395 matches
-
lor mai mult presupuse. Așa, de pildă, pe omul său de alergătură, locțiitor și translator, devotat, dar cam slugarnic, îl striga Hunarus, dar numai zeii pot ști cum îl va fi chemat în realitate. Pe ceilalți daci din serviciu, paharnici, băieși, maseuri, îi chema aleator cînd Decebal, cînd Scorillo, nume cert dacice, la care băieții se deprinseseră să răspundă. În ziua aceea, fiind radios, făcu gluma obișnuită, punîndu-l pe Hunarus, care-i lega sandalele, să-i spună numele zilei în care
Proză by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6593_a_7918]
-
1A; Mihai Bârnă, Lugoj, jud. Timiș, str. Ceahlăului, bl. 38/B; Edith Barta, Biled nr. 172, jud. Timiș; Hanelore Batka, Reșița, jud. Caraș-Severin, Piața 1 Decembrie 1918, bl. 32; Ramona-Julieta Bădescu, Lugoj, jud. Timiș, str. Cotu Mic, bl. 4; Florin Băieș, Timișoara, str. Acad. Remus Răduleț nr. 17; Eugenia Băluț, Timișoara, Calea Lipovei nr. 1; Margareta Biserică, Timișoara, Aleea Miniș nr. 2; Adriana-Cristina Blăjan, Timișoara, Bd. Sudului nr. 11; Gheza Boier, Biled nr. 784, jud. Timiș; Ileana Boldi, Timișoara, str. Mureș
Agenda2004-15-04-general8 () [Corola-journal/Journalistic/282289_a_283618]
-
denumirea de ansamblul folcloric „FIII CĂMĂRAȘULUI”, numele fiind ales pentru că noul ansamblu este format din copii cu vârste cuprinse între 5-18 ani, se reclădește un nou ansamblu cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Camarasu sub conducerea instructorilor Marchiș Sebastian și Băieș Ancuța. O notă aparte o prezintă costumele populare, fiind autentice, unice și reprezentând specificul portului popular zonal, în deplină concordanță cu repertoriul prezentat în scenă. Sunt adevărate bijuterii ale artei populare manuale, unele având o vechime de peste 100 de ani
Ansamblul „FIII CAMARASULUI” va participa la EARTHDANCERS în Grecia [Corola-blog/BlogPost/93597_a_94889]
-
acum pe balcon, zise Mircea cel Bătrân. Iartă-ne... - Ei, bine, lasă, cu vaza nu-i nimic, luăm alta, dar vă rog eu să vorbiți mai încet, că doar nu sunteți copii... - Ieșim acum, Cati, imediat, spuse Vlad Țepeș. Hai băieși afară, luați și berile astea cu voi... Cei patru foști domnitori ieșiră. Ecaterina Teodoroiu se culcă la loc. - Mathieu, am zis, hai să ne cărăbănim și noi, am sugerat eu. nu-mi place aici. - OK, dar unde vrei să stai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
Țara Moților. S-a vorbit de înrudirea stilistică și de atmosferă literară cu Ion Agârbiceanu și Pavel Dan, la care s-ar putea adăuga și un înaintaș al său din aceeași zonă geografică, Alexandru Ciura, cu povestirile sale din viața băieșilor din Munții Apuseni. Talentul său literar se manifestă și în paginile memorialistice din Efigii (1987), cu remarcabile portrete ale unor scriitori și folcloriști pe care i-a prețuit statornic: Nicolae Iorga, D. Caracostea, Constantin Brăiloiu, Ion Chinezu, Lucian Blaga, Petru
O monografie necesară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3107_a_4432]
-
-nveșmântă, de vrei ori de nu vrei Te ia, precum o maică de mână pruncul ei Și-așa, robit de-a pururi, tu nu mai ai ce-i face Și curge-atunci în tine nelămurita pace... Mi-e dor să văd băieșii în zori ieșind din șut Cu lămpile aprinse pe Dealul tot mai mut, Să simt în nări mirosul și freamătul din mină, S-aud cum Casa noastră se umple de lumină, Să fiu iar copilașul învlăstărit de dor Acolo în
MI-E DOR... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373724_a_375053]
-
