25 matches
-
despre chirie, medicamente, boli, copii și nepoți. Și să gândească des despre toți elevii ei. Printr-un accident de iubire, profesoara de limba română a ajuns iubită, mamă și bunică. Dar a avut copii mult mai mulți. Unii s-au băjenit aruncând la despărțirea de profesoara de limba română o ultimă invectivă. Profesoara de limba română nu s-a supărat. A predat mai departe ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Dacă a plecat, a plecat, nu ca să se odihnească. O să
PROFESOARA DE LIMBA ROMÂNĂ de JIANU LIVIU în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Profesoara_de_limba_romana.html [Corola-blog/BlogPost/351087_a_352416]
-
pietre și flăcări zicea el: că sunt trimise să împiedice invazia pe pamant a îngerilor căzuți iarbă dracului îi atârnă pe-o ureche -Zi-mi Papeso: de iubre fluviul de sânge gemetele sufocate ale inocenților și despre puhoaie umflate ce se băjenesc! -Se revarsă apusul își dau mâna-n Levant soarele justiția și luna prin mlaștină destinelor damnate cu cei doi răci casă Domnului cade cu față-n țărâna răpusa de fulgere îndoliate și de caii stelelor scăpați din frâuri pacea e
(GHIOCUL DE CRISTAL TRADUS ÎN ITALIANĂ) GLOBO DI CRISTALLO de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1494624589.html [Corola-blog/BlogPost/344156_a_345485]
-
ne-au transformat în slugi. Veniți, frați din diaspora, Să-ntregim cu toții hora! Să ne unim forțel, Să aparăm hotarele! Ne punem speranța-n voi, Veniți alături de noi! Nu lăsați țara să piară, Nici neamul ca să ne moară! Nu mai băjeni prin lume, Vino-acasă, măi Române! Cât ar fi pâinea de rea, Tot mai bună-n țara ta. Te-așteaptă copiii, părinții, Căci pentru noi, ei sunt sfinții. Lasă-n pustii pribegia Și salvează România! Ionel GRECU 5.03.2016 Referință
VINO ACASĂ, MĂI ROMÂNE! de IONEL GRECU în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 by http://confluente.ro/ionel_grecu_1457176843.html [Corola-blog/BlogPost/384212_a_385541]
-
pietre și flăcări zicea el: că sunt trimise să împiedice invazia pe pământ a îngerilor căzuți iarba dracului îi atârna pe-o ureche -zi-mi Papeso: de iubre fluviul de sânge gemetele sufocate ale inocenților și despre puhoaie umflate ce se băjenesc! -se revarsă apusul își dau mâna-n levant soarele justiția și luna prin mlaștina destinelor damnate cu cei doi raci casa Domului cade cu fața-n țărână răpusă de fulgere îndoliate și de caii stelelor scăpați din frâuri pacea e
GHIOCUL DE CRISTAL de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1492989946.html [Corola-blog/BlogPost/377716_a_379045]
-
Mă gândeam - se mai întâmplă, nu? - mă gândeam că dacă aș încerca să vorbesc cuiva, unuia dintre cetățenii români ai mileniului al treilea, în graiul strămoșilor mei din Moldova sau Banat, sau cu vorbele părinților mei băjeniți la București cu și pentru carte, în primul pătrar al secolului trecut, mă gândeam așadar, că poate mulți, foarte mulți nu m-ar înțelege. De ce oare? S-o fi stricat așa de tare limba noastră ce veche? S-o fi
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/limba-noastra-cea-uitata/ [Corola-blog/BlogPost/92947_a_94239]
-
regiuni, abia cucerite de la turci în 1716-1718, reintrau sub suzeranitate turcă, și pe baza apelului adresat de episcopul unit Ioan Inochentie Micu către românii de pretutindeni de a se stabili la Blaj, devenit scaun episcopal în 1738, preotul Iovul Iminovici băjenește din Banat spre Blaj pe la 1738-1740, unde se stabilește imediat după această dată, beneficiind de libertăți cetățenești, lot agricol contra unei taxe, învățământ gratuit în limba română pentru copii, condiționat fiind însă de a se mărturisi „unit” (greco-catolic), lucru destul de
