378 matches
-
organistul ce opune mugetelor rinocerului un sunet electronic atât de “tandru” încât poate sugera că, între cele două entități sonore (mugetul și sabia acustică a orgii), poate înflori o nebănuita poveste de amor. Dânsul “felinelor” (Doamna Boeuf/ Mirela Cioaba, Soția băcanului/ Tamara Popescu), care prevestesc, parcă, primul act criminal al rinocerului (strivirea pisicii), este înfășurat în salul insolit al replicii acuzatoare: “Nu mai vrea să cumpere de la noi... Nu mai vrea să cumpere de la noi...”. În sfârșit, intră în scenă Berenger
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
matol în ultimul hal, emanând o nesiguranță totală. Nu știm cât de dictatoriale au fost indicațiile de regie date de Robert Wilson lui Valentin Mihali - și, prin extensie, lui Valler Dellakeza (Dudard), Constantin Cicort (Botard), Claudiu Bleonț (Jean), Angel Rababoc (Băcanul), Nicolae Poghirc (Domnul bătrân), George Albert Costea (Patronul cafenelei), Cosmin Rădescu (Dl Papillon), Iuliei Lazăr-Bleonț (Daisy), Monicăi Ardeleanu (Chelnerița), lui Ion Colan și Iuliei Colan (Vecinii bătrâni), Ralucăi Păun (Gospodina), lui Dragoș Măceșeanu (Un pompier) și celor 13 actori (care
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
oare putem noi admite că pisicile noastre să fie strivite sub ochii noștri de niște rinoceri cu un corn sau cu două, fie ei asiatici sau africani?... Nu, nu, așa ceva nu putem îngădui!“ Imediat după această poziție tranșantă exprimată de Băcan (,,Nu, nu, așa ceva nu putem îngădui!“), textul lui Eugen Ionescu are, în finalul primul act, tânguirea lui Berenger: N-ar fi trebuit să mă cert cu Jean! N-ar fi trebuit să-mi ies din fire!“, încheiată cu o frază
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
23 septembrie 1900, un miting al Partidului Catolic împotriva "invaziei chinezilor", multe persoane, printre care prietenii și vecinii lui din Punaauia, fostul militar Pierre Levrgos și chiar propria lui femeie, Pau'ura, traseră concluzia că pictorul excentric și scandalagiu, înnebunise. Băcanul din Punaauia, chinezul Teng, refuzase de mult timp să-i mai vîndă ceva și încetă acum să-l mai salute. Pe de altă parte, chiar Paul, în perioadele de luciditate și rațiune, recunoștea că boala și medicamentele i-au atins
Mario Vargas Llosa - Paradisul de după colț by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/12840_a_14165]
-
student tomnatic la cursurile lui Roland Barthes și Jean-Pierre Richard (la un moment dat își propune chiar să facă un doctorat sub îndrumarea reputatului critic literar), stă ore întregi în bibliotecă, discută fără complexe cu portăreasa, vânzătoarele din piață și băcanul, ascultă interminabilele bârfe din comunitatea românească, nu ezită să admire fauna feminină de pe rue Saint-Denis sau din Place Pigalle, intră chiar la un film pornografic (unde se plictisește repede sau, cel puțin, așa pretinde), participă la petreceri organizate de studenții
Sous le ciel de Paris by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10269_a_11594]
-
ca o asociație de papagali, spune Bata. Totul decurge pe principiul: ai o galerie care te vinde, ești genial. Dacă nu te vinde, ești un mare nimic. Vânzarea de artă se bazează pe același principiu de cultură căzută pe mâna băcanilor ca și în România de astăzi: distracție, manele germane care amuză o societate blazată. Hali-gali-geseschafft! Trăim într-o epocă a subculturii și aceasta este o realitate la nivel global. Neobarbaria ne bate la poartă. Globalizarea economică își spune cuvântul și
Agenda2003-44-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281666_a_282995]
-
legitimitate subcultura de tip american, așa-numită cultură Coca-Cola. De aceea, am făcut un apel către intelectualii europeni, document pe care l-am trimis inclusiv cancelarului german Gerhard Schröder, și Parlamentului European”. Bata Marianov este însă la fel de supărat și pe „băcanii culturali” din România. Când, alături de Liviu Bu-toi și cu sprijinul logistic al lui Gheorghe Tăuș, a lansat Festivalul de Jazz de la Gărâna, avea planuri mari. Dorea să realizeze în acel sat cărășean un program cultural global, un centru cultural european
Agenda2003-44-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281666_a_282995]
-
Constantin Țoiu . O dată avurăm și noi ocaziunea de a beneficia de un erou naționale, și soarta se împotrivi... Aceea se întâmplă a fi când premierul nost^ bonom și cu figură să de băcan purtând în deșt ghiulul prosperității sale precum în gură dintele, tot de aur, declarase în auzul țării întregi că nu a mai rămas nimic de furat. Că cel dintâi ministru ori slujitor al țării, el știa ce știa, si nu
De ce, nene Vasile, de ce?.. by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17702_a_19027]
-
