16 matches
-
alături de cei mai buni artiști clujeni ai vremii în frunte cu Maeștrii Dumitru Farcaș și Ioan Bocșa. Compozițiile mele cele mai apreciate de media și de public au fost mereu cele pe versuri populare vechi precum „Blestem”, „Cucul”, „Mai Bădița Bădișor”; apoi „Romanța de Toamnă” (versuri - Adrian Păunescu), „Acum” (versuri - Alexandru Micu), „Colinda” (versuri - Lucian Blaga). În 2004 am inceput sa compun și piese de folk-rock în limba engleză, precum „Before You Go” lansat la ediția inaugurală a festivalului internațional Canzoni
INTERVIU CU RUCSANDRA MARIA ŞĂULEAN de DORU IONESCU în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 by http://confluente.ro/doru_ionescu_1475371475.html [Corola-blog/BlogPost/372860_a_374189]
-
vocală apreciată, cu numeroase premii și distincții, înregistrări și concerte. Care dintre realizările de până în prezent v-au marcat? - Pot aminti concursul de rang iugoslav „Zvuci Panonije”, („Sunetele Panoniei”) desfășurat la Osijek, ediția 1974, la care am interpretat piesa „Bade bădișor” semnată de T. Jurjovan, acompaniată de Orchestra de tamburași a Postului de Radio Novi Sad, dirijată de Sava Vukosavljev. La acest concurs am obținut locul 3, alături de Ansasmblul Vocal „Kvartet studio” din Zagreb. O trăire aparte a constituit-o prestația
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte by http://uzp.org.ro/talente-avem-tineri-muzicieni-romani-instruiti-cu-academii-avem-dar-ceva-ne-lipseste/ [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
lungul carierei domniei sale o ascensiune continuă, urcând fără preget treptele definitorii ale desăvârșirii sale spirituale și muzicale. Din compozițiile domniei sale (prelucrări folclorice) care s-au cântat pe scena Ateneului Român, au fost: Capriciu moldav, Capriciu transivan, Dragostea din ce începe, Bădișorul meu, Cântecul bețivei, Balada lui Ciprian Porumbescu - aranjament pentru pian, Triptic maramureșan, Mândruță bucovineancă, Frunză verde mărăcine, Badea-l meu e humorean, Satul meu bucovineran, O, lele Frevoniță, Are lelea, are măi!, Uite, mamă, Ionel, Aoleu, frate Peline! și romanța
CONSTANANTIN ARVINTE, CONCERT ANIVERSAR LA 90 DE ANI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1466597885.html [Corola-blog/BlogPost/382122_a_383451]
-
raze de la lună, La două de la lumină. Ceață, ceață, negureață, Ia-te mai de dimineață De pe parii gardului, De pe fața badiului. De pe parii de nuiele, De pe fața mândrii mele. Scoală, scoală măi bădiță Că-i soarele în portiță. Scoală, scoală, bădișor, Că-i soarele-n prânzișor. Scoală și-ți cată de drum Că-i soarele-n prânzu-ăl bun. Scoală și-ți cată de cale, Că-i soarele în prânzul mare! După această frumoasă cântare, nănașu le cheamă pe sucăcițe în casă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Coryntina vorbește rar și singură sau, în ultima vreme, când face cumpărături, doar cu domnii Adrian Năstase și Mihai Tănăsescu 3). Ea fiind o femeie discretă, mai ales de când a auzit la Etno Tv o bănățeancă simpatică foc refuzându-și bădișorul: Nu pot, bage, cie rog mă criege, Că cineva ne poate viege...4 ) Încăpățânată bănățeancă! Sigur că "ne poate vede" totdeauna cineva, însă nu toată lumea se sinchisește. De ex. domnul Emil Constantinescu, la emisiunea "Miezul problemei" (Național Tv, 15.09
Zborșirea domnului senator Păunescu by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12437_a_13762]
-
sălta pântecele rotund, într-un râs tăcut. Cine știe unde mergem! zise el vesel. Glasul lui Ștefan se auzi într-o vreme: —Iaca un om... —Aha-aha! rosti doctorul căscând. Slavă Domnului! Se sculă de la locul lui și scoase îndărătul trăsurii capul. —Măi bădișorule! rosti el cu un glas foarte dulceag. Pe aici e drumul la Hârlău?... Românul se oprise în drum, cu căciula roșcată pe ochi, cu sumanul și cu traista în băț, pe umăr. Era un om năcăjit, cu obrazul ars, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
lătrau. Oamenii erau undeva, la lucru, pe câmpiile întinse. Totuși, un om sta rezemat în băț la o cotitură, sub geana întunecoasă a pădurii și parcă ne aștepta. Un om! strigă doctorul, ca și cum ar fi făcut o mare descoperire. Stați! Bădișorule, ai putea să ne spui cât mai avem până la Hârlău? —Cum? — Cât mai avem până la Hârlău? strigă doctorul. —Pân’ la Hârlău?... Apoi așa de mult nu mai este... — Da’ cât? Așa, într-un ceas ajungem? Apoi da, cam așa, într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
