33 matches
-
vrei să te slujască...”. După ce a intrat în Perișani, exploziile obuzelor au încetat. A încetat și ea să mai biciuie boii, care acum mergeau la pas cu limbile scoase de-un cot. La Pripoare, a tras carul pe prundul Văii Băiașului, a dejugat boii, i-a legat de jug cu funii și apoi le-a pus sub boturi o mână de fân. Plăvanii nici nu s-au uitat la fân: se smuceau de funii, trăgnd la apă, săracii. Femeia nu i-
HOBZOAICA ŞI TEŞCUŢOAIA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1449594761.html [Corola-blog/BlogPost/342631_a_343960]
-
început și boii să mănânce în silă, fără să se ridice de jos. După alte câteva minute, s-au ridicat și au continuat să mănânce, de data asta mai cu spor, lungindu-și din când în când gâturile către apa Băiașului, care clipocea îmbietor. Teșcuțoaia i-a lăsat să bea apă numai după ce au mâncat tot fânul și când erau complet uscați și suflau normal. Apoi i-a înjugat la loc și a pornit din nou la drum, de data asta
HOBZOAICA ŞI TEŞCUŢOAIA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1449594761.html [Corola-blog/BlogPost/342631_a_343960]
-
Articolul UNIC Domnul Horațiu Ovidiu Băiaș se numește în funcția de procuror șef adjunct al Secției de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție din cadrul Direcției Naționale Anticorupție. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU București, 20 iulie 2006. Nr. 992. -------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179510_a_180839]
-
Stingă Vasile 56. Stoian Nicolae Nicu 57. Stuparu Ion Dan 58. Szocs Ioan Ladislav 59. Șerban Marcel 60. Tutovan Mircea 61. Untea Ion Gheorghe 62. Voinea Măricel 63. Zaharia Mihai. Anexă 6 a) Medalia națională Pentru Merit clasa I: ... 1. Băiaș Ilie 2. Bălașa Ioan Doina 3. Benea Ioan Ion 4. Boariu Ioan Ștefan 5. Boldea Mircea Octavian 6. Buliga Gheorghe Ion 7. Constantinescu Alexandru Gabriel 8. Danicel George Constantin 9. Furcoi Doina 10. Gamulea Florea Florea 11. Gheorghiu Emilian Florin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/131701_a_133030]
-
19. Sabo Irina-Lucia 20. Crișan Eugen-Gheorghe 21. Secan Petru 22. Koncz Arpad 23. Răducanu Română-Mihaela 24. Rubl Dacia 25. Șutea Elena-Rodica 26. Lumperdean Ioan-Florentin 27. Sipos Diana-Luminita 28. Nicolescu Emilian-Dragos 29. Irimia Otilia-Dolores 30. Dohotar Mirela 31. Aruncutean Ionelia 32. Băiaș Horatiu-Ovidiu 33. Adomnicai Delia 34. Perșe Constantina-Lenuta 35. Blajan Codruța 36. Petran Ioan 37. Borcuti Dana-Mirela 38. Deac Florin 39. Ardelean Ioan 40. Ulici Ioan 41. Couti Ioan-Crinel 42. Mut Aurelia 43. Bucur Anuta 44. Antal Nicoleta 45. Stana Pompilia-Dana
EUR-Lex () [Corola-website/Law/143125_a_144454]
-
93 - 97, 98B, 99 B.C, 100B, 101 din UP V Cozia a OS Călimănești, 9 - 15, 19, 38A, 40A din UP VI Berislavesti a OS Călimănești, 127 - 133, 139 - 150, 151 B, 158B, 159A, 173B din UP VIII Valea Băiașului a OS Călimănești, enclavele înconjurate sau din interiorul acestor grupuri de parcele, precum și întreg golul alpin al muntelui Cozia. Parcul National Piatră Craiului Zonele de conservare specială ale Parcului Național Piatră Craiului includ din parcelele și subparcelele forestiere 27, 28A
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152208_a_153537]
-
