98 matches
-
de categorică respingere este Eugen Lovinescu. Reacția mea de respingere totală a cărților și ideilor lui Eugen Lovinescu a început cu mulți ani în urmă, într-o vacanță de vară la Vulturești, cînd am lecturat (s. n.) romanele sale Mite și Bălăuca. Lectura celor două romane lovinesciene a început într-o dimineață senină, nespus de frumoasă...” (de remarcat: Mihail Diaconescu nu citește, ca tot omul. El lecturează sau efectuează lecturi!). l După ce ne pune la curent de cînd i se trage „impresia
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13584_a_14909]
-
față, soro, era cam sumbru, parcă prea sombru, zimbru sombru și rebel. Avea față de lustragiu: parcă-l și vezi, cu peria într-o mînă - și crema într-alta. Undeva, la Gara de Nord. Cam pe-acolo pe unde-i scria Veronica, aia, Bălăuca, berecheta, aia de i-a dat, știi matale, luesu', da' să nu vorbim despre asta, pst, ciocu' mic, că despre asta nu se vorbește, da, unde rămăsesem? Că, da, ea are să vină, dacă-i trimite el, Mișu, conu' Mișu, bani
Eminescu by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/6804_a_8129]
-
mi se pare includerea lui Tudor Arghezi cu Cimitirul Buna Vestire. Nedreptățit mi se pare Mircea Eliade, reprezentat de un singur roman, Maitreyi. Foarte discutabile sunt promovările cu câte două titluri pentru romancierii de al doilea plan: E. Lovinescu (Mite, Bălăuca), G. M. Zamfirescu (Maidanul cu dragoste, Sfânta mare nerușinare) și Teodor Scorțescu (Concina prădată, Popi ). Dar selecția a mizat pe revalorizările unor autori modești, fie pentru fostul lor succes, fie pentru surpriza unei redescoperiri, ca și în alte cazuri, la
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12469_a_13794]
-
știut să și critice (în sensul de a obiecta) și chiar să respingă. Lui Ionel Teodoreanu îi reproșa lirismul de album (Fundacul Varlaamului), cu oricâte menajamente, maestrului său E. Lovinescu, deficiența analizei psihologice și caracterul livresc din romanele Mite și Bălăuca și chiar multele scene artificiale, “de placaj”. Eros în mănăstire de Damian Stănoiu reprezintă o greșeală grosolană contra gustului”, Ion Iovescu, numit în mod exagerat “un Creangă al Munteniei” de către mentorul “Sburătorului”, nu era decât autorul “unei compuneri pur și
Vladimir Streinu și proza românească by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12982_a_14307]
-
Minar, un blasfemator plastograf, care a compus scrisori atribuite poetului pentru vulgara să cărțulie Cum a iubit Eminescu. Dacă textul acesta nu e apocrif, poetul își exprimă, aici, regretul pentru viața dezordonată pe care a dus-o, sfătuind-o pe bălăuca: "Uită totul. Nenorocirea care m-a lovit e destulă pedeapsă pentru că n-am voit să te ascult." Apoi a venit sfîrșitul, Veronica sinucigîndu-se la cîteva luni după moartea poetului, la mînăstirea Văratec, unde a și fost îngropată. Legendă acestei iubiri
Scrisori de dragoste by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18005_a_19330]
-
De menționat că dr. I. Vlad, cu azi-știutul său studiu, l-a vizitat o vreme, destul de des, pe Lovinescu, încercînd să-l convingă de adevărurile cărții sale respinsă, cum se știe, pe drept de Călinescu). A urmat, în 1935, romanul Bălăuca, întregind ciclul eminescian. În 10 decembrie 1935 nota acru "Impresie tot mai penibilă în chestia Bălăuca". În septembrie 1935 (firește după apariția și a Bălăucăi) mărturisea: "După studiul îndelung, ca om de cultură și critic, al lui Eminescu, am ajuns
Un episod dramatic din viața lui E. Lovinescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16255_a_17580]
-
des, pe Lovinescu, încercînd să-l convingă de adevărurile cărții sale respinsă, cum se știe, pe drept de Călinescu). A urmat, în 1935, romanul Bălăuca, întregind ciclul eminescian. În 10 decembrie 1935 nota acru "Impresie tot mai penibilă în chestia Bălăuca". În septembrie 1935 (firește după apariția și a Bălăucăi) mărturisea: "După studiul îndelung, ca om de cultură și critic, al lui Eminescu, am ajuns a avea o viziune a personalității lui morale (nu fizice, în amănuntele biografice) și ca romancier