la Fontaine speră că o dată cu trecerea vremii, condamnații se vor obișnui, cu poziția lor, și vor sfârși prin a se simți an infern că peștele an apă." Aici, Bixiou profita de moment și al stampilează pe marele fabulist: - Nu există băcan - spune el - care să nu știe pe din afara ce zice la Fontaine! ăncet-ăncet se ajunge an cele din urmă și la Anglia, iar noi știm cât de anglofobi șanț bunii noștri verișori, franțuzii... E vorba despre o expresie tipic englezeasca
Ce se face si ce nu se face by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17489_a_18814]
-
flota condusă de Pedro Alvares Cabral pînă la Declarația de Independență față de Portugalia, din 1822, la Rio de Janeiro: formarea poporului brazilian printr-un proces de metisaj, revolte ale sclavilor negri și ale populației indigene, descoperirea fabuloasă a lemnului de băcan - brasil, care a dat și numele orașului ce avea să devină capitala țării, Brazilia -, ciclul zahărului, apariția primilor guvernatori. Perioada Imperială începe cu încoronarea, la 12 octombrie 1822, ca Împărat Constituțional a lui Pedo I, parcurge domnia de 9 ani
Țara Isaurei by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16784_a_18109]
-
am cunoscut-o bine) Agatha Grigorescu. Pentru că ultimul capitol al cărții, minuțiosul "Pseudorimele" se referă la întreg traiectul vieții poetului pînă la acea dată. După laborioase investigații, dl. Constantin Călin crede că la Bacovia (născut în 1881, în familia unui băcan cu opt copii, el fiind al cincilea dintre ei) nu atît copilăria contează (ca la alți importanți artiști), ci adolescența și tinerețea, capitole peste care, crede autorul, s-a trecut prea repede. Aici, în aceste perioade ale vieții viitorului poet
Viața lui Bacovia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16913_a_18238]
-
dorința mea nu mai are nimic rușinos. Ar rămîne cu noi pînă spre dimineață, ar cînta la pian, am sta de vorbă. Toți ar veni să-l vadă și să-l asculte, grădinarul vecinilor cu nevastă-sa, și poștașul, și băcanul cu familia, și șeful de gară..." Și cum dorințele se mai împlinesc din cînd în cînd, nu după multă vreme un drumeț palid și slab, cu nasul proeminent și părul în neorînduială, îmbrăcat cu haine de căpătat, dar avînd mîinile
Baudolino, păsările roq si pădurea narativă by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15899_a_17224]
-
cuprind însă mai toate "ciudățeniile" de azi. Iar despre normalitatea lor în băcăniile (e drept, de lux) de la sfîrșitul secolului al XIX ne poate da o idee foarte exactă schița lui Caragiale, Politică și delicatese; într-un oraș de provincie, băcanul conservator își tentează clienta liberală cu asemenea bunătăți: "Poftiți să vedeți și alte mezeluri... avem stridii, brânzeturi proaspete, ne-a venit o langustă vie...". În Dicționarul limbii române ( DA), cuvântul caracatiță (în forma cracatiță) e ilustrat printr-un fragment din
Culinare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16212_a_17537]
-
stare de asediu, dejunuri iepurești. Prezidentul așteptat cu înfrigurare la consiliu se pierduse la o partidă de șah. Marile mize iau mat în jocuri mici. Mai cunoscuta Politică și delicatețe e o tranzacție de doctrină pe icre moi. Și comentariul băcanului, după ce cucoana unui cap de boicot liberal îi poposește, călcîndu-și pe inimă, în prăvălie: "Uite, d'aia îmi plac mie liberalii... oameni cilibii! cînd e vorba de delicatețe, nu se mai încape politică. Băete! un rînd de țuici la domnii
Atelier by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8666_a_9991]
-
de profunzime metafizică, începe să crească. Din categoria recalcitranților metafizici cărora le repugnă apucăturile unei gîndiri docile se numără și Sloterdijk. Deși stofa filosofului din Karlsruhe nu-i răzbate în înfățișare - după chip ești înclinat a-l lua drept un băcan lățos, prăbușit în comodități de pritaneu modern, care cu greu se smulge duminica spre a juca o partidă de petancă cu alsacienii de peste Rin, și asta numai dacă e atras de savoarea unui Burgunder rece -, rebelul acesta cu fizionomie de
Secundum non datur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4471_a_5796]
-
și măcelăriei, de unde am aflat apoi și eu. Însă toți am fi vrut să știm mai multe, dacă de pildă e căsătorit, dacă ar fi putut să ajute pe cineva cu o viză ori dacă îl știe pe Ghiță, nepotul băcanului care a emigrat în ’78 în Marea Britanie. Studenta însă se întorsese în capitală, iar noi rămăseserăm să speculăm pe seama clientului care stăpânea bine nume ralele româ nești, însă nu la genul feminin ori neutru. Odată, tata s-a pus să
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