Livezi, Pleșoiu, Pârâienii de Jos, Pârâienii de Mijloc, Pârâienii de Sus, Părăușani, Tina Comuna Măciuca Sate: Oveselu, Bocșa, Botorani, Ciocănari, Măciuceni, Măldărești, Popești, Ștefănești, Zăvoieni Comuna Popești Sate: Popești, Curtea, Dăești, Firijba, Meieni, Urși, Valea Caselor Comuna Roești Sate: Roești, Băiașa, Băjenari, Bărbărigeni, Ciocăltei, Cueni, Frasina, Pis cu Scoarței, Râpa Cărămizii, Saioci Comuna Roșiile Sate: Roșiile, Balaciu, Cherâști, Hotăroaia, Lupuiești, Pertești, Pleșești, Păsărei, Romanești, Rățăleșii, Zgubea Comuna Sinești Sate: Sinești, Ciucheți, Dealu Bisericii, Mijlocu, Popești, Urzica Comuna Stănești Sate: Stănești, Bărcănești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
sunt cunoscute sub diferite nume ("oronime"): "Țâcârlău, Coltău, Valea Urzâcarului, Măgurice, Gribăn, Coasta Sclipturii, Purcăreță, Șu' Izvoară, Șu' Coaste, Râpă Albă, Pietricel, Grui, Osoi, Tăușoare, Șu' Piatră, Vițălar, Capu Văii, Arsura, Tiiș, La Valauă, Taină, Iclejie, La Mormânt, La Cioroi, Băiașa, Rânșor, Dâmbu Gaidoș, Râtu Lung, Zugău, Brădulete, Goroni, Brădet, Valea Crucii, Pârâul Piciorului, Valea Poicului, Carpini, Diezurele". În zona teritorială a Măgurii Priei sunt întâlnite mai multe clase de habitate naturale de interes comunitar; astfel: păduri de "Fagus sylvatica", păduri
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
domnitorului Constantin Brâncoveanu care, între 9 și 12 iunie 1695, fiind în trecere de la Cerneți spre Tismana, încuviințează și sprijină ridicarea unui locaș de cult (domnitorul dăruiește 300 de taleri spre folosul zidirii bisericii). Adevărații ctitori pot fi considerați Milco Băiașul, vătaful minerilor din localitate, sârb de origine, care îl rugase pe domnitor să se pună piatra de temelie a noii biserici întru pomenirea fiului său, Milco, precum și Marele Ban al Craiovei, Cornea Brăiloiu, rudă a lui Constantin Brâncoveanu, care va
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]
-
pisania zugrăvită cu litere chirilice ce se păstrează pe peretele dinspre apus al naosului: „Cu vrerea Tatălui, a Fiului și cu săvârșirea Duhului Sfântu au făcut această sfântă biserică dumnealui jupânulu Cornea Brăiloiu velu Banu, dimpreună cu dumnealui jupânului Milco Băiașul nepotu de frate lui Poznanu căpitan cu toată cheltuiala dumnealoru și fiind igumenu Vasile arhimandritu în zilele prealuminatului și bunului creștin Domnu Ion Constandinu Basarab Voievod. Începutu-s-au a să zidi această sfântă biserică la mai 22 leat 7027
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]
-
până în acea perioadă. Astfel, portretul marelui domnitor sârb Ștefan Dușan (1331-1355) ce se află în pronaos, asemănător cu cel de la Hilandar, pare a fi singurul din țară. Prin modul artistic de realizare a portretului este exprimată toată venerația ctitorului Milco Băiașul și a primului egumen Vasile Arhimandrit pentru eroul național al țării lor de origine. Specifice stilului brâncovenesc sunt și tablourile votive. De la Mănăstirea Hilandar se mai păstrează câteva obiecte de patrimoniu, primite în dar: o cădelniță suflată în argint în
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]
-
de război Marele Voievod Mihai. El a avertizat pe evreii din comunitățile din Bacău, Brașov, Odobești, Piatra-Neamț și Buzău că urmau să fie arestați - așa că au putut fugi la timp - și i-a ajutat să găsească adăpost. Dosar 1395. Vasile Băiaș și soția lui, Maria erau țărani români care trăiau în satul Viile Dejului, cam la 5 km de orașul Dej din Transilvania. În aprilie 1944, când s-a înființat ghetoul din Dej, soții Băiaș le-au adus alimente cunoștințelor lui
Drept între popoare () [Corola-website/Science/304148_a_305477]
-
