19 matches
-
stil clasic. Când, brusc, viața mea n-a mai rimat cu nimic, m-am eliberat de rigori și am creat, în câteva zile, o serie de poeme cu cadru pastoral. Slăvei Muntele sufletului Oile pasc pe pășune Departe Mă cheamă băcița Intru Râul în spatele stânii Urlă a moarte. Coincidență? Premoniție? Cu viața pastorală nu aveam, la acel moment, nici în mânecă, nici în clin. M-au găsit într-o zi Niște ciobani Legat în jurul capului Cu o năframă Ce-mi astupa
Povestea ca Viață. Blestem by https://republica.ro/povestea-ca-viata-blestem [Corola-blog/BlogPost/338927_a_340256]
-
Bujorul aprins, rhododendronul, Unde se avântă-n văzduh șoimul Și urșii sunt la ei acasă Trăind în pădurea verde, deasă, Cu rare și alese flori, Cu cerbi, cocoși, râși, căpriori, În peșteri, chei și urlători, Turiști, salvamontiști, silvicultori, Cu baci, băcițe pricepute Cu vaci, oi mândre și cornute, Cu stâne în poiene-alpine Păziți de credinciosul câine. Tezaur de natură vie, Bucegii-s o minunăție. Cu reverență vouă mă închin, Bucegilor dar sfânt, divin, Și an de an am să revin! Ionel GRECU
BUCEGI, TEZAUR DE NATURĂ VIE de IONEL GRECU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 by http://confluente.ro/ionel_grecu_1437074436.html [Corola-blog/BlogPost/357737_a_359066]
-
activi sau în stand by? Însă, din câte îmi dau seama, diferența nu este foarte mare, având în vedere că sunt o haită de inculți fără valori morale, iar frumusețea câmpiilor cu turmele de miorițe la păscut, ceaunul cu mămăligă, băcița mulgând oițele, câini din jurul stânii, pădurile ce împodobesc peisajul - pădurile pe care compania devoratoare de lemn Holzindustrie Schweighofer și prințul mafiot DeRomanica-Paulică le-a cam făcut praf - și nu îi impresionează de loc pe șperțozaurii parlamentari! Ei văd doar €€€€€€€€€! În
TELEGRAMĂ DE LA MADRID (1) – D’ALE LU’ MOŞ NICIOLAE de CAMELIA STOIAN în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 by http://confluente.ro/camelia_stoian_1450669262.html [Corola-blog/BlogPost/354541_a_355870]
-
patriarhale, la obârșia neamului de oieri din Titerlești, cătun de ungureni, moșneni din Sibiu, din Hațeg, Sebeș și Orăștie, cei cu biserica „făcută cu banii oilor”, pe pereții căreia sunt zugrăviți drept ctitori nu voievozi sau boiari, ci bacii cu băcițele lor. Faptele sunt diverse, dar întregesc în mod miraculos imaginea lumii din Munții Mehedințiului: întâlnirea cu Iovana la conacul de la izvoarele Cernei și la pomana Marioarei Raicu din Gărdăneasa, prezentarea unor variante ale baladei lui Iovan Iorgovan, drumeție la schitul
SAGA DESPRE IOVANA IORGOVANĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Prof_titu_dinut_saga_despre_iovana_io_gheorghe_stroia_1355123022.html [Corola-blog/BlogPost/351697_a_353026]
-
JENICA (n. 1948) P. Neamț, Str. Traian nr. 90 țel. 632255 5314 AFEMEI DOINA (n. 1965) Piatră Neamț, Str. Eroilor nr. 6 țel. 232075 12453 AVRAM MANUELA (n. 1963) Tg. Neamț, Str. Cuza Vodă, bl. E4/23 țel. 663253 12454 BĂCIȚA MINĂ (n. 1969) Sat Dumbrava, com. Timisesti 5344 BARCAN ANA (n. 1943) Piatră Neamț, Str. Borzesti nr. 1 țel. 215716 5355 BOSTAN CĂTĂLINA (n. 1968) Român, Str. Anton Pann Bl, 34/19 țel. 727171 5363 BUDEANU DOINITA (n. 1965) Piatră
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211858_a_213187]
-
În vârful scutului, în câmp albastru, se află o vâltoare de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Fluierul semnifică tradiția culturală a zonei reprezentată de "Ansamblul de Fluierași și Băcițe". Capetele de berbec simbolizează oieritul, ocupația tradițională a locuitorilor. Vâltoarea este reprezentativă pentru meșteșugurile tradiționale, cel al pivelor și al vâltorilor, precum și cel al țesăturilor locale, bătute și spălate în vâltori. Coroana murală de argint cu un turn crenelat semnifică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225642_a_226971]