Un episod dramatic din viața lui E. Lovinescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16255_a_17580]
-
ci am preschimbat. Iată pentru ce sunt sigur că mi se vor face obiecții de inexactități epice sau cronologice, la momentul oportun voi răspunde." Dar despre roman se scrie negativ încît, după cronica lui M. Sebastian din Rampa notează "dezastru Bălăuca se accentuează". Și totuși, în decembrie 1935, criticul continua să-și supraestimeze mult valoarea romanelor sale, declarînd, într-un interviu: "Sunt romancier și romanul românesc va conta cu mine - iată formula pe care nu mă sfiesc să ți-o încredințez
Un episod dramatic din viața lui E. Lovinescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16255_a_17580]
-
ți-o încredințez pentru a o da publicității, cu tot riscul ce comportă". Chiar a doua zi, la 6 decembrie 1935, apare, în Vremea, cronica lui Pompiliu Constantinescu, o negare hotărîtă a romanului, recunoscînd superioritatea biografiei lui Călinescu din 1932: "Bălăuca este schema nuvelei fantastice Sărmanul Dionis, aplicată eroului Eminescu. Dl E. Lovinescu ia o ficțiune literară drept o intuiție, construind un roman întreg pe o teorie bănuită a fi însă structura eroticei eminesciene. Abstracția acoperă viața, fiindcă însăși tehnica romanului
Un episod dramatic din viața lui E. Lovinescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16255_a_17580]
-
structura eroticei eminesciene. Abstracția acoperă viața, fiindcă însăși tehnica romanului ni se pare arbitrară, orice obiecție de amănunt nu-și mai are rostul față de această obiecție esențială". A doua zi, pe 7 decembrie 1935 marele critic notează sec: "Convingerea că Bălăuca a eșuat! Penibil". De adăugat faptul că s-a întîmplat, tot acum, că s-a înșelat și în calitatea sa de critic și amfitrion al cenaclului, cînd, în 1936, a văzut într-un roman mediocru al lui Ion Iovescu (Nuntă
Un episod dramatic din viața lui E. Lovinescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16255_a_17580]
-
Și, asigurat de I. Petrovici, își pregătise și un discurs de recepție. Și, totuși, căderea se produce, Lovinescu consemnînd 36 de articole și intervenții lui favorabile după acest scandalos eveniment, la care Iorga s-a folosit, nepotrivit, de incidentul romanului Bălăuca și chiar Mite, declarînd că marele critic - se putea astfel? - defăimează marile valori naționale și, deci, locul său nu e în Academia Română. Firește că incidentul fatal l-a deprimat, încît, la 24 iunie 1936, mărturisea amar: "totală incapacitate de lucru
Un episod dramatic din viața lui E. Lovinescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16255_a_17580]
-
sensibilității sale artistice, lângă viziuni și obsesii structurante, va trebui să reamplasăm și să redistribuim gestica firească a unui om restituit biografiei sale: tânăr, bărbat, român, moldovean în malaxorul gazetăriei bucureștene, îndrăgostit nu numai de lirica sa, ci și de Bălăuca aceasta căreia îi scrie epistole caragialiene în formă și eminesciene în conținut. Bun cunoscător și mai vechi admirator al textelor lui Caragiale, Dan C. Mihăilescu face câteva paralele pline de savoare între personajele "ultimului fanariot" și eul epistolar al unui
Eminescu pentru toți by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7362_a_8687]
-
Veronica, Sofia ... Cum „v-a sunat” epistolarul Eminescu/Micle, spre pildă? Ș.F.: Din nefericire, nu mi-a „sunat” nicicum. Cartea, vânzându-se ca pâinea caldă, a dispărut rapid din librării, eu rămânând, din tembelism, cu mâna goală... Aproposito de Bălăuca, însă, pot spune că e autoarea unui vers: „Iozemiti, Iozemiti, vale tainică și dulce”, psihanalizabil ca la carte. Căci, iată, printr-un clasic acte manqué, acesta, care-i numele, aici, al unui loc amoenus feminin, cuprinde numele rivalei, Mite Kremnitz