Roești este o comună în județul Vâlcea, Oltenia, România, formată din satele Băiașa, Băjenari, Bărbărigeni, Ciocâltei, Cueni, Frasina, Piscu Scoarței, Râpa Cărămizii, Roești (reședința) și Saioci. Comuna Roești are o suprafață de 28,78 km, o populație de 2.105 locuitori și este situată într-o zonă deluroasă cu structură monoclinală, pe cursul
Comuna Roești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302041_a_303370]
-
datorită unor sârbi care au garantat că băieșii nu sunt țigani, ci români. Despre numărul băieșilor nu există date precise, în primul rând pentru că oficial sunt în general incluși în grupul romilor. Singura țară în care se poate declara etnia băiașă la recensămintele populației este Serbia. Pentru prima oară aceasta s-a întâmplat la cel din 2011. Atunci s-au declarat băieși 80 de persoane, dar este imposibil ca acest număr să reflecte realitatea. Băieși s-ar mai putea găsi în
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
of cultural autonomy of national minorities in the Republic of Croatia”, în seria „documente” din luna aprilie 1998, distribuită și în străinătate, citim fără să ne vină să credem de apariția în curând a unei publicații trimestriale trilingve, respectiv limbile „băiașă, cacipi (probabil țigănească) și croată”. Această publicație în limba „băiașă” are titlul „Nevo drom”, care este însoțit de titlul paralel în croată de „Novi put”, adică „Drum nou” și „Nou drum”, într-o românească dinadins stâlcită, „Nevo drom”. Deci, la
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Croatia”, în seria „documente” din luna aprilie 1998, distribuită și în străinătate, citim fără să ne vină să credem de apariția în curând a unei publicații trimestriale trilingve, respectiv limbile „băiașă, cacipi (probabil țigănească) și croată”. Această publicație în limba „băiașă” are titlul „Nevo drom”, care este însoțit de titlul paralel în croată de „Novi put”, adică „Drum nou” și „Nou drum”, într-o românească dinadins stâlcită, „Nevo drom”. Deci, la câțiva km de Zagreb, limba română este numită limbă „băiașă
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
băiașă” are titlul „Nevo drom”, care este însoțit de titlul paralel în croată de „Novi put”, adică „Drum nou” și „Nou drum”, într-o românească dinadins stâlcită, „Nevo drom”. Deci, la câțiva km de Zagreb, limba română este numită limbă „băiașă” și după, documentul guvernului croat, ea aparține unei comunități „rome”! E mai mult decât stupefiant! Acești oameni din regiunea Medimure și Slavonia, care vorbesc românește se declară cu convingere români, protestează ofensați atunci când sunt considerați țigani și noi trebuie să
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
din toate punctele de vedere: băi, proceduri, cazare, masă și personal civilizat. Criza însă se simte an la an. Numărul procedurilor s-a redus de la patru la trei, becuri de iluminat mai puține, personal de curățenie mai puțin și chiar băieșele mai puține, totuși, pacienții sunt mulțumiți. În urma acestei cure ne simțim bine. Cine știe dacă și la anul viitor vom repeta. Să sperăm ! Referitor la decorația ta, ar fi bine să faci un memoriu la MAN arătând participarea la război
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
of cultural autonomy of national minorities in the Republic of Croatia”, În seria „documente” din luna aprilie 1998, distribuită și În străinătate, citim fără să ne vină să credem de apariția În curând a unei publicații trimestriale trilingve, respectiv limbile „băiașă, cacipi (probabil țigănească) și croată”. Această publicație În limba „băiașă” are titlul „Nevo drom”, care este Însoțit de titlul paralel În croată de „Novi put”, adică „Drum nou” și „Nou drum”, Într-o românească dinadins stâlcită, „Nevo drom”. Deci, la