NEAMUL ŞI NUMELE LUI EMINESCU-ORIGINILE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Neamul_si_numele_lui_eminescu_ion_ionescu_bucovu_1389337426.html [Corola-blog/BlogPost/359820_a_361149]
-
al civilizației terrane, al civilizației tridimensionale omenești (care l-a înstrăinat pe Fiu de Tatăl său, făcându-l pe primul să decadă prin bestializarea propriilor instincte, care l-au decăzut în subom la comandă și manipulare satanică), Dumnezeul nostru, cel băjenit fără milă de către frații declasați, aflați tot timpul la conducerea societății, se întoarce Acasă în conștiințele și sufletele celor însetați de Duhul Său și în inimile omenirii întregi, unde își regăsește templul viu și cald, iar „ceasul lui” adevărat repornește
SACRUL, PROFANUL ŞI UMANUL, DIN PERSPECTIVA DEOUMANISTĂ de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_oblu_deoumanismul_doctrina_alexandru_oblu_1346426022.html [Corola-blog/BlogPost/351391_a_352720]
-
a ocupa tronul în locul vărului său. Tatăl domnitorului îl ruinase pe tatăl lui Iani, vânzându-i moșiile pentru o datorie de 500.000 de galbeni. El îi prezintă trimisului sultanului o jalbă în care boierii se plângeau că oamenii se băjenesc din cauza noului bir. El promite că va da sultanului milionul de galben strâns de domnitor. În același han, domnița Ralu are o întâlnire amoroasă cu poetul Raul. Auzind de moartea mamei sale, Anghel se întoarce în țară și îi atacă
Haiducii lui Șaptecai () [Corola-website/Science/319975_a_321304]
-
Ploae), fata morarului de pe răul Iza, care-i devine mai tarziu iubita. Haiducul se bate cu cutițele cu Gânță (Mircea Cosma), care o iubea și el pe Iza. Represaliile declanșate de autorități împotriva țăranilor devin din ce in ce mai brutale, iar țăranii se băjenesc sau ajung să fie închiși în beciurile conacelor. Pîntea îi eliberează pe țăranii înlănțuiți în beciurile grofului Jan Bordirona și da foc conacului. Pentru a pune mana pe Pîntea, ostile imperiale îl folosesc drept călăuza pe Gânță, acesta din urmă
Pintea (film) () [Corola-website/Science/326635_a_327964]
-
din Postul Mare. Domnitorul și domnița Ralu se întorc la palat și-l însărcinează pe Mamulos (Colea Răutu) să recupereze bijuteriile furate de Anghel. Pe drum spre ascunzătoarea haiducilor, Anghel și ceata sa întâlnesc un grup de oameni care se băjenesc din cauza greutăților. Haiducii se gândesc să-i ajute pe oameni cu bani, dar Șaptecai își dă seama că banii pe care îi va da oamenilor vor fi luați de la ei de autorități. Auzind că slugerul Tudor din Vladimiri strânge o
Săptămîna nebunilor (film) () [Corola-website/Science/326442_a_327771]
-
de Bucov apărând în 1853 pe Harta Statului Major Austriac, editată de Papazoglu și alții. La 1862 satul Bucov era format din următoarele cătune: -Cătunul Diaconești (Dicanești); -Cătunul Betegi (Adunați); -Cătunul Pistolești; -Cătunul Ciuculești; -Cătunul Răiculești; -Cătunul Porcărești (Purcărești); -Cătunul Băjenești. Cătunul Diaconești este primul sat care s-a format (s-a mai numit și Tunari?!), un fel de vatră a satului Bucov, pe moșia străbună Diaconeasa, moșie ce se întindea din apa Plescării până la apa Bucovului, iar spre miazănoapte se
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
care m-am salutat câteva dimineți, așa cum ajungi să saluți oameni cu care te nimerești de mai multe ori în stația de tramvai, m-a invitat la el, la o cafea, să stăm de vorbă. Era un african din Ciad, băjenit după o lovitură de stat militară. Un prinț sau cam așa ceva. Mi s-a recomandat ca nepotul colonelului Williams, dar nu m-a interesat ce putea să însemne asta. Azilul, care fusese cândva un hotel ieftin, avea cinci etaje și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
