspeților: “Am început să greșim din ce în ce mai puțin, iar serviciul, în special, a funcționat mult mai bine. Ambiția și atitudinea pozitivă a jucătorilor echipei noastre au dus la această victorie.” Antrenorul băcăuan Cornel Păduraru a folosit următoarea echipă: Popescu, Marciu, Drăgan, Gal, Țurcanu, Cartacuzencu. Libero - Iagăru. Au mai jucat: Martin, R. Lazăr. 307 19 DECEMBRIE Știința Municipal Bacău - Evreux VB (Franța), în 16-imile Challenge Cup la volei feminin Vacanța voleibalistelor de la Știința
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
lung și spune: "Mă, tu ai o figură cunoscută... cred c-ai mai stat la rînd, o dată!". * După 1990. Sînt invitat într-un juriu, la un festival al teatrelor populare, la Slănic Moldova. Mai erau lîngă mine Țucu Parhon, doi băcăuani și Diana Lupescu. La un moment dat, ca să mă mai destind, îi întind o capcană, actriței: Diana, tu ai jucat și la Bacău... Da, desigur, e orașul meu natal. Aha! L-ai prins în teatru pe Carol Isac? (cunoscutul secretar
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
n. 42. 3. ,,Romanța semnului de întrebare”, în ,,Ateneul cultural”, 2, nr. 15, 1926, p. 250. 4. Soarele melancoliei. Memorii, Ed. Vremea XXI, 2005, p. 295. 5. Opere, p. 221. Vacanța culesului în anul următor apariției poemului „Alean”, un alt băcăuan, Corneliu Budu (Badea Pletea), a scris despre „anii de copilărie”, „la podgorii”, „cu strugurul la gură”. /v. „Alba liniște pustie”, în revista „în ore libere”, 1, nr. 1, noiembrie 1904, p. 3 1. Ion Gorun, „în vremea culesului”, în Obraze
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
culturii” folosește mecanic, ca sinonim pentru Bacău, „orașul lui Bacovia”!) însă, spre deosebire de amintitul crainic sportiv, eu ezit să numesc în orice ocazie Bacăul de azi „orașul lui Bacovia”. Acesta nu mai există - am mai spus-o - decît în arhive. Ca băcăuan prin adopție, de-a lungul a peste patru decenii, abia de două ori am avut senzația clară că mă aflu în interiorul spațiului bacovian: într-un septembrie, la capătul străzii Trotuș, cînd, privind spre asfințit, mi s-a părut că m-
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
te-ai devota unui subiect, nu deții monopolul asupra lui. Bacovia nu constituie o exclusivitate a băcăuanilor, chiar dacă aceștia au datorii mai mari față de el decît alții. Poetul e pentru oricine vrea să-l citească și să-l studieze. Un băcăuan nu e mai abilitat decît - să zic - un clujean, un timișorean sau un ieșean - să-l înțeleagă . Un băcăuan nu e cu necesitate un „bacovian”, cum adesea se spune sau se crede, sau un „bacovianolog”. în cazul invers ar exista
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
au datorii mai mari față de el decît alții. Poetul e pentru oricine vrea să-l citească și să-l studieze. Un băcăuan nu e mai abilitat decît - să zic - un clujean, un timișorean sau un ieșean - să-l înțeleagă . Un băcăuan nu e cu necesitate un „bacovian”, cum adesea se spune sau se crede, sau un „bacovianolog”. în cazul invers ar exista batalioane de „bacovieni” și „bacovianologi”! Am fost contrariat ori de cite ori am citit despre „sesiuni Bacovia”, organizate de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
reînnodarea lecturii. Restul nu mai are legături sensibile cu natura locului, ci cu natura proprie. Localizarea nu e minimalizare? îi văd pe mulți (îndeosebi „autorități”) umflîndu-și gușile și spunînd: „Marele poet băcăuan” (Bacovia), „Marele pedagog băcăuan” (Grigore Tabacaru), „Marele istoric băcăuan” (Vasile PÎrvan). Cum își revendică alții valorile? De pildă, în discursurile primarului din Stratford-uponAvon o fi figurînd, oare, expresia „Marele poet stratfordian”, pentru Shakespeare, bineînțeles? Lecturile din Hippolyte Taine, asidue pe vremuri, m-au deprins cu ideea că: „Nimic nu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
sans cela. Elle modèlle. Elle est psychoplastique. Voyez ce qu’un peu d’absence fait l’amour le plus banal. Quel colorant!” (Le ronde de nuit, Paris, Bernard Grasset, 1928, p. 19 20) Bacovia a suportat mereu, mai ales printre băcăuani, handicapul propriei imagini. Nu era frumos, nu era distins; era doar expresiv, pentru cine știa să-l privească. Din această cauză, „opinia estetică” despre el a fost înlocuită, nu o dată, „cu una existențială sau caracterologică”. Așa ar fi procedat se