ele creșteau, creșteau în stiva lor bine clădită, amenin ță toare și ele ca femeia cea tânără și copilul ei blond, care uitase cu totul gustul de vanilie. Martie venise cu o vizită la Bordeaux, după vin. Plecase cu François, băcanul. Pentru prima oară, după luni de zile, Ivan își simțise plămânii umplându-i-se de aer. Mireasma ademenitoare a vinului trezise în el rețete de curcan umplut cu smochine și doruri după ciocolata sud americană, în care clocoteau ardei iuți
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
nesfârșit câmp de lavandă, tineri, atât de tineri și iar gustul de dovleac, de tartine simple, cu unt, de ouă prea fierte și miere chihlimbarie, și de ghimbir, alt ghimbir, din alt an și vin adus de la Bordeaux cu François, băcanul, și iar ei doi în câmpul violet, buza ei de sus, podeaua proaspăt spălată a cantinei și primele silabe ale copilului, împleticite ca mersul unui mus speriat, pe o corabie în furtună. 25. eu sunt aici La Sevilla, trebuie să
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
limpede și spiritul proaspăt și ochii frumoși, clari, cu gene lungi, ca ai mamei lui, cea atât de iubită și niciodată uitată, Isabel... Salvarea venise pe neașteptate. Într-o dimineață cu cireșe și gânduri negre, pe Dominique o vizitase François, băcanul. Fâstâcit. Ea îi oferise șerbet de lămâie. El se foise preț de multe minute lungi, prinzând, din când în când, copilul din zbor, ciufulindu-l și dându-i, apoi, din nou drumul în grădina cucerită de soare și de râsul
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
genială a Măriei Sale, Regele! Ultima creație, ultima bombă, ultima superbombă! Ediție specială! Ziarele sunt aproape smulse din mâna vânzătorului cu cea mai teribilă „trâmbiță” din regat. Strigătele sale prelungi se pierd deasupra îmbulzelii de pe bulevardul Geniu și Prosperitate. Până și băcanii își șterg în grabă mâinile de șorțurile murdare și înhață câte un exemplar din Adevărul. Funcționarii înghit cu noduri ultima îmbucătură de corn și se caută de mărunțiș. E o larmă nemaipomenită, mai rău ca în ’916, în ziua mobilizării
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
să aducem în discuție parodia, intertextualitatea, arta citirii și celelalte teze, antiteze și proteze ale teatrului său. Voi semnala doar cîteva cum să le spun? infantilisme, evidente în hiperstrăveziul (încă din titlu) text Ion Vodă sau implementarea (unde tocmai starostele băcanilor găsește niște înscrisuri îngropate, scoase la iveală de ploi și săpături), în Bolnavul încercuit (unde jocul numelor proprii este cam debil) sau în Pisica de lîngă Baskerville (un text "ocazional", scris pentru "Suplimentul Literar al Tineretului Liber", cu replici de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Leo Butnaru Numele la naștere - David (Duvid) Mironovici Fiksman. S-a născut în orașul Orhei, Basarabia, în familia unui băcan. Copilăria și-o petrece la Chișinău (descrisă în volumul Povestiri din Chișinău), unde familia se stabilește în 1903. A studiat la heder (școală religioasă începătoare la evrei), apoi în școala semită de stat. În 1920, își caută un rost la
Din poezia avangardei ruse David KNUT (1900 - 1955) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/8738_a_10063]
-
lui Bibescu și au fost restaurate de oameni care au știut să păstreze pecetea trecutului. Pe aici treceau craii de la Curtea Veche sau însuși autorul, Mateiu Caragiale, când se ducea la Iancu sau la Contra-Iancu, sau la domnișoarele vesele din Băcani 2. Acum nu mai e nici han, nici tei. Când pășești în pasaj din Blănari, vezi pe stânga firma restaurantului. Grătar special, vinuri alese, însă nu scrie, ca la Iancu sau la Contra-Iancu, grătar spaniol. Asta înseamnă că restaurantul nu
Memorie versus memorialistică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8776_a_10101]
-
secol, e trecerea de la diferență la simbioză. Oricît ar părea de incredibil, animalele fantastice, aschimodice, invadatoare, crescute, în prozele lui Bonciu, în coșul pieptului personajelor, sînt prozeliții onoarei acesteia. Urmașii onorabililor. Cartea lor e un bilet de voie, sau condica băcanului de la care primesc pe datorie.
Cartea onorabililor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8853_a_10178]
-
inedit, al lui Arghezi. Cu mult umor, Niculae Gheran, cunoscut pentru editarea integrală a ediției critice Rebreanu, a schițat câteva dintre greutățile extreme ale cercetării care pregătesc edițiile critice. Realizarea integralelor publicistice presupune adevărate hățișuri: "N-a existat un negustor, băcan, om politic tentat să editeze o revistă care să nu se adreseze lui Arghezi sau Rebreanu, cerându-le să colaboreze cu câte un text, fie și circumstanțial." Acestea toate lăsând deoparte barierele contextuale pe care cenzura politică le-a impus
A cui este literatura română ? by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/9112_a_10437]