în ochi... Gheorghiță bolborosește niște vorbe sfinte de mângâiere. Un oștean purcede a aprinde lumânări la căpătâiul morților și luminițele licăresc ca o puzderie de licurici. Și mie mi-i în grijă, gângăvește Gheorghiță. Copchiii, muierea și oile le-am băjenit la codru. Tot codru' sireacu'... De mă duc, bădie Toadere... cum îi lăs de mă duc?... Că totu-i scrum și cenușă... O ave grijă Domnul? se întreabă și își cufundă obrajii în palme. Ține-ți firea, Gheorghiță-taică... Nu dăm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
-ți firea, Gheorghiță-taică... Nu dăm ortu' popii cu una cu două, suntem neam tare al dracului, ducem la tăvăleală. Gheorghiță cu gândurile duse, murmură: Să vezi cum o fost... O vin't poruncă de la Vodă, ca tătă suflarea să se băjenească la codru... Și la noi o vin't porunca aiasta... Da' mai 'nainte, tăt rumânu, singur-singurel, să-și pună foc la bojdeucă, la holdă, la fâneață, la tăt, la tăt, îngână Gheorghiță cu obidă. Și la noi o vin't
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ce pot ține o armă să se adune sub steaguri, în codrii Berheciului, aproape de trecătoarea Carpaților; să ne unim cu oastea ungurească ce vine, ca împreună să ținem piept turcilor la trecerea Dunării prin vad! Bătrânii, muierile, copiii să se băjenească la codru! Din această clipă, suntem un gând și-o singură voință! Duma! Pleci la Buda! Tăutule! Pleci la Cracovia! Omorâți caii! Zi și noapte! Duceți sabia însângerată și strigătul de luptă: "Vin turcii!! Vin turcii!!"... Musteața zbârlită îi fâlfâie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
hodorog viteaz Un lung șir de omenire, femei, bătrâni, copii care cu bocceluța la spinare, care cu căruciorul vârfuit -, a luat calea codrului. Câțiva călugări tăbârcesc icoana făcătoare de minuni a Sfintei Fecioare, cărți ferecate, alte sfinte odoare. Suceava se băjenește la codru. La cârciumioara "LA MOLDOVANU ȘUGUBĂȚ", cârciumarul, un bărbat în puterea vârstei, ciung de dreapta, bate în scânduri ferestrele cârciumii. Apăi, să fie cu sănătate, Culaie! îl îmbie cu butelcuța un moșneguț afumat, călcând pe două cărări. O trece
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mâinile voastre stă soarta Moldovei! O s-o ținem! Pe ea... sau sub ea!"... De dat, nu le-o dăm! glăsuiește Duma, dârz, ca un legământ. Ștefan pune mâinile pe umerii lui Vlaicu: Unchiule! Pârcălabe Vlaicule! Aperi Cetatea Hotinului! Curtea se băjenește la Hotin... E comoara mea, ți-o încredințez, spune el apoi mai încet, arătând spre Maria, spre copii, cu un zâmbet cald, și le strânge aproape pe Maria, pe Sora. Pregătiți... Strângeți... În zori, plecarea la Hotin. La Orhei... Să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
din cele mai complete și mai cuprinzătoare conscripții a Țării Făgărașului. Putem deduce din listele întocmite atunci de conscriptori, că la Oprea Cârțișoara au fost luate în evidență 56 familii, iar la Streza, 38 familii. Nu luăm în calcul familiilor băjenite în momentul în care acestea au simțit că vin recenzorii să-i numere pe ei și tot odată și sesiile și animalele din ogradă și câblele de bucate pe care le aveau în ferdelă sau pe care urmau să le
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
florilor din luncă, din pădure, din grădină sau de pe hotar. S-a cântat de dor, atunci când omul sau femeia iubită se afla departe, au cântat de înstrăinare feciorii, atunci când au plecat la cătănie, sau când acei mulți localnici s au băjenit în Dobrogea sau în Statele Unite, s-au cântat cântece de voie bună atunci când mirii mergeau la biserică să se lege definitiv și irevocabil pentru întreaga lor viața, au cântat bandele la petreceri și la jocuri în sărbători, s-au cântat