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de el. Bacovia a compus melodii, „adecvate” (credea cineva), pe versurile lui Ștefan Petică și pe versuri proprii; a fost, carevasăzică, lucru pe care nu l-am subliniat în glosa „Muzica sonoriza orice atom”, un folkist avant la lettre. Un băcăuan (Gh. Gheorghiță, „Influențe în poezia lui Bacovia”, „Lumea”, nr. 5763, 5 iulie 1937, p. 4) susținea că „a pus pe note (și) multe poezii ale lui Eminescu”. Cînta de asemenea - spun mai mulți - „Steluța”, o piesă nelipsită din repertoriul tarafurilor
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
lui Bacovia, despre capacitatea ei de a genera noi semnificații. Aci cred că ar fi trebuit să disocieze între semnificațiile reale, verificabile și atribuirile hazardate de semnificații, cam multe în ultima vreme. în timpul unei scurte plimbări prin centrul orașului (dintre băcăuani, alături de mine mai era poetul Octavian Voicu), profesorul Marcus m-a întrebat dacă îl cred în stare pe Gabriel Bacovia să scrie cartea anunțată, Tatăl meu, Bacovia. Fără să ezit, i-am răspuns că nu. A publicat pînă acum, în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
vom mai avea ocazia să detaliem în cadrul lucrării, Bacăul a avut și o restrânsă, dar extrem de activă, comunitate armenească. Conform unei statistici realizată în martie 1920 de Grigori Lazarovici - parohul bisericii armenești din localitate -, la începutul perioadei interbelice comunitatea armenilor băcăuani era formată din 367 membri, ce trăiau în 63 de case. În marea lor majoritate, aceștia locuiau în zona centrală a orașului, pe străzile Ioniță Sandu Sturdza, Negel, Cristoveanu, Busuioc, general Averescu și, foarte puțini, pe strada Mare. Dintre membrii
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Est și Nord-Est a Bacăului) erau nevoiți să parcurgă - după ce traversau Bistrița pe unul din cele dou) poduri de lemn - fie drumul de Sud (viitoarea stradă Bacău-Focșani), fie pe cel din Nordul orașului (viitoarea stradă Bacău-Piatra). Primele zone „cucerite” de băcăuani au fost moșiile administrate de vechile mănăstiri grecești - moșia mănăstirească Letea (în partea de Est) și moșia mănăstirească Leitenii (în partea de Nord și Nord-Vestă. Procesul a fost facilitat de călugării greci, care, începând cu anul 1821, au început să
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Primăriei Bacău de igienizare a spațiului urban. Primul regulament igienico-sanitar al orașului a intrat în vigoare abia la sfârșitul secolului al XIX-lea (1894). Prin intermediul acestui regulament, primarul de atunci al orașului, Costache Radu, a reușit să-i convingă pe băcăuani să achite o taxă lunară de salubritate în schimbul serviciilor de curățenie în curțile particulare. Până la intrarea în vigoare a acestui regulament, după cum precizează același Costache Radu, Bacăul „în privința curățeniei și a sănătății orășenilor, era lăsat în voia lui Dumnezeu. Cea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de 40-47 lei). Pentru paza zonelor periferice ale orașului, în special în zona barierelor, poliția mai avea în subordine încă 24 de sergenți. Se poate lesne observa că, la începutul secolului al XX-lea, siguranța celor peste 17.000 de băcăuani era asigurată de numai 101 angajați. În cadrul poliției locale funcționa și un birou de evidență a servitorilor angajați de particulari. Pentru a putea fi angajat, fiecare servitor primea un livret (simplu sau, în funcție de pregătirea de specialitate, cu „fireturi, găitane sau
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de omor sau viol erau extrem de rare. În timpul cercetărilor, Poliția Bacău avea obligația de a asigura suspecților hrană și condiții minime de cazare. Costurile zilnice legate de alimentația celor reținuți erau de 0,25 lei. De numele gazetarului și polițaiului băcăuan Emil Rey se leagă o „invenție” de tristă amintire: bătaia polițienească fără urme, cu ajutorul săculețelor de nisip. Deși era o practică reprobabilă, „contribuția” băcăuanului avea să cunoască un destin remarcabil: „o țară întreagă se folosește de pe urma acestei invenții epocale, transmisă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