-
cu un pătucean, devenea peste vară un adevărat centru de procesare a produselor lactate: caș, unt, jântiță, urdă, zară, o parte dintre aceste alimente ducându-se zilnic acasă pentru nevoile familiei. Amenajarea interioară a colibei era expresia sensibilității și hărniciei băciței. Tot spațiul acesta pastoral era împânzit de colibe și de staule, câte 10-20 pe câte un versant, în vreme ce dincolo de culme erau altele. Această densitate umană a făcut să se împuțineze fiarele, pricipalul dușman al oilor fiind lupul, care nu o dată
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
măcar că ciobanii de pretutindeni nu-și lovesc oile sau câinii. Până la sfinții Petru și Pavel sau imediat după această dată în imaș se face rugăciune la Cruce, după care preotul vizitează măcar una dintre colibe pentru sfeștanie, prilej cu care băcițele pregătesc cașul popii. În zilele de sărbătoare, activitatea la stână era preluată de cei vârstnici, cei tineri urmând să meargă în sat la horă, dacă jocul nu se organiza chiar în imaș. Copiii profitau și ei cât puteau de mult
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
Giurca Ion- președinte Silvicultura Agricultură 4 Asociația crescătorilor de ovine „Vaideeanul” Vaideeni țel. 0250 865009 Jinaru Ivan- președinte Creșterea animalelor mai ales ovine; Sprijinirea directă a crescătorilor de ovine Demersuri pentru înregistrarea unor mărci locale 5 Asociația Crescătorilor de bovine-taurine Băcița Handolescu Viorel Creșterea animalelor; Spijinirea directă a crescătorilor de bovine 6. Asociația Crescătorilor de bovine Codruța Anica Dumitru- președinte Creșterea animalelor Spijinirea membrilor asociației 7. Asociația cultivatorilor de căpșuni, arbuști și pomi fructiferi sat Cerna, com.Vaideeni țel. 0766 244515
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
localități, dispun de astfel de formații de instrumente muzicale populare: Șugag (Alba) - formație de fluierași, Cornereva (CarașSeverin) - formație de cimpoieri; Runcu-fluiere și caval și Malul cu Flori-caval și cimpoi (DÎmbovița); Runcu-taraf cu vioară, cobzari și soliști, Stăneștiformație cu fluierași și băcițe, Baia de Fier-formație de fluierași și Polovragiformație de fluierași (Gorj); Balta-fluierași, Baia de Aramă-fluierași (Mehedinți); Comarnic-fluierași, Bușteni-fluierași (Prahova); Cisnădieformanție de fanfară laureată, Sadu-fluierași, Tălmaciu - sat Băița-fluierași (Sibiu); Malaia-fluierași, Băișoara-fluierași, Racoviță-fluierași, Vaideenifluierași, Horezu-fluierași și Olănești-fluierași (VÎlcea). Ansamblurile folclorice de factură mai
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Sohodolului (chei, peșteri); - rezervația “Cheile Sohodolului”; - plantații (2 km lungime); - centru pomicol-forestier, zootehnic; - faună rară ocrotită (pe rîul Jaliș); - cabana Sohodol; - popas turistic Sohodol; SCHELA. - troița lui Mihai Viteazu. STĂNEȘTI. - colecție muzeală sătească; - etnografie și folclor: - formație de fluierași cu băciță laureată, - centru artizanal: cusături, țesături, - colecție muzeală sătească. - constructori de instrumente muzicale: fluiere. TISMANA. - m. arh.: mănăstirea Tismana (1375-1378), ctitor Radu Vodă, cu picturi interioare - Tismana reprezintă un vechi centru de cultură (școală de caligrafie) și are un muzeu cu
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
cf. etnografie, continuă în pereții școlii, cf. constantă, berzele în trei și una tatăl de rînd cu bărzoii mai mici, te mai trezești, Țîțe, te joci cu vorbele! halta Mîndrești ai lemnăria? fac casă în satu' vechi, unde a stat Băcița temelia, ultima fată cu bunicul rest de la Iași, te-ai scos pe geam pînă la piepți, gestul cu părul, strînge-l cu elasticul, serviciul divin se trece, afișat în paralel la biserică, momentele pe care timpul ține, de unde, Hilișău? Hilișău-Crișan, Lazna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