răzleț pe pantele muntelui, cât mai aproape de locul unde săpau în măruntaiele acestuia după aur. Scormonind în istoria familiei oricăruia dintre localnici, vei găsi nu foarte departe un miner, iar mai adânc nu vei mai da decât peste această îndeletnicire. Băieși, adică mineri au fost cu toții, încă de pe vremea dacilor ori poate chiar mai dinainte. Știu ce înseamnă baie și băieș în zona dumneavoastră, îi spuse Cristi așezându-se mai bine în fotoliu. În concluzie, cu toții ne tragem din mineri. Munții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
dintre localnici, vei găsi nu foarte departe un miner, iar mai adânc nu vei mai da decât peste această îndeletnicire. Băieși, adică mineri au fost cu toții, încă de pe vremea dacilor ori poate chiar mai dinainte. Știu ce înseamnă baie și băieș în zona dumneavoastră, îi spuse Cristi așezându-se mai bine în fotoliu. În concluzie, cu toții ne tragem din mineri. Munții noștri au avut aur dintotdeauna iar oamenii l-au scos din adâncuri de când se știu. Aceștia sunt munții pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
guvern, hotărârile consiliului local, erau aduse la cunoștința cetățenilor de către „vătăjelul” primăriei. Era om de serviciu și guard comunal. În mijlocul satului striga cât îl ținea gura:Cu banii ghirului, mă! Î la primărie, mă! adică să se plătească impozitul. - Cu băieșii (copiii) la hultuit, mă! adică la vaccinare. - Legași câinii că strică păpușoii, mă! Viața fostelor sate de clăcași a fost influențată decisiv de raporturile cu proprietarii moșiilor, de la care arendau, în condiții înrobitoare, suprafețe de teren necesare întreținerii. În 1872
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
departe vedea-vom că El aparent se contrazice pe Sine Însuși! Dar Biserica Ortodoxă când a hirotonit romi nici măcar nu s-a ostenit să vadă dacă cei hirotoniți sunt romi sau barem provin dintre țiganii sclavi.... Cei hirotoniți provin dintre Băieșii mineri sau Rudari (ne-romi). Iar această categorie de țigani nu a fost în starea de sclavie, ei fiind plătiți de Stat pentru munca depusă, aceea de a colecta aur. Așa că hirotonirea lor simbolică nu are valoare de restaurație sau
B.O.R NU A ABOLIT SCLAVIA/ȚIGĂNIA-HIROTONIREA ROMILOR NU E VALABILĂ, PT. CĂ UN SCLAV NU POATE FI FĂCUT PREOT! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367487_a_368816]
-
de expresie.Budai-Deleanu nu a căutat regionalismul rar, ci a transpus pur și simplu limba poporului, încât astăzi un țăran din părțile Orăștiei, citind Țiganiada aproape că nu are nevoie de glosar.Cuvinte și expresii ca: aiaptă,(ași lua avânt ) băieș,(lucrător în mină ) abate,(titlu superior pentru preoți ) lela(a umbla ), a bujdi,(a năvăli ) buiguială(exprimare fără șir ), cărigă,(formație vegetală ) cricală,(un fel de tocană ), a dejghina( a separa, a despărți ,) găvălie,( capăt îngroșat ), năsâlnic, a se pune
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348143_a_349472]
-
de după gratii! Manechinul, iubitor de tarantella, anunță deschiderea unei „Laundry fast” pentru cosmetizarea cadavrelor liberale dispuse la continuarea practicării pupincurismului. Hulpave de sinecuri râncede. Un singur cadavru nu mai poate fi reevaluat. Cel al Demisului național. În ciuda spălărilor repetate de către băieșii Curții Constituționale. E în putrefacție avansată de mult timp. Însă, orbitorii pesediști se fac că nu văd, deoarece le servește cauza și-l fixează ca principal adversar electoral!? Abia, după aceea, va fi pus la răcoare! Parcă e un blestem
TABLETA DE WEEKEND (73): SPĂLAREA CADAVRELOR de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352364_a_353693]
-