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
ținut, adăugîndu-se represaliilor pentru jurămîntul refuzat și nedepus la 10 mai 1763, uciderii conducătorilor răscoalei și îngrozitoarelor pedepse care s-au aplicat celorlalți, pînă la nivelul fruntașilor satelor și multora dintre militarii români, sancționați de trupele imperiale". Astfel s-a băjenit, peste Carpați, Ștefan Creangă, oprindu-se în Pipirig, cu turmele sale, parcurgînd, din Ilva Mare, numai 100 km. Au fost bine primiți și s-au așezat. Vrednicul cercetător ieșean Gh. Ungureanu a descoperit, în Catagrafia moldovenească din 1774, pe Ștefan
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
veneau la rând domnitorii Moldovei Dimitrie Cantemir, Mihai Racoviță și Nicolae Mavrocordat, apoi Rakoczi și lângă acesta era trecut numele emisarului său Talaba, având în paranteză mențiunea intrigant; cu majuscule frumos rotunjite era scris marele vizir, câteva nume ale boierilor băjeniți în Ardeal și în sfârșit ultimul, Constantin Știrbei, cel ce furase în vremea lui Șerban Vodă banii pentru ovăzul cailor. Numele lui Știrbei era subliniat cu trei linii. Mihai cu mâna tremurând dădu la o parte prima foaie; dedesubt, un
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
să-și bărbierească creierul de tândăleală și să apuce către învățătură? De tândăleală și-l bărbierise și către învățătură apucase. Nu-i poruncise, cu aprinsă dojană, părintele său simțăminturi înalte, destoinice, și nu-l repezise spre calea pe care se băjeniseră, către Regat, sfinții învățați ardeleni? Ei bine, în primele zile destoinic fusese, locuință cumpărată tocmise, sfârc de picior în locuri de pierzanie nu pusese, iar de înscris, se înscrisese nu la una, ci la două și, dacă ar fi avut
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
1304 pick-up. Se pare că e hi-fi. Curînd vor apărea Dacia aragaz și Dacia spray. Asta da, imaginație dezlănțuită, Hașa. CÎnd nu trage cu scobitori automate, colonelul Radu Theodoru cîntă femeia română răsculată. Care „a rezistat tuturor urgiilor, s-a băjenit la codru, a pus mîna pe arme”. Etc. Parcă simțim cum străbate printre cuvinte un fior nostalgic cînd se băjenește ea la codru, dar mai ales cînd se susține că a pus mîna pe armă, la timpul trecut definitiv. Însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
CÎnd nu trage cu scobitori automate, colonelul Radu Theodoru cîntă femeia română răsculată. Care „a rezistat tuturor urgiilor, s-a băjenit la codru, a pus mîna pe arme”. Etc. Parcă simțim cum străbate printre cuvinte un fior nostalgic cînd se băjenește ea la codru, dar mai ales cînd se susține că a pus mîna pe armă, la timpul trecut definitiv. Însă, „Omul este reprezentat, În egală măsură, atît de bărbat cît și de femeie”. Colosal e puțin spus. Astfel de cugetări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
liniștit, ignorând că zorii aceia erau ai ultimei lui zile, și cel vechi, treaz și incendiat, din care provenea turma de refugiați ce ajungea până În partea de jos a picturii, În planul cel mai apropiat: femei și copii terorizați, care băjeneau printre garduri din sârmă ghimpată, și soldați amenințători cu reflexe metalice futuriste, În ai căror ochi sperau să-și citească destinul, precum cel care Îl Întreba pe Sfinx. Fisura, a observat Faulques, lua forma unui fulger nehotărât Între cele două
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]