adun La umbră de - alun, Dar pe mine nu mă lasă Că sunt prea frumoasă; Toate fetele îmi vin La umbra de pin, Dar pe mine nu mă lasă Că mă teme - acasă. {EminescuOpVI 159} D. DOINE DE DOR 69 Bădișor depărtișor Ce-mi trimiți atâta dor? Trimite-mi mai puțintel Dar vin dumneata cu el. 70 Leliță de la pripor, Ce-mi trimiți atâta dor? Trimite-mi mai puțintel Dar vin dumneata cu el! 71 Vai, bădiță, dor ți-o fi
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
fereastă în chilie: Acolo bădița scrie Slove negre pe hârtie Să mi le trimită mie. Când bădiță ți-eram dragă Veneai la noi fără treabă, De când, dragă, m-ai urât Nici cu treabă n-ai venit. 89 Să știi dulce bădișor Cât mă lupt cu al tău dor, Nu sunt sufletele-n sat Câte lacrimi am vărsat. 90 Rău îmi pare, ce-am făcut, N-am ce face c-o trecut; Om am fost și m-am stricat Supărarea m-o
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
EminescuOpVI 178} {EminescuOpVI 179} Și vino tu mâne sară Că pe Toma-l mân la moară, Dracului mai să-l omoară, Și mi-i patul în cămară. De-i pofti l-oi scoate - afară La cea umbră de cămară. Numa, bădișor frumos, Nu veni pe la fântână Că se vede urma-n tină, Nici măi p-îngă obloc Că se vede zarea-n foc, Ci vină p-îngă fereastă C-oi gândi că-i mîța-n casă, Scobîrlește pintre vasă. 120 Mă măritai tinerică, De
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Țurcă, țurcă, Rea de furcă, Pune furca și te culcă Și te scoală somnoroasă Vi găsi cînipa toarsă. Dar cînipa când s-a tors? Scoborând pe scară-n jos Tot cu știucu de slănină Și cu blidul de făină. 296 Bădișor ca Bade - meu Nu-i cât ține Dumnezeu, Că-i și dascăl și birău Și-i pristav la făgădău. 297 Vai de mine! mor de cald Și n-am apă să mă scald, Mă dusei la lacul sec Era gata
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
nu-i mai aproape de Dumnezeu ca aburul moviu de pe iaz. De ce m-aș fi tîrît prin lume, dacă aveam acasă culoarea sacră? Da, sacră am spus. Să nu mă rîzi. În aceeași zi am primit o cartolină. Noroc de ea: "Bădișor depărtișor/ Ce-mi trimiți atîta dor/ Și pe lună și pe nor?". "Trimite-mi mai puțintel/ Și vino, bade, cu el". A fost o glumă, Russ. Glumă? S-a ascuns un spirit bun în degetele tale cînd ai scris-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
imposibilitatea de-a alege, Ana." Să mă fi gândit că-și pregătea suicidul, să-mi fi explicat singură de ce se simțea om finit? Nu mai era momentul de derivă de la Toronto, cînd l-am întors din suicid cu o cartolină: "Bădișor depărtișor, ce-mi trimiți atîta dor", ci cu mult mai grav. Era inevitabil să plec atunci? "Fiara soarelui", așa se numește ultimul tablou de Rusalin Pop. Floarea cuminte, "sărăsoarea" s-a transformat într-un ochi rău. Flămînd nu de soare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
adevărată care să poată evita acel foc interior, generator de Încântare, dar și de păcat: „Număr pietre peste care mândra trece vadul și păcate pentru care mă va arde iadul” (Lucian Blaga) Μ Când iubita din creația noastră folclorică spune: „Bădișor depărtișor,/ Nu-mi trimite-atâta dor”, vrea să exprime, de fapt, acest lucru imposibil pentru ea: dragul ei Îi este Într-atât de drag, Încât nu poate concepe ca acesta să fie mai departe de ea, decât depărtișor... Μ Adevărul
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
în mână."404 Începutul de an, în calendarul tradițional, reprezintă sărbătoarea unei divinități ancestrale, Terra Mater, așa cum reiese din majoritatea variantelor de Plugușor. Într-o variantă din Bucovina, pământul devine un personaj colectiv, prezent în scenariul inițiatic: "...Și-și luase bădișorul / Tăvala și plugușorul, / Cei doisprezece bourei / Și doisprezece plugărei, / Și-apoi mi-a plecat. / S-a dus la arat / La câmpul durat, / La măru-nrotat, / Pe-un deluț ascuțit / Ca o dungă de cuțit, / Ajungând / Și-ncepând, / A brăzdat, / Și-a arat
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
că aceștia sînt împrumuturi neologice (antiteză, axiomă, obiect, spațiu, subiect, temă etc.), fie că sînt cuvinte vechi (adevăr, mișcare, timp etc.). Dacă terminologie înseamnă la el cuvintele și sintagmele analizate (fire, ființă, întru, rost, rostire, trecere, petrecere, troienire; ba nu, bădișor, depărtișor, lamură, lămurire, vremea vremuiește etc.), se pierde din vedere faptul că filozofarea (cea care uzează de terminologie) nu coincide cu obiectul ei, cînd acest obiect este limba, filozofarea și rezultatul ei (filozofia) uzînd de metalimbaj. La fel ca Blaga
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]