a pleca. Și acum, iată, am ajuns să-mi spăl cumnata pe sâni! Iar ea, vicleana, și-a luat ligheanul și cu prosopul pe umeri a părăsit încăperea zâmbind. - Vezi că nu te-am mâncat? Mulțumesc, cumnate, pentru serviciul de băieș. Sper să mai pot apela la tine, când va fi cazul. Nu am răspuns la remarcă, iar când a venit Genny acasă nu știam cum să procedez. Să-i spun sau nu? Dacă-i spuneam, și acest lucru putea să
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350717_a_352046]
-
țării le-a dăruit. Domnia-sa a vorbit cu venerație despre Ion Agârbiceanu, „sfântul părinte al literaturii române” care a păstorit în Bucium Șasa urmărind iluminarea spirituală și culturală a enoriașilor săi, timp în care a surprins viața terifiantă a băieșilor din minele de aur, viață redată de altfel în romanul „Arhanghelii”, și de la nașterea căruia în 2017 se împlinesc 135 de ani. Despre Ion I.Agârbiceanu și extraordinarele sale realizări în domeniul fizicii, a vorbit domnul Mircea Costinaș, vicepreședintele Asociației
ÎNTÂLNIRE ÎN MIEZUL DE AUR AL ŢĂRII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369027_a_370356]
-
Acasa > Orizont > Document > AGONIA ȘI VIITORUL DECES A UNUI ORAȘ DIN ROMÂNIA - PETRILA ( PARTEA A TREIA ) Autor: Liviu Pirtac Publicat în: Ediția nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Minerul (ortacul, băieșul) este angajatul care lucrează în ramura mineritului și contribuie la extragerea minereurilor. După activitatea pe care o desfășoară și după gradul de calificare poate fi: inginer minier, mecanic și electric; maistru minier; artificier; acesta manipulează explozivi uzuali ( dinamita , astralita ); o
PETRILA ( PARTEA A TREIA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359975_a_361304]
-
România, locul cel mai straniu, Îl întâlnim sub muntele Băiței: În calde - adâncuri, ca sub vrejul viței, Se-ntind ciorchini de aur și uraniu, Iar stânca pare și sipet și craniu. Biharea e o streașină-a troiței Sub care un băieș, nodul nojiței Atârnă-n cheotoarea grea de staniu. E frumusețe pe aici și moarte Ca boabele-nșirate pe știulete, De „Noroc bun!”, mă rog să ai tu parte, Când intri cu lămpașu-n șut, băiete, În praful cel mai greu ce te
SONETELE FRUNZEI NEGRE DE URANIU (1) de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343175_a_344504]
-
a pleca. Și acum, iată, am ajuns să-mi spăl cumnata pe sâni! Iar ea, vicleana, și-a luat ligheanul și cu prosopul pe umeri a părăsit încăperea zâmbind. - Vezi că nu te-am mâncat? Mulțumesc, cumnate, pentru serviciul de băieș. Sper să mai pot apela la tine, când va fi cazul. Nu am răspuns la remarcă, iar când a venit Genny acasă nu știam cum să procedez. Să-i spun sau nu? Dacă-i spuneam, și acest lucru putea să
DRĂCUŞORUL DIN CASĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378351_a_379680]
-
nici vreo limba specială, nici vreo tradiție. Ei nu au știut niciodată că romii se numesc rom în limba lor. Ei sunt romanizați complet, noi romii autentici aplicându-le numele de kashtale (kasht= lemn în hindi și români/ dulgheri, rudari, băieși). Aceștia din urmă sunt un mixaj etnic al diverselor etnii provenind din diferite părți ale lumii, așa cum am arătat în articolul meu "African sau Țigan" http://confluente.ro/marian nutu carpaci 1465315849.html ). Acești țigani care nu aparțin țiganilor romi, ÎI URĂSC PE
ROM SAU ȚIGAN? ADEVĂRUL ESTE UNDEVA LA MIJLOC... de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2080 din 10 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371382_a_372711]
-
nu sunt rudari și nu știu țigănește nu merită numele de kashtale, că ar putea fi halții, nu rudari. Kasht în limbile hindi și romani înseamnă lemn, și desemnează meseria lor de lemnari pe care o practicau împreună cu cea de băieși/rudari sau mineri aurari. Evident că există și țigani ai căror strămoși au vorbit limba romani. Dar în lipsa supremei dovezi (limba romani), nici aceștia nu mai sunt romi pt. că strămoșii lor au optat pentru o românizare completă. ÎN ȚĂRILE