în vârstă. Se face apoi o învârtită pe sub mână, și apoi obligatoriu o hațegană, toate joc de doi. După acea se poate trece la jocuri de grup în care se prinde toată suflarea, brâul, hora și jocul foarte iubit de băcițe și de ciobani, jieneasca. înainte de spargerea petrecerii, un nuntaș mai apropiat de miri și mai bun de gură, strânge darul care poate fi în bani, întrun frumos blid de pământ, după cum darul mai poate fi dat în bucate sau în
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
o istorie adevărată și o legendă. Bătrânii locului spun că demult, prin părțile acestea, ”pe plai” (în plaiă în care se află astăzi orașul Breaza, trăia un cioban care își păstorea mioarele pe pajiștile de sub poala codrului. Într-o dimineață băcița a pus la fiert laptele proaspăt muls si ostenită de muncă, pentru că toată noaptea nu dormise din cauza drumului greu pe care îl străbătuse din Tara Făgărașului, ori din cauza lupilor ce dădeau târcoale turmei, adormise. Laptele se umflă “peste oală “, dădu
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Tara Făgărașului, ori din cauza lupilor ce dădeau târcoale turmei, adormise. Laptele se umflă “peste oală “, dădu în foc si o atinse pe obraz, lăsându-i semn, motiv pentru care toti semenii i-au spus “Breaza”. Alți bătrâni povestesc nepoților că băcița, fată deosebit de frumoasă, avea în păru-i negru o șuvita albă și era îndrăgostită de un Tânăr frumos, un fost haiduc, pentru care doinea din fluier de Răsuna Valea Prahovei. Hidronimul Valea Căruntei care desparte simbolic Breaza de Sus de
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
toate năravurile urșilor - și nu cred că e cazul să le mai înșir - dar mai avea ceva pe deasupra: avea suflet, fraților. — Cum vine asta? - făcu Surduc. — Iată cum vine: trăia odată, lângă o apă mult curgătoare, la o stână, o băciță. O chema Mădălina și pe cât era de harnică, pe atât era de singură. Singură, fraților, cum îi cucu: numai brazi și brazi și câini. Episodul 30 îN CARE CONTINUĂ POVESTEA LUI CANCIOC — Și trăia Mădălina asta la stână și n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Vine turma de mioare Risipită pe ponoare N-are cai în jur să-i pască, Nici câini răi s-o ocrotească, Nici ciobani să o păzească, Și nici stână s-o primească. Mioriță, mioriță, N-ai nici baci și nici băciță Să-ți dea apă din cofiță, Nici otavă din căpiță Și nici cin`să te laie, Mioriță bucălaie! Oare lupii mi te-alungă De n-ai stână și nici strungă, Nici cioban să te păzească, Și din fluier să-ți
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
să nu zăbovească Și de grabă să pornească, Și s-aducă trei smicele. Să-i lege rana cu ele, Sângele să se oprească, Badea să se-nzdrăvenească. Baciul merse și ajunse, În ogradă el pătrunse Și povestea mioriței O istorisi băciței. Când aude mândra, sare Pe un cal de foc răsare, Surpă dealul tot călare. Mândrul roib e tot o spumă, Parcă-ar fi bătut de brumă. Când ajunge gându-i plânge, Pe voinic la piept îl strânge Și cu mâna
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
bine adâncurile inconștientului și revelează orizontul spațial al inconștientului". 117 Astfel, doina, cântecul românilor de pretutindeni, generează "plaiul", acel "plan înalt, deschis, pe coamă verde de munte, scurs molcom în vale. O doină cântată (...) de o țărancă sau de o băciță, cu sentimentul precis și economic al cântecului și cu glasul expresie a sângelui, care zeci de ani a urcat munții și a cutreierat văile sub îndemnul și porunca unui destin, evocă un orizont specific orizontul, ritmic și indefinit, alcătuit din
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]