Șerban Foarță by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Journalistic/5914_a_7239]
-
când istoria literaturii ne dovedește că s-au făcut multe greșeli în acest domeniu ?'' Multe răspunsuri la ceste întrebări se întrevăd în acest eseu. O evocare încărcată de un sentiment emoțional este cea dedicată lui Eminescu și Veronica Micle, intitulată ,, Bălăuca și ... Emin'', semnată de Gavril Moisa. Articolul ,, Devastarea Academiei Române'' surprinde prin aspectul informațional, bine documentat, prin care Nuțu Roșca prezintă pe cei 126 de academicieni români care ,, au fost suprimați de la progresul științei și culturii de către regimul comunist, fiind considerați
O REVISTĂ CU REZONANŢE LITERARE, ARTICOL DE MIRCEA DAROŞ de AL FLORIN ŢENE în edi��ia nr. 928 din 16 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365354_a_366683]
-
catedră „Eminescu”, opera lui e analizată în detaliu.” Vița lui Eminescu” este prima operă majoră necontestată, realizată excepțional. Deși i se pot imputa multe, rămâne până astăzi ca biografia neîntrecută a poetului. Poetul apare ca personaj literar în „Mite și „Bălăuca” de Lovinescu sau în „Romanul lui Eminescu” de Cezar Petrescu. În „Istoria literaturii române de la origini până în prezent” de Călinescu, Eminescu apare ca „poet național”. Cu capitolul nouă, intrăm în Comunismul antinațional de la „Doina” la „Împărat și proletar”.După 1945
LUCIAN BOIA-MIHAI EMINESCU, ROMÂNUL ABSOLUT- RECENZIE DE CARTE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370309_a_371638]
-
adevărată aventură. Mai întâi, că despre Eminescu s-a scris enorm și al doilea, critica literară este foarte exigentă cu asemenea opere. Doar doi mari scriitori s-au aventurat într-o asemenea întreprindere. Este vorba de Lovinescu cu „Mite” și „Bălăuca” și Cezar Petrescu cu „Romanul lui Eminescu”. Nici unul și nici altul nu au reușit să cuprindă toată perioada dragostei celor doi poeți, adică de la Viena până la sfârșitul vieții lor. Cartea domnului Ion Ionescu-Bucovu este o apariție singulară în peisajul literaturii
MARTIRII LUI EROS-PREZENTARE DE LILIANA-CORINA GLOGOJANU-BOIA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373382_a_374711]
-
Tlà. Ediție îngrijită, prefață, note, anexe și indici de D. Vatamaniuc. Iași: Junimea, 1979, 191 p. (Eminesciana; 18) * PAPU, Edgar. Poezia lui Eminescu. Ediția a 2-a revăzută și adăugită. Iași: Junimea, 1979, 256 p. (Eminesciana; 19) * LOVINESCU, E. Mite. Bălăuca. Ediție critică, prefață, note, variante, glosar și bibliografie de Ion Nuță. Iași: Junimea, 1980, 460 p. (Eminesciana; 20) * BULGĂR, Gh. Eminescu. Coordonate istorice și stilistice ale operei. Iași: Junimea, 1980, 191 p. (Eminesciana; 21) * CARACOSTEA, D. Arta cuvîntului la Eminescu
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
acesta arivist abject, fără scrupule; paralel, o Diana Verea, perversă, înșelând iluziile lui Bizu, și o suavă Mili, soție a funestului Lică. Naratorul, un observator în contemporaneitate, e un moralist amar. Romane ale iubirilor lui Eminescu sunt Mite (1934) și Bălăuca (1935), contestate la vremea lor de N. Iorga și de G. Călinescu. Datelor biografice verificabile li se suprapun trăsături fictive, derivate din lirica poetului, de unde un serafism romantic patetic, alternând cu sentimentul incompletitudinii ca sursă de nefericire. Dacă orizontul erotic
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
1992; ed. București, 1997; Figuri ardelene, Arad, 1926; Istoria literaturii române contemporane, I-VI, București, 1926-1929; Viața dublă, București, 1929; Memorii, I, București, 1930, II, Craiova, 1932, III, București, 1937; Bizu, București, 1932; Firu-n patru, București, 1934; Mite, București, 1934; Bălăuca, București, 1935; Mili, București, 1936; Diana, București, 1936; Istoria literaturii române contemporane. 1900-1937, București, 1937; T. Maiorescu, I-II, București, 1940; ed. pref. Alexandru George, București, 1972; Aqua forte, București, 1941; P. P. Carp, critic literar și literat, București, 1942