ISTORIA KASHTALEILOR NE(O)- RRROMI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371402_a_372731]
-
Facultatea de Medicină Veterinară de la Cluj- Napoca, fiind în primul lot de cadre didactice care a fost ales pentru înființarea facultății din Cluj în anul 1962. Am pus bazele facultății alături de nume sonore ca familia prof. Ion Adameșteanu, prof. Ion Băieș, prof. Vladimir Căpățână, prof. Schebesch ș.a. În anul 1970 mi-am luat doctoratul în microbiologie veterinară, iar în 1971 am câștigat prin concurs internațional o bursă de docență oferită de fundația "Alexander von Humboldt" din Germania de Vest. În Germania
DE LA CAMPENI ÎN ARIZONA de IOAN RADU în ediţia nr. 13 din 13 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344916_a_346245]
-
a pleca. Și acum, iată, am ajuns să-mi spăl cumnata pe sâni! Iar ea, vicleana, și-a luat ligheanul și cu prosopul pe umeri a părăsit încăperea zâmbind. Vezi că nu te-am mâncat? Mulțumesc, cumnate, pentru serviciul de băieș. Sper să mai pot apela la tine, când va fi cazul. Nu am răspuns la remarcă, iar când a venit Genny acasă nu știam cum să procedez. Să-i spun sau nu? Dacă-i spuneam, și acest lucru putea să
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379660_a_380989]
-
despuiate, răzăluite pămîntiu, surprinse parcă de un dezastru pompeian. Și pînzele temerarei pictorițe. Un trup de femeie, prins în lene de serai, dar, dar aici... aici... alături, era una din încăperile în care intra doar o cadă și unde ciolănosul băieș, cu mijlocul, doar cu mijlocul, încins într-un cearșaf (nu putea fi pictat decît de Daumier sau de Goya), îmi pregătea covata emailată ce urma să mă redea, frăgezit, orașului. Altă pictură: o pereche el roșu, ea albă pe un
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
te ații, că nu mai ești al tău. Doi feciori pun mâna pe dumneata și îndată te faci un lucru, o avere a așezământului. Aceasta v-o spui că mi s-a întîmplat mie: cum am intrat, doi țapeni feciori băieși puseseră mâna pe mine, mă desbrăcară de haine, pe urmă unul mă înfășură într-o fotă de lână de la brâu în jos, în vreme ce altul zicea că mă încalță cu niște picioroange uriașe (galenți), care pe loc mă făcură c-un
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
dreaptă a bărbatî-său, iar nu vreo zestre a ei”). Ele erau târâte pe la judecăți nesfârșite (cum a fost procesul intentat, prin 1359, de capitlul din Alba Iulia „contra dominau relictam Reman Vlachi” - „împotriva doamnei văduve a lui Reman Românul”, un băieș din Zlatna), gonite câteodată de pe proprietățile moștenite (dacă - așa cum spuneam și mai sus - bărbață lor (uzând de acel „privilegiu al masculinității”) nu avuseseră înțelepciunea să le așeze sub protecția domnească ori să redacteze acte - cu formulări „definitive” („până va fi
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ei, B.-C. e mai bună prozatoare decât poetă. Câte o schiță aduce cu un basm și, de altfel, ardeleanca a scris și basme propriu-zise. Un alt timbru prezintă legendele din volumul Țara Moților, cu sorgintea în istorisirile fantasmagorice ale băieșilor de la minele de aur din Munții Apuseni. Cu infiltrații de fantastic păgân, atmosfera e aceea a unui mediu stăpânit de forța anihilantă a superstiției. SCRIERI: Scrisori către eleve, Sibiu, 1900; Poezii, Arad, 1905; Doina, Arad, 1912; Poezii, Cluj, [1927]; Țara
BOTIS-CIOBANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285839_a_287168]