fericit, documentele rezultate în urma participării județului Bacău la expoziția jubiliară din anul 1906 reușesc să aducă anumite clarificări în privința dezvoltării industriale a orașului de reședință în primul deceniu al secolului al XX-lea. Astfel, din lista „meseriașilor, comercianților și industriașilor” băcăuani - document prezent și în paginile Anuarului General al României pe anul 1907 -, a rezultat următoarea hartă etnică a industriei locale (1906): fabrică de bere - Felix Grivel; fabrică de cufere - Iosif Zilberman, Moise Zilberman, Leibu Rapaport; moară sistematică - Calmanovici, Bercovici, Altăr
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
mulțumirea petiționarilor”. Situată în partea de Sud și Sud-Vest a orașului, moșia comunală (Țarina) se întindea pe o suprafață de aproximativ 300 fălci pământ arabil - 456 hectare. Având în vecinătate moșiile Letea, Mărgineni și Călugăra, aceasta a fost oferită târgoveților băcăuani de Grigore Ghica prin hrisovul domnesc din anul 1741. Ulterior, domnul Ioniță Sandu Sturdza, prin hrisovul de reconfirmare din anul 1823, întărea această danie, precizând foarte clar limitele folosirii sale: „(...) acest pământ să fie pentru folosința târgoveților români și unguri
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
comunal, tot aici fiind amplasat și cimitirul animalelor (la sfârșitul secolului al XIX-lea). Un alt moment dificil, în acest proces al descompunerii moșiei comunale, a avut loc începând cu primăvara anului 1912. Astfel, în martie 1912 președintele comunității evreilor băcăuani Israel Rosenberg a solicitat consiliului comunal să-i pună la dispoziție un teren cu o întindere de cel puțin 8 hectare, pentru înființarea unui nou cimitir. Motivația era cât se poate de întemeiată: „(...) pentru că actualul cimitir israelit este aproape ocupat
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
iar după 40 de ani (perioada de concesionare a celor 20 de hectare, n.n.) fabrica va rămâne comunei și locuitorii se vor bucura de munca lor cât vor trăi”. Evoluția ulterioară a fost cu totul alta, motiv pentru care unii băcăuani au început să privească cu neîncredere atât promisiunile primarilor, cât și procesul general de industrializare. Odată cu declanșarea răscoalei, toate aceste nemulțumiri au prins glas. Începând cu luna aprilie 1907, Primăria Bacău a fost asaltată de cererile privind respectarea vechilor tradiții
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
le au făcut cu consimțământul expres sau tacit al Obștei târgoveților băcăuani (30 noiembrie 1922)”. Dincolo de aceste motivații de natură strict juridică, demersul reprezentanților Obștei a avut, în resorturile sale cele mai intime, și un fundament tradițional-religios. În prezent, puțini băcăuani cunosc faptul că actul de danie, prin care domnitorii Moldovei au trecut Țarina orașului în proprietatea târgoveților, a fost „întărit” cu un jurământ (blestemă, ce invita la „păstrarea acestei moșii în veci la urmașii urmașilor lor”. Structurat pe dou) paliere
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
să întrebuințeze excedentele bugetare pentru aprovizionarea populației cu alimente de primă necesitate”. Tendința de creștere a exportului de cereale, manifestată la marii producători interni încă din iulie 1914, a determinat o mărire alarmantă a prețului principalului produs alimentar consumat de băcăuani - pâinea. Pentru a stopa această tendință, primarul orașului, Lascăr Veniamin, a invitat la discuții, pe 13 septembrie 1914, pe marii producători locali de făină: H. Calmanovici și G. Paul Kristen. Ambii au sugerat o politică fermă a statului român în privința
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
grav”. În urma hotărârii Consiliului de Război din Brașov, locotenentul Diaconescu a fost condamnat „la trei luni închisoare pentru lovirea superiorului”. Ulterior, Curtea superioară de justiție militară a casat această sentință, iar Consiliul de Război din București l-a achitat pe băcăuan. Mediul citadin a fost, prin excelență, un veritabil incubator al prefacerilor, un areal predispus la volatilizarea tradițiilor familiale rustice. Din multe puncte de vedere, membrii familiilor strămutate din mediul rural în oraș au suferit schimbări comportamentale radicale, învecinate alienării. Dezrădăcinați
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]