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
contemporanii lui, I-II, București, 1943-1944; ed. I-II, îngr. Z. Ornea și Maria Simionescu, pref. Z. Ornea, București, 1974; Texte critice, îngr. și introd. Ion Negoițescu, București, 1968; Scrieri, I-IX, îngr. și introd. Eugen Simion, București, 1969-1982; Mite. Bălăuca, îngr. și introd. Ion Nuță, Iași, 1980; Acord final, îngr. și pref. Aurel Sasu, Cluj-Napoca, 1974; Articole vorbite, București, 1974; Corespondență cu M. Dragomirescu și Elena Farago, îngr. și introd. C. D. Papastate, Craiova, 1976; Scrisori și documente, îngr. și
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
epocilor”, și „receptivitatea la nou, la modernitate”. În Mitul biografic eminescian este urmărită „constituirea unei imagini epice a biografiei eminesciene în narațiuni ce împletesc în proporții diferite documentarul și ficțiunea”, în discuție fiind biografia scrisă de G. Călinescu, Mite și Bălăuca de E. Lovinescu, trilogia Romanul lui Eminescu de Cezar Petrescu. Macedonski este privit ca un poet „integrat în totalitate” modelului romantic, model pe care nu reușește să îl depășească: „Macedonski vrea să iasă din infernul romantic, dar nu are puterea
SIMUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
I. A. Brătescu-Voinești, Opere, I, pref. Al. Piru, București, 1994; Mateiu I. Caragiale, Craii de Curtea-Veche, pref. edit., București, 1994; Petre Ispirescu, Legende sau Basmele românilor, pref. edit., București, 1994; Cezar Petrescu, Carlton, pref. edit., București, 1994; E. Lovinescu, Mite. Bălăuca, pref. edit., București, 1995; Jean Bart, Jurnal de bord, pref. edit., București, 2000; Liviu Rebreanu, Răscoala, pref. edit., București, 2000; Mihail Kogălniceanu, Scrieri literare. Discursuri, postfața edit., București, 2001; Marin Preda, Întâlnirea din pământuri, postfața edit., București, 2001; Arthur Schopenhauer
VARGOLICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290430_a_291759]
-
cărții, note despre criza editorială din țară), Tudor Arghezi, cu un număr mare de intervenții începând din 1925. E. Lovinescu, unul dintre cei mai fideli colaboratori, trimite articole de fond, printre care Războiul generator de frumos estetic, De la „Mite” la „Bălăuca”, Mai mare ca natura (despre arta realistă și simbolism), Cum devii pamfletar, în care îl acuză pe Tudor Arghezi de „lipsă de inspirație și o atât de puțină stăpânire a materialului sensibil al poeziei”, Critica, în care își expune concepția
RAMPA NOUA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289125_a_290454]
-
psiho- somatic la antipodul "cloroticului" fălticenean), de o inteligență practică ce-l va propulsa mai târziu în vârful ierarhiei sociale. Personajul apare și în celelalte romane ale ciclului în câteva situații-cheie, ca element de "contrast" (același "tip" întâlnim și în Bălăuca, sub numele de Neagoe), și tot el e cel care-l îndeamnă peste ani pe Bizu să scrie, pentru a prezenta și altora "icoana experienței lui psihologice". În capitala bavareză, Bizu își petrece timpul mai mult la bibliotecă decât în
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
în cameră". Lucidă, femeia conștientizează că "visul transformase realitatea în situațiii sentimentale; i se păruse chiar că o și sărutase". Altfel spus, imaginația lucrează în sensul dorinței, după tiparele melodramei (la fel se întâmplă și cu Eminescu în Mite și Bălăuca), pe când conștiința, așa-numitul "simț al realității", pune mereu sub semnul întrebării melodrama, sancționată pe motiv că nu ar fi verosimilă. De fapt, de aici încolo, romanul lovinescian urmărește procesul treptat de mistificare a realității, care ajunge să se conformeze
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]