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Croatia”, În seria „documente” din luna aprilie 1998, distribuită și În străinătate, citim fără să ne vină să credem de apariția În curând a unei publicații trimestriale trilingve, respectiv limbile „băiașă, cacipi (probabil țigănească) și croată”. Această publicație În limba „băiașă” are titlul „Nevo drom”, care este Însoțit de titlul paralel În croată de „Novi put”, adică „Drum nou” și „Nou drum”, Într-o românească dinadins stâlcită, „Nevo drom”. Deci, la câțiva km de Zagreb, limba română este numită limbă „băiașă
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
băiașă” are titlul „Nevo drom”, care este Însoțit de titlul paralel În croată de „Novi put”, adică „Drum nou” și „Nou drum”, Într-o românească dinadins stâlcită, „Nevo drom”. Deci, la câțiva km de Zagreb, limba română este numită limbă „băiașă” și după, documentul guvernului croat, ea aparține unei comunități „rome”! E mai mult decât stupefiant! Acești oameni din regiunea Medimure și Slavonia, care vorbesc românește se declară cu convingere români, protestează ofensați atunci când sunt considerați țigani și noi trebuie să
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
băieș care s-o cârmuiască, căci noi toți ca locuitori ai "Paradisului" eram în costumul lui Adam, a trecut vreme la mijloc, astfel că ar fi putut bietul Doxachi să se înece nu o dată, ci de zece ori. În zadar, băiașul a umblat cu luntrea în toate părțile pe unde credea el să întâlnească pe nenorocitul înotător, nici zare de el nu s-a mai văzut. Era înțeles lucru. Îl înghițise adâncul. Ne-am întors cu toții în oraș cu inima ruptă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Gavrilă Alexandra Decanul Facultății de Drept din cadrul Universității București, Flavius Băiaș, și-a dat demisia, în urma presupusului scandal de plagiat de care este acuzat premierul Victor Ponta. Acesta decizie vine în urmă faptului că ieri, Flavius Băiaș a declarat că hotărârea luată de Facultatea de Drept cu privire la scandalul de plagiat în cazul lui Victor Ponta nu are competența legală să verifice acuzațiile aduse la adresa prim-ministrului. Potrivit unor surse HotNews.ro, aceasta și-ar fi prezentat astăzi
Scandalul plagiatului: Flavius Baiaș, decanul Facultății de Drept și-a dat demisia by Gavrila Alexandra () [Corola-journal/Journalistic/44058_a_45383]
-
că hotărârea luată de Facultatea de Drept cu privire la scandalul de plagiat în cazul lui Victor Ponta nu are competența legală să verifice acuzațiile aduse la adresa prim-ministrului. Potrivit unor surse HotNews.ro, aceasta și-ar fi prezentat astăzi demisia. Flavius Băiaș a declarat, cu o zi în urmă, ca în condițiile legislative actuale Facultatea de Drept „nu are competența legală să verifice dacă acuzațiile de plagiat la adresa primului-ministru Victor Ponta sunt adevărate sau nu.” „În cadrul Consiliului Facultății de Drept au fost
Scandalul plagiatului: Flavius Baiaș, decanul Facultății de Drept și-a dat demisia by Gavrila Alexandra () [Corola-journal/Journalistic/44058_a_45383]
-
cine ar fi săvârșit-o și în ce domeniu ar fi săvârșit-o, dar constată că în condițiile legislative actuale nu are competența legală să verifice dacă acuzațiile de plagiat la adresa primului-ministru Victor Ponta sunt adevărate sau nu,” a spus Băiaș miercuri, pentru HotNews.
Scandalul plagiatului: Flavius Baiaș, decanul Facultății de Drept și-a dat demisia by Gavrila Alexandra () [Corola-journal/Journalistic/44